1,135 matches
-
majoritatea regizorilor sînt născuți Între computere și copiatoare și filmați la naștere de tați emoționați pe casete de 8 mm HG, sînt digitali, au o școală de mare clasă, digitală, digitala pe care-o luăm și noi, cinefilii afumați de puzderia de fascicule laser, n-a mai rămas aproape nici unul care să nu te sperie cu tot felul de inovații, combinații, echipamente, efecte speciale, explozii, limba soacrei, extratereștri, prisme, jeturi fotonice de apă, tulumbe tehnicolore, microunde, flash-uri care te orbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din hîrtie suedeză de la 1901, deoarece dinamită nu are de ce să le mai ofere, cei doi conținînd Împreună mai multă dinamită decît toată istoria maritimă a literaturii contemporane pe care-o tot aruncă-n aer de la o vreme, Într-o puzderie de litere ce-și dau ultima suflare căindu-se că n-au fost portugheze. Căutînd-o pe Arielle, condus de Luis-Miguel prin locuri triste ca În anul morții lui Ricardo Reis, Înșirîndu-se Într-un labirint cu memorie de elefant, Pascal se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de bun, exceptînd faptul acum remediat că eroii nu erau pe atunci decît șapte. Bineînțeles, nu lipsesc scenele tari, violente doar cu acordul părinților, horror, cu mortăciuni În stare incendiară și gata de orice, bineînțeles că ni se arată și puzderie de grozăvii, copiii sătenilor, de pildă, călcați În picioarele cailor și Îngropați Între sălcii, dar, pentru echilibru, apar și noțiuni dese de parapsihologie, magie galbenă, febră și chirurgie estetică - unde eroii sînt În bună măsură jupuiți de vii - și, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cal de către specialiști altfel poate reprezenta orice alt patruped”. Un bou, de pildă. În Europa nr. 97, un titlu mare de tot: „Străinii - coloana vertebrală a securității și a PCR-ului”. Dar ce au, domnule, ăștia, cu șira spinării? Apar puzderie de nume ungurești, rusești, iudaice, printre care se distinge iremediabilul nume sionist Boțoacă, oameni ce ne-au făcut mult rău, În timp ce noi stăteam. Dacă Boțoacă era coloana vertebrală, Înseamnă că noi, autohtonii, eram coastele. Între care avea să se implementeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Însă din clipa-n care-au auzit-o pe Mașa vorbindu-le pe limba lor și-au mai și aflat că s-a născut la Sankt Petersburg, au izbucnit În urale și-au pus pe lunga masă a Întrevederii o puzderie de conserve de icre roșii, pachete de țigări și sticle de votcă, rîzÎnd și sporovoind Întruna; drept răspuns, m-am apucat să cînt la ghitară, lucru ce-a sporit considerabil bucuria Între popoare, așa că unii s-au apucat să fredoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dă-i întâi să bea Crăcană, După aia, ține-te!” -Mi-am adus aminte de crâșmele de altă dată ale Iașilor, scoase la lumină de Godel: „Acei ieșeni care nu obișnuiau să zăbovească lângă poalele nevestelor lor probabil își amintesc de puzderia de locuri vesele pe care le-am înșirat fără nici o discriminare, în fuga condeiului: <Raiul lui Adam> dinspre Tătărași, <Florica>, <Vidrașcu>, <Parcul vânătorilor> din dealul Copoului, grădina <Perjoaia> în drumul spre închisoarea Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și al Isabellei. A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea mai multe componente, dominante fiind amplificarea eforturilor de impunere a religiei catolice și dorința puzderiei de conți, duci, prinți și episcopi de a dobândi putere prin lărgirea spațiului geografic, cu scopul economic corespunzător. Cucerire și supunere era cuvântul de ordine... și de bătaie. Era în plină desfășurare ceea ce Istoria a consemnat sub genericul „Războiul de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
îi cunoaște bine drumul, carul tău va merge în coada convoiului. Pe urmă...vedem noi - a hotărât moș Dumitru, după ce s-a sfătuit cu Pâcu. Au ieșit la drum...Când cornul lunii și-a ridicat un colț deasupra Măgurii, iar puzderia de stele a împestrițat cerul, cărăușii făceau primul popas în marginea pădurii. Să hodinim boulenii, că până dincolo de pădure ne așteaptă partea ce mai grea a drumului - a propus moș Dumitru, cu vădită pornire spre dădăceală a noului venit. Cunosc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în tăcere, dar inima îi creștea ca o pâine. Că Pâcu își pusese în gând să-l „înmoaie” pe Cocoșitu se vedea și astăzi, când îi ședea în coastă oriunde se ducea... Inserarea abia își mai putea ține în hățuri puzderia de stele gata să dea buzna peste purpura asfințitului. Seara se arăta liniștită și prietenoasă. Doar o limbă de nour se așezase ca o geană purpurie. Măi Dumitre, ce mai spune cocoșul acela al tău? a întrebat Pâcu, privind spre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ei. Doi dintre cei mari, Vanitosul și Mierosul, au reușit să-mi înșele și să-mi îmbolnăvească oamenii cu minciunile lor, iar pe mine m-au otrăvit. Vanitosul e ambițios, înfumurat și tiranic iar Mierosul e prefăcut și e lingușitor. Puzderie de alți zmei, mititei, au năvălit transformați în omizi, în ploșnițe, în microbi și în virusuri. Omizile au invadat livezile, au distrus frunzele, florile, fructele... Microbii cei răi s-au înmulțit îngrozitor, au infectat mâncarea, apa și aerul, au îmbolnăvit
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
legi a învățământului, stabilind ca numirea învățătorilor să se facă diferențiat, după media obținută la examenul de absolvire a școlii normale. Ioan, într-o seară liniștită, stătea pe-o bancă, rezemat de peretele casei, privind cufundat în gânduri, cerul și puzderia de fărâmițe luminoase împrăștiate, cât vedeai cu ochii. ținea între degete o țigară groasă, făcută din tutunul care se găsea din belșug pe acolo. Cu fumatul cochetase în timpul serviciului militar. La școală, deși colegii își palmau pe ascuns țigările, nu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bolnav. ― Pi matali ti ascultăm ca pi tata’ nostru. ― Mergeți sănătoși. De bolnav avem noi grijă. Cu mâinile În buzunarele pardesiului, doctorul Gruia călca apăsat. S-a despărțit cu greu de Maria, pe care a lăsat-o În Maternitate... O puzderie de Întrebări Îi torturau mintea. “Oare Dumnezeu mă poate ocroti măcar În ziua asta? În ceasul acesta de maximă tensiune, pe fondul fericirii de a fi tată? Ceasul când Maria Îmi va dărui acea minune a <Creațieiă? Acel bob de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
puternici, buni, oameni nu șagă! Dar nu mai sunt”. Este o lume a necazurilor și nevoilor, un neam de oameni obidiți din tată-n fiu. Un popor trecut prin sabie și foc, rupt de la vatră și împrăștiat prin lume ca puzderia. Sunt drumurile pătimirilor, a mii și mii de oameni nevinovați ai Basarabiei, crucificați de teroarea roșie stalinistă, mai sălbatică decât fascismul” (pag.202). concluzionând, la sfârșitul primei părți a volumului se afirmă: „Nici chiar fasciștii totuși nu și-au nimicit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
plai moldovenesc. Ei folosesc minciună și trădare In zi de lucru ori de sărbătoare Și vor ca limba noastră dulce Din nou, de e posibil, să o spurce. Mențin la est de țară o armată Cu tancuri și rachete înarmată, Puzderie de ofițeri și soldățoi Sunt gata ca să sară peste noi. Of, sfinte Ștefan, domn curat, Vin de ne scoate din păcat. Cu paloșul de e nevoie, fă dreptate, Ca țara să trăiască-n libertate.
Of, sfinte ?tefan by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83195_a_84520]
-
azi) Bang-bing, bang-bing, bang-bang-bang: muzica virilă a clopotelor de la Mitropolie mă trezește În fiecare dimineață curios de aventura zilei ce Începe; e o nerăbdare pură În vibrarea aramei Între două lovituri, un discurs amoros al materiei ce se pulverizează În puzderia de sunete; Într-o dimineață ca aceasta, Faust s-a simțit iscodit de un aer străin adiind de dincolo, s-a dat jos din pat, s-a Îmbrăcat cu cele mai sobre haine și a ieșit la marginea orașului (a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de replica primită de la aceasta și m-am oprit. Aici, la limita dintre real și imaginar, căscată Între Bărăție și Hanul lui Manuc, sunt momente când timpul și spațiul se contractă Într-un pliu bizar, din care se varsă o puzderie de Înfățișări rebele, fără legătură cu noi, spectatorii Întâmplători ai clipei. Nu știu ce atracție secretă mă smulge brusc dintre figurile fictive ale cărții și mă Împinge stăruitor să explorez această zonă imprevizibilă. Atunci, mă simt proaspăt și avid de viață precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
deschisă, mai strigă în urmă, ca să nu mai suni, să pierzi vremea. N-avem de ce să ne ferim între noi, oamenii cumsecade. Cum spuneți, madam Gavrilescu... șopti Rada, pentru sine. Luna urcase spre mijlocul cerului. În jurul ei stelele se făcuseră puzderie. Lumea se acoperise cu o lumină nouă care o găsea tot nepregătită. Rada se aplecă și atinse cu palmele țărâna din jurul trunchiului de mesteacăn. Era uscată și se sfărâma între degete. Stropii de pomenire pământul îi sorbise de parcă nici n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Iadeș începu să le numere, dar zadarnic, erau multe ca stelele de pe cer, pâlpâiau la fel și asta îl înduioșă. Marchizei îi plăcu cel mai mult. Orașul părea o sală imensă de bal în care luminițele umblau în spirală, precum puzderiile Căii Lactee. — Epitafu’... reluă Isaia, cu buzele umezite în spirtul îndulcit. Cum scrie la morți. Trebuie să-l scoatem și să-l purtăm în jurul bisericii... — Ți-am zis io, șefu’, șopti Chisăliță, că mormanul ăsta, când te uiți dintr-o parte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
idealuri constructive” să dispară. Ștefan Tita se exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
au apărut pe hartă nu numai Leningrad și Stalingrad, ci și orașe ca Troțki sau Zinovievski. La sfîrșitul anilor douăzeci, fiecare oblat și republică sau aproape, avea cultul unui conducător local"558. În perioada de criză și de rivalități schimbătoare, puzderia de șefi întreține un climat de neliniște permanentă care se adaugă la preocupările economice. Un individ avînd autoritate, se presupune, trebuie să-l întreacă pe ceilalți în funcționarea promptă și sigură, în luarea de hotărîri la momentul cerut, în coordonarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cele ale înfloririi și ale veștejirii, se oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât putea să se aștearnă deasupra tuturor pământurilor și apelor? Ce erau brațele sale, ochii săi, mintea sa? Dumnezeu se ascundea în acea puzderie de arbori, în cântecul asurzitor al greierilor, în țopăitul gărgăunilor, în răcoroasa boare a izvorului de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar don Terentio îi spusese să-l lase pe Dumnezeu în pace: oricum nu putea fi zărit sau atins, și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rău, decât cel ce trăiește în umbră și trimite mesaje. Mai acum trei zile, se aflau la țară bete în urma unor chefuri făcute împreună cu negustori în trecere pe-acolo. Era încă lumină și, pe neașteptate, au fost atacate de o puzderie de tarantule ieșite din puțuri secătuite, din mărăciniș, din crăpături de stânci, din cariere de piatră, din pârloage, din case coșcovite și lăsate de izbeliște. Câțiva dintre noi au asistat la acea grozăvie: tarantulele putrezeau una-ntr-alta și la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dincolo de ei, îl așteaptă cultura..., spiritul... filosofia... Nu-i așa, Groparule? Groparul: Păi...! Octav: De fapt, domnu' gropar este partenerul meu... El vinde vorbe... Groparul: Da nonprofit... Octav: Adevărat... El a scăpat de teroarea eficienței... Și vine lumea la el puzderie... tineri, bătrîni, săraci, bogați... Încep prin a vrea să cumpere o Coca sau o lumînare, și după ce le livrează o groază de cuvinte, toți se întreabă dacă n-ar fi bine să se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui, chefliii de astăzi. Morala stoică a devenit morală cinică. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Literatura franceză de astăzi este asiduu studiată În universități. Lipsa unui critic de autoritate este compensată, dacă despre așa ceva e vorba, de o puzderie de teze de doctorat despre autori francezi În viață, și nu vorbesc despre nonagenari ca Julien Gracq sau Michel Tournier, ci despre scriitori de 40-50-60 de ani ca Pierre Michon, Jean Echenoz, Eric Chevillard și alții. Problema este că scriitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]