1,318 matches
-
un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le Împarte diverselor nații, voi aminti o scurtă invocație populară, În care Dumnezeu este chemat să le dea „bunătăți” creștinilor și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii, Să-i mănânce cânii, Să dea ciuma-n turci, Râia În jidani, Boala-n țigani <endnote id="(47, p. 150)"/>. Dar adevăratele „daruri etnice” sunt distribuite de Dumnezeu odată cu facerea lumii. Este un subiect comun mai multor legende populare. Una dintre ele a fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii n-au terminat” ; „Dacă este Sărbătoarea evreiască a corturilor - fugi, căci va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există și credințe privind „dispariția” În fiecare an a unui evreu, luat de Diavol din sinagogă și dus În Iad de „Ziua Ispășirii” (Yom Kippur), ca pedeapsă pentru toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
liniște, în timp ce în zilele următoare frontul se stabilizează pe linia Chișinău-Iași. În ajunul plecării merg la un cantonament provizoriu și vreau să fac o baie, să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia era un fenomen aproape general la populația civilă, prin baia făcută mă capăt cu o râie în toată regula. Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur două flacoane de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un cantonament provizoriu și vreau să fac o baie, să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia era un fenomen aproape general la populația civilă, prin baia făcută mă capăt cu o râie în toată regula. Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur două flacoane de „scabiozin”. În tren, chiar dacă eram la clasa I, sau poate tocmai de aceea, păduchii foiau de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia era un fenomen aproape general la populația civilă, prin baia făcută mă capăt cu o râie în toată regula. Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur două flacoane de „scabiozin”. În tren, chiar dacă eram la clasa I, sau poate tocmai de aceea, păduchii foiau de colo-colo așa încât la râia ce aveam se mai adaugă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Până dimineața eram ciucure de râie, fapt ce mă determina să opresc la Bârlad și să-mi procur două flacoane de „scabiozin”. În tren, chiar dacă eram la clasa I, sau poate tocmai de aceea, păduchii foiau de colo-colo așa încât la râia ce aveam se mai adaugă și ei, familiari aglomerărilor militare încă din cele mai vechi timpuri și astfel ajung la Priponești garnisit cu podoabele amintite. Când ai mei s-au repezit să mă îmbrățișeze strig cu voce puternică: „Stați! Nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ei, familiari aglomerărilor militare încă din cele mai vechi timpuri și astfel ajung la Priponești garnisit cu podoabele amintite. Când ai mei s-au repezit să mă îmbrățișeze strig cu voce puternică: „Stați! Nu vă apropiați de mine, că am râie și păduchi!” Am scăpat ușor de podoabele ce aveam fără a molipsi pe cineva. Tot atunci sora mai mică, cu soțul remobilizat năștea o fetiță pe care am botezat-o noi. În prima duminică din acest ultim concediu de pe front
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de viață. De la dragii mei colegi și colege, majoritatea copii din familii nevoiașe, în afară de o nestăvilită poftă de viață și de bătut coclaurile Șorogarilor, am mai luat și multe bătăi, precum și oferta obligatorie a acelor vremuri de mizerie păduchii și râia. Ambele "păcate" naționale au fost atacate și combătute de mama prompt, pe baza dictonului "à la guerre comme à la guerre", cu metode tradiționale, dure dar eficiente: frecții cu gaz pe cap pentru păduchi și băi cu leșie și "masaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
combătute de mama prompt, pe baza dictonului "à la guerre comme à la guerre", cu metode tradiționale, dure dar eficiente: frecții cu gaz pe cap pentru păduchi și băi cu leșie și "masaje" generale cu un ciocălău de porumb pentru râie, de ieșeam din mâinile minunate ale mamei ca un nou născut roșu aprins și cu pielea subțiată cu câțiva milimetri. Mi-a plăcut cartea, prindeam totul din zbor, mi-a plăcut enorm să citesc, să aflu, să descopăr. Din clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce te-a primit cu brațele deschise? Ești o stea! Strălucești! Dar lumina ta e rece! Măria ta porți încă o coroană cu vulturi mari. O "Împărăție", spune el mai încetișor, care, din păcate, nu mai este... Trufia-i ca râia aceea câinească de care nu scapi cu orice ai unge-o. Cine-s eu?! Un mărunt voievod al unui popor de ciobani... Anevoie-i a înțelege rosturile țării, pentru cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plângeau de mama focului lângă două pozne peste măsură: unul dintre băieți se așezase în troaca porcilor celălalt în ligheanul de baie al rațelor. Amândoi erau fericiți de parcă îi filma cineva. Ei râdeau, eu râdeam, și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
deveneau niște persoane foarte căutate care, dacă erau plătite, stăteau nopți la rând cu capacele de butelii și cu listele. Pentru copiii salariaților din fabrică era o creșă, unde cei mici primeau hrană caldă și educație, dar și boli contagioase, râie, păduchi, purici sau căpușe. Costul acestor creșe-cămin era suportat, în cea mai mare parte, de sindicatul salariaților și într-un procent foarte mic de către părinți. Deoarece programul de muncă era prelungit, 12 ore pe zi, copiii erau ținuți până seara
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
către lucrul bine făcut și de la mama o limbă iute și "letală", ca o floretă de Toledo, cu care mi-am ținut la respect eventualii "pretini". Studiile mi le-am făcut la Iași școala elementară, după război (cu păduchii și râia aferente, dar și cu premiul întâi în fiecare an), liceul la o instituție cu tradiție și renume, "Liceul Internat" și Facultatea de Istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Cei cinci ani de facultate i-am trecut cu bine, dacă facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe seama vecinului) și a luat cetățile Betel cu satele lui, Ieșana cu satele ei și Efronul cu satele lui. În 1 Regi îi găsim iarăși pe filisteni cum le fac pozne ivriților care s-au băgat în sufletul lor ca rîia pe oaie la ,,17,11 Niște filisteni au adus lui Iosafat(911-886 î.e.n.) daruri și un bir în argint; și arabii i-au adus și ei vite... 21,16 Și Elohim a ațîțat împotriva lui Ioram(886-878 î.e.n.) duhul filistenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de nevroză, anumite stupidități și vulgarități, auzite ici-colo, îmi invadează, cînd nici nu mă aștept, mintea, iar faptul că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi produce o teribilă (citez iarăși din Bacovia) „enervare pe gînd”. Cum a apărut „rîia” asta? Mi-i imposibil s o ignor, însă orice încercare de a o combate îmi ia o groază de energie intelectuală. Ceea ce este nefiresc e că senzația, „fiorul” sînt mai tari decît judecata, o sfidează. Mi-e teamă ca, prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
simț, prin candoarea locuitorilor săi peste care au trecut turcii, muscalii și alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e vreme, pentru că are râie sub limbă, ne face creierul scrum și ne cretinizează urmașii! Puneți potera pe el, să-l caute în buzunare cine l-a botezat, să vedem din ce noroi de carne s-a născut și ce hazna are în loc de inimă. Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și, în consecință, a crescut numărul infecțiilor intraspitalicești, în special cu bacil Proteus și Piocianic. Lipsa substanțelor dezinfectante, a detergenților și a săpunului a afectat igiena populației și se semnalează recrudescența unor boli ca tuberculoza, hepatita epidemică, dizenteria, scabia, adică râia, parazitozele intestinale și paraziții corporali, adică păduchii. Apariția a numeroase cazuri de tuberculoză, în afara focarelor existente, este consecința unor lipsuri grave în igiena populației, a mediului de muncă și locuit, dar și consecința epuizării fizice prin suprasolicitare în producție și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din cauza subalimentației. Creșterea frecvenței hepatitei epidemice în unele localități, unde s-au înregistrat adevărate explozii este consecința unei alimentații defectuoase, a unei sterilizări necorespunzătoare a instrumentarului chirurgical, a Æcelor și seringilor în dispensare, policlinici și spitale. Apariția scabiei, adică a râiei, o adevărată epidemie, a devenit la un moment dat problemă națională. În colectivitățile de copii, în școli, locuri de circulație publică, farmacii, cinematograf, teatre, frizerii, contaminarea a devenit posibilă datorită condițiilor de igienă sub orice critică. Lipsa de pe piață a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
igienă sub orice critică. Lipsa de pe piață a săpunului, mijloc banal, dar foarte necesar pentru întreținerea unei stări corespunzătoare de igienă, este una din cauzele principale ale apariției scabiei și păduchilor. în școli, învățătorii și profesorii s-au contaminat de râie și de păduchi de la elevi, dar oricui i se poate întâmpla acest lucru prin intermediul frizeriilor. Un român care mai speră, [început de noiembrie] 1984, difuzată la 2 decembrie 1984 Domnule Ceaușescu, în curând se vor împlini 20 de ani de când
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1941, în urma unei inspecții la lucrări de infrastructură pentru calea ferată, raportul consemna că „din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar o parte din ei le-au vândut pentru mâncare. În urma ordinelor date, medicul Evreu a început să ia măsuri pentru cei bolnavi, plini de râie etc. La cererea Dlui Subinginer de a termina mai urgent de săpat și transportat cei 3000 m3 de pământ ce mai trebuiesc, întrucât iarna bate la ușă și nu se mai poate lucra, am forțat pe cei desculți și desbrăcați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a vă raporta că prezentându-mă la detașamentul Evrei pentru lucru am găsit următoarele: Din 289 Evrei în săptămâna aceasta n’au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri, iar 145 i-am găsit desculți, desbrăcați plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat și unde în pădure se găsește și zăpadă. Menționăm că o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o parte din cei desbrăcați sunt din cauză că hainele și ghetele s’au rupt la muncă, iar o parte din ei le-au vândut pentru mâncare. În urma ordinelor date, medicul Evreu a început să ia măsuri pentru cei bolnavi, plini de râie etc. La cererea Dlui Subinginer de a termina cât mai urgent de săpat și transportat cei 3000 m3 de pământ ce mai trebuiesc, întrucât iarna bate la ușă și nu se mai poate lucra, am forțat pe cei desculți și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu cireșele, vine alta la rând!” (cea cu pupăza din tei), mai accidentându-se din când în când și mai prinzând câte o boală (holeră, râie). El merge la școală și fuge de la școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]