1,054 matches
-
a caroseriei, așa-numita celulă de siguranță (brevetata în 1951 de Béla Barényi că "celulă de pasageri rigidă înconjurată de zone de deformare în față și spate"), a avut și stabilitate mărită, prin includerea de profile închise și întărite în râma acoperișului și a celor șase piloni acoperiș. De o mai bună protecție împotriva impactului lateral erau responsabile barele întărite prevăzute în interiorul ușilor. Din 1980 respectiv, 1982 au fost disponibile, ca opționale foarte scumpe, noile sistemele anti-blocare la frânare (ABS) și
Mercedes-Benz W123 () [Corola-website/Science/324073_a_325402]
-
Bert (n. 1942) este inginer-șef la "Jet Propulsion Laboratory" și scriitor de science-fiction. Că autor este cel mai cunoscut pentru cărțile scrise împreună cu Arthur C. Clarke în Universul Râma. s-a nascut pe 29 martie 1942 în New York. În 1963 a absolvit "Summa Cum Laudae" Universitatea Texas din Austin și și-a luat masteratul la Massachusetts Institute of Technology în 1964. În continuare a beneficiat de o bursă de
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
cu scriitorul Arthur C. Clarke, cerându-i să scrie scenariul. Proiectul filmului a fost abandonat ulterior, dar colaborarea dintre Lee și Clarke s-a soldat cu românul "Cradle", publicat în 1988. În 1972, Clarke publicase românul de succes "Rendez-vous cu Râma". Lee a venit cu ideea de a transforma Râma într-o serie a cărei acțiune să se învârtă în jurul unui personaj - Nicole des Jardins Wakefield - punând bazele unei trilogii publicată între 1989 și 1993, care cuprinde românele "Râma ÎI", "Grădină
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
scenariul. Proiectul filmului a fost abandonat ulterior, dar colaborarea dintre Lee și Clarke s-a soldat cu românul "Cradle", publicat în 1988. În 1972, Clarke publicase românul de succes "Rendez-vous cu Râma". Lee a venit cu ideea de a transforma Râma într-o serie a cărei acțiune să se învârtă în jurul unui personaj - Nicole des Jardins Wakefield - punând bazele unei trilogii publicată între 1989 și 1993, care cuprinde românele "Râma ÎI", "Grădină din Râma" și "Război pe Râma". Conform spuselor lui
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
a venit cu ideea de a transforma Râma într-o serie a cărei acțiune să se învârtă în jurul unui personaj - Nicole des Jardins Wakefield - punând bazele unei trilogii publicată între 1989 și 1993, care cuprinde românele "Râma ÎI", "Grădină din Râma" și "Război pe Râma". Conform spuselor lui Clarke, Lee a realizat cea mai mare parte a scriiturii, în timp ce el a fost o sursă de idei. Ulterior, Lee a mai publicat singur două române a caror acțiune se petrece în același
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
de a transforma Râma într-o serie a cărei acțiune să se învârtă în jurul unui personaj - Nicole des Jardins Wakefield - punând bazele unei trilogii publicată între 1989 și 1993, care cuprinde românele "Râma ÎI", "Grădină din Râma" și "Război pe Râma". Conform spuselor lui Clarke, Lee a realizat cea mai mare parte a scriiturii, în timp ce el a fost o sursă de idei. Ulterior, Lee a mai publicat singur două române a caror acțiune se petrece în același univers, "Bright Messengers" (1995
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
este un tren național și mai este unul din pricipalele transporturi din țară, jumătate din populație folosind trenul. Pe data de 7 iunie 2012 a fost prezentat automotorul modernizat D1M, el fiind modernizat de către compania românească Remar din orașul Pașcani .Râma constă din 4 vagoane și a fost modernizata total,rămânând inițiale doar boghiurile și carcasa vagoanelor. Râma a fost modernizata atât la exterior cât și la interior,au apărut saloane confortabile de clasă I, ÎI, III ele fiind dotate cu
D1 (tren) () [Corola-website/Science/325682_a_327011]
-
trenul. Pe data de 7 iunie 2012 a fost prezentat automotorul modernizat D1M, el fiind modernizat de către compania românească Remar din orașul Pașcani .Râma constă din 4 vagoane și a fost modernizata total,rămânând inițiale doar boghiurile și carcasa vagoanelor. Râma a fost modernizata atât la exterior cât și la interior,au apărut saloane confortabile de clasă I, ÎI, III ele fiind dotate cu aer condiționat , monitoare LCD ,internet Wireless (și prizele aferente pentru laptopuri), grupuri sanitare (unul fiind adaptat pentru
D1 (tren) () [Corola-website/Science/325682_a_327011]
-
la exterior cât și la interior,au apărut saloane confortabile de clasă I, ÎI, III ele fiind dotate cu aer condiționat , monitoare LCD ,internet Wireless (și prizele aferente pentru laptopuri), grupuri sanitare (unul fiind adaptat pentru persoane cu dizabilități). Deocamdată, râma se află în proprietatea companiei Remar ,iar dacă Republică Moldova își va arăta disponibilitatea de a continua acest proiect , ar mai fi putea fi modernizate încă 14 automotoare. De când a fost produs automotorul D1, au avut loc doar două accidente
D1 (tren) () [Corola-website/Science/325682_a_327011]
-
continuare voi descrie procesul de învățare de către o ființă umană a modului în care se execută corect o operațiune nouă și modul de modelare a acesteia folosind rețelele neuronale. Un foarte bun specialist în domeniul IT și-a cumpărat o râma digitală pe care dorește să o agate pe un perete din locuința să. Ajuns acasă, constată faptul că nu are unde să o agate deoarece nu are nici un cui bătut în perete. Din auzite, știe că ar putea rezolva problema
Introducere în rețele neuronale (neurale) () [Corola-website/Science/324567_a_325896]
-
aibă succes dacă: A=1 (ține cuiul de la mijloc), B=1 (cuiul este perpendicular pe suprafața peretelui), C=1 (lovește perpendicular), D=1 (forță de lovire este potrivită). Spre marea lui bucurie reușește. În urma acestei experiențe s-a ales cu râma digitală pe perete și cu o rețea neuronală nou-nouță care îi va da pe viitor posibilitatea să bată cuie fără să se accidenteze la degete. A reușit din 3 încercări. Foarte probabil ca un cimpanzeu nu ar fi reușit nici
Introducere în rețele neuronale (neurale) () [Corola-website/Science/324567_a_325896]
-
ambele sexe. Puii sunt nidifugi. Când se află pe malul mării, scoicarul se hrănește îndeosebi cu moluște bivalve (midii, scoici). Hrana este completată cu gasteropode (litorine), crabi și viermi marini. Când se află în interiorul uscatului, hrana constă în principal din râme și insecte. În România cuibărește rar, pe solul scoicos al litoralului, în lagune sau sărăturile de lângă Dunăre. Mai frecvent trece în pasaj din nordul arealului de cuibărire spre cartierele de iernare din jurul Mării Mediterane și Africa. În pasaj pot fi
Scoicar () [Corola-website/Science/330120_a_331449]
-
Shaler a urmat în ierarhia de la Harvard. Când propria lui poziție de la Harvard a devenit sigură, Shaler a acceptat treptat darwinismul în principiu, dar l-a privit într-un mod neo-Lamarckian. Shaler a extins munca lui Charles Darwin cu privire la importanța râmelor în formarea solului la alte animale, cum ar fi furnicile. Ca și mulți alți evoluționiști ai vremii, Shaler a încorporat principiile de bază ale selecției naturale — șansă, întâmplare, oportunism — într-un tablou de ordine, scop și progres în care caracteristicile
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
în grupuri foarte numeroase spre locurile de depunere. Fiecare femelă depune icrele în prezența mai multor masculi, pe substrat tare, în curent, sub formă de benzi. În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai degrabă pașnic, hrănindu-se cu râme, viermișori și, din când în când, cu câte un peștișor. Odată depășită această fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
depășită această fază a vieții devine prădător, vânând în haită, alături de numeroase exemplare de aceeași talie. La maturitate devine singuratic. Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
cuiburile termitelor și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
în crapaturile stâncilor sau în gropi printre rădăcinile copacilor. Probabil sunt solitar, deși au fost înregistrate grupuri mici care pot fi femele cu pui mari. Nu intră în hibernare. Se hrănesce cu diferite nevertebrate, în special cu insecte și viermi (râme) găsite litieră, dar mânca și fructe. În captivitate sunt ușor de întreținut cu orice fel de carne; o parte dintre ei acceptă și fructele. Reproducerea nu este sezonieră și are loc tot timpul anului. Femelele fată 2-3 pui la o
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
tatălui și Sângele negru al copilului, si au fost anunțate la aceeasi editură pentru anul 2015, respectiv 2016). Românul a atras foarte repede atenția datorită stilului narativ care combină o mare varietate de tehnici, și folosește preponderent tehnică povestirii în râma. Povestea se concentrează pe aventurile unei tinere femei de 23 ani aflată într-o perioadă dificilă a existenței sale. Românul de deschide în mijlocul unei propoziții (primul cuvânt este ”și”), pentru a sugera că începe mai degrabă undeva mai aproape de mijloc
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
De multe ori, gândurile personajelor se continuă în cuvinte, sau in narațiunea propriu-zisă, ori invers. Această tehnică șterge limitele tradiționale pe care majoritatea romanelor le au, și extinde accesul cititorului în lumea descrisă în român. De asemenea, tehnica povestirii în râma este folosită în mod proeminent, în primă și a treia parte a românului. De fapt, multe dintre personajele blondei scriu la rândul lor povești, ceea ce determină râma să se adâncească cu un nivel suplimentar (ex: povestrea scrisă de Clară Munro
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
extinde accesul cititorului în lumea descrisă în român. De asemenea, tehnica povestirii în râma este folosită în mod proeminent, în primă și a treia parte a românului. De fapt, multe dintre personajele blondei scriu la rândul lor povești, ceea ce determină râma să se adâncească cu un nivel suplimentar (ex: povestrea scrisă de Clară Munro, care este ea însăși un personaj în nuvelă blondei). Printre alte influențe ale românului au fost citate lucrările unor autori precum Bret Easton Ellis, Chuck Palahniuk, George
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
timpul anului. Este un șoarece foarte vioi, foarte bun alergător și un excelent cățărător până în vârful arborilor. Se hrănește cu ierburi și plante (părțile verzi ale plantelor, semințele și fructele acestora), nu evită nici ciupercile și mușchii-de-pământ. Mai rar consumă râme, melci și insecte. În timpul iernii, când plantele verzi lipsesc, iar nevertebratele sunt mai puțin disponibile, caută semințe și fructe de pădure, sau roade scoarța puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
industriale, dar și o gamă largă de alte produse comestibile: fructe, legume, carne, insecte și alte alimente găsite în locuințe, dar poate mânca clei, pastă și chiar săpun. Șoarecele de casă poate să se hrănească cu omizi, molii nezburătoare și râme. Dacă mănâncă alimente umede sau semințe care conțin 12% proteine, el poate trăi fără apă. Mănâncă de 20 de ori în fiecare zi, consumând zilnic alimente până la 10% din greutatea corpului. Având hrană suficientă disponibilă, nu face rezerve pentru sezonul
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
de pe cap (pileus) pătați cu pete mici brune. Zona dorsală între cele două dungi închise, cu 4-6 linii alcătuite din fragmente scurte, închise și mărginite cu alb. Se hrănește cu tot felul de artropode mici (coleoptere, aranee) și chiar cu râme. În captivitate se hrănește cu muște, drosofile, efemere, furnici, chironomide, afide, aranee, coleoptere, lumbricide, omizi nepăroase. Șopârlițele de frunzar evită arșița, ieșind în căutare de hrană cel mai des în primele ore ale dimineții și după amiază înainte de apusul soarelui
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
alegeri în Germania, s-a opus Germania, când au fost alegeri în Olanda, s-a opus Olanda. Acum însă, nu mai sunt alegeri nicăieri, și tot nu suntem primiți în Schengen”, a comentat Val Vâlcu. Băsescu: ” Nu putem sta ca râmele” Aș vrea să tragem o concluzie. Este incorectă atitudinea celor doi miniștri, deocamdată, față de România și nu putem tolera această abordare”, spunea fostul președinte Traian Băsescu în 2011. El cataloga drept ”o discriminare la adresa României” faptul că miniștrii de interne
Reacții dure după eșecul Schengen! Ce trebuie să facă România? SONDAJ () [Corola-website/Journalistic/103438_a_104730]