1,145 matches
-
planul pereților, de străveche formă românească, cu altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă se deschide în peretele sudic al pronaosului. Ușciorii care o încadrează au fost împodobiți cu motivul frânghiei răsucite
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
nevoiți să renunțe la încăperea pronaosului și parțial la naos, această însemnată parte de vest sacrificată (8 m) fiind pitoresc marcată prin incinta brazilor, plantați în 1925. Pereții păstrați ai lăcașului, realizați din câte 7 bârne, petrecute în ,coadă de rândunică”, și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
mici bolți semicilindrice încadrând o calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o bârnă, ce se reazemă pe console cioplite, ca cele de la exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era despărțit de pronaos printr-un perete cu fante susținute de pilaștri sculptați. Îmbinările grinzilor erau în coadă de rândunică iar consolele erau proeminente, cu retrageri în trepte. Acoperișul din șiță a fost schimbat în 1950 cu unul din țiglă iar turnul clopotniței, svelt, avea foișorul frumos cioplit.
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Republicii Moldova. Din rândul jucătorilor acelei perioade s-a remarcat Serghei Kornilov, care, peste ani, devenind antrenor, s-a distins și el cu titlul de antrenor emerit al republicii. În 1950 Dinamo a fost redenumită în "Burevestnic" (în traducere din rusă: "Rândunica"). Anume cu această denumire echipa a obținut cea mai mare performanță din perioada sovietică. În sezonul 1955 Burevestnic a câștigat primul loc în liga secundă a campionatului URSS, la o diferență de 9 puncte de locul 2, și a promovat
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
prenoit, adică din nou s-au făcut, iarăși de lăcuitori ...”". a fost așadar întâi ridicată în anul 1766, apoi renovată în 1803. Din vechea biserică apar de sub cercuiala și tencuiala bârnele de stejar încheiate în cheotori bisericești, în coadă de rândunica. La altar, pe latura de sud-est se păstrează o veche fereastră între două bârne. Pe sub ea se văd urmele unui brâu median, ce înconjura odată vechea biserică. Construcția a fost refăcuta și remodelata radical în anul 1887, din vechea biserică
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli ca pescărușii. Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli ca pescărușii. Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile arctice. Familia cuprinde 8 genuri
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
litoral și în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe țărmul Oceanului Indian. le sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 - 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată ca rândunicile. Penajul păsărilor este în general alb cu negru, mai multe specii au o pată neagră pe cap. Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă și pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migrației parcug până la locul de
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km până în emisfera sudică în Antarctica, ca vara să
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este semicirculară, delimitată de un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete în relief. La baza ancadramentului există două rozete mari, bogat ornamentate. Pronaosul este tăvănit, formând o
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
lemn caracteristic regiunii Bucovinei și are în partea de sud o clopotniță de lemn, pe unde se intră în curtea lăcașului de cult. Biserica de lemn din Colacu este construită în întregime din bârne de brad, îmbinate în „coadă de rândunică” și ridicată pe un soclu de piatră de râu. Pe acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra naosului este
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
186.000 de soldați cu 210 tunuri. Acțiunile armatei țariste au început în iunie, când trupele ruse au traversat Dunărea în Dobrogea. Traversarea fluviului s-a făcut în parte sub protecția flotilei românești (vedetele „România”, „Ștefan cel Mare”, „Fulgerul” și „Rândunica”). După câteva zile, rușii au trecut la forțarea fluviului cu gruparea principală, care fusese concentrată în zona Roșiorii de Vede -Alexandria - Zimnicea - Turnu Măgurele. Armata română a asigurat siguranța traversării Dunării de către ruși prin bombardamentele din 14-16 iunie asupra pozițiilor
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
bisericii este inscripția aflată pe o bârnă, din drepta intrării, care indică anul 1743. În ajutorul acestei datări vine însăși tipologia edificiului, de dimensiuni modeste, ai cărui pereți confecționați din bârne de stejar, încheiați în sistemul specific românesc ,coadă de rândunică”, înscriu planul străvechi: o navă dreptunghiulară, terminată spre est cu absida altarului, nedecroșată, poligonală, în trei laturi. Interiorul bisericii cuprinde o boltă semicilindrică, ce acoperă spațiul navei, înălțată în anul 1876, prin intermediul unei suprafețe înclinate, și care, împreună cu bârna de
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
mici dimensiuni, cu terminațiile altarului și ale pronosului nedecroșate, poligonale cu trei laturi; la construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea numelui principelui ardelean Mihai Apafi I (1661-1690) într-o pisanie, greu lizibilă, din interiorul clopotniței, coboară începuturile bisericii până în preajma anilor 1661-1665. Turnul robust, lipsit de foișor, și-a făcut apariția, în forma actuală, abia după
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani, ridicată în 1784 în stilul celor moldovenești, cu abside laterale.
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
și actuala clopotniță din lemn. În anul 1987 a fost construită în centrul satului, o biserică de zid cu hramul "Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil". este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]