1,102 matches
-
puternice în comparație cu o tradiție în care nu se presupune o astfel de armonie fundamental] între individ și binele comun. Dac] opoziția dintre cele dou] tipuri de moral] este real], ea ridic] întrebarea dac] unul dintre aceste tipuri este mai adev]rât și mai justificat decât cel]lalt. Argumentul pentru un r]spuns relativ ar putea începe cu presupunerea c] fiecare tip se concentreaz] pe un bine care poate ocupa în mod rezonabil centrul unui ideal etic pentru viața omului. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aștepta la constrângeri suplimentare derivate din natură noastr]. Dar complexitatea naturii noastre ne d] posibilitatea s] prețuim o diversitate de bunuri și s] le ordon]m în diferite feluri, iar aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adecvat] ar trebui s] prescrie și s] promoveze felurile de educație și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac] s] accepte propriile lui valori. O astfel de definiție a relativismului normativ este dat] de obicei de oponenții s]i, deoarece este o poziție care nu poate fi ap]rât]. Ea cere propria condamnare a celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor profunde în cadrul societ]ților pluraliste care conțin tradiții morale diverse, ca în cazul avortului. Dac] relativismul metaetic este adev]rât, chiar dac] doar cu privire la un set limitat de conflicte morale precum avortul, prin urmare, condiția noastr] moral] este extrem de complicat]. Trebuie s] ne str]duim s] g]sim ceea ce va fi pentru noi lucrul bun sau cel mai bun pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rate, atunci orice este permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent de menținerea concepției c] morală cuiva este singura adev]rât] sau cea mai justificabil]. Dar reflecția atent] va dezv]lui bineînțeles c] singur], aceasta concepție nu garanteaz] angajamentul de a acționa. Acesta implic] o concepție despre ceea ce înseamn] morală cuiva pentru el, fie c] este singurul adev]r perceput sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
provocat] doar de simplă menționare a curentului tinde s] stârneasc] confuzie și s] se polarizeze în mod care nu ar fi necesar. Doar dup] ce dep]sim problemă definiției și atacul a ceea ce majoritatea înțelege prin relativism începe reflecția adev]rât]. Ceea ce r]mane este o realitate moral] puțin cam haotic], pentru care nu exist] soluții clare. Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putin înșel]toare (Hâre, 1985b). Se spune c] descriptiviștii susțin c] judec]țile morale sunt adev]rate sau false, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru. Deoarece exist] o accepțiune valabil], dup] cum vom vedea, în care nedescriptiviștii pot folosi termenul „adev]rât” cu referire la judec]ți morale, acest mod de a vorbi complic] problemă. La fel și folosirea termenilor „cognitivism” și „noncognitivism”, insinuând c] primul face și al doilea nu face, ne permite s] știm c] și alte judec]ți morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unii pozitiviști logici, dar împ]rt]șește unele sensuri în profunzime. Conform acestei teorii, înțelegerea sensului unei propoziții, folosit] în crearea unei afirmații, înseamn] înțelegerea condițiilor adev]rului acestei afirmații, si anume în ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în profunzime. Conform acestei teorii, înțelegerea sensului unei propoziții, folosit] în crearea unei afirmații, înseamn] înțelegerea condițiilor adev]rului acestei afirmații, si anume în ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3). Deoarece exist] cu sigurant] propoziții și enunțuri al c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar nu în sensul puternic folosit aici. În sensul puternic o propoziție nu este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a sensurilor cuvintelor morale. Așadar, că s] lu]m un exemplu brut, dac] explic]m înțelesul structurii „se cuvine” în propoziția „femeile se cuvine s]-si asculte soții în orice privinț]” spunând c] afirmația pe care o exprim] este adev]rât] dac] și numai dac] o conjuncție a afirmației nemorale este adev]rât], va trebui atunci s] specific]m aceast] serie de afirmații nemorale. Probabil vom spune c] afirmația este adev]rât] dac] și numai dac] soțiile care-și ascult] soții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] explic]m înțelesul structurii „se cuvine” în propoziția „femeile se cuvine s]-si asculte soții în orice privinț]” spunând c] afirmația pe care o exprim] este adev]rât] dac] și numai dac] o conjuncție a afirmației nemorale este adev]rât], va trebui atunci s] specific]m aceast] serie de afirmații nemorale. Probabil vom spune c] afirmația este adev]rât] dac] și numai dac] soțiile care-și ascult] soții ar contribui la stabilitatea societ]ții. E posibil ca într-o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunând c] afirmația pe care o exprim] este adev]rât] dac] și numai dac] o conjuncție a afirmației nemorale este adev]rât], va trebui atunci s] specific]m aceast] serie de afirmații nemorale. Probabil vom spune c] afirmația este adev]rât] dac] și numai dac] soțiile care-și ascult] soții ar contribui la stabilitatea societ]ții. E posibil ca într-o societate dat] s] fie acceptat în mod general c] cineva se cuvine s] fac] ceea ce ar contribui la stabilitatea societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
birii stabilit]ții. Ceea ce se întâmpl] în acest exemplu este faptul c] un principiu moral de bâz], acela c] cineva se cuvine s] fac] ceea ce ar contribui la stabilitatea societ]ții, a fost avansat la un adev]r analitic, adev]rât în virtutea sensului structurii „se cuvine”. Dar nu este un adev]r analitic. Dac] ar fi, atunci antifeminiștii ar câștiga disputa, deoarece feminiștii, susținând c] uneori soțiile se cuvine s] nu-și asculte soții chiar dac] aceasta ar destabiliza societatea, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
convingeri morale pe care toți oamenii educați moral le au. Din moment ce aceste convingeri variaz] de la o societate la alta, efectul intuiționismului este din nou acela de a fixa raționamentul nostru moral la ceva referitor la anumite societ]ți. E adev]rât c] exist] convingeri comune tuturor societ]ților, dar altele nu sunt, iar intuiționiștii nu ofer] nici o cale de a spune care sunt datele demne de încredere. Că s] revenim la exemplul nostru, dac] este o convingere universal] c] într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] tipuri variate de nedescriptivism sunt considerate „subiectiviste”, acest lucru exist] doar într-un sens total diferit. Acestea nu echivaleaz] judec]țile morale cu afirmații ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație real]. E adev]rât, sunt de acord cu subiectiviștii în respingerea atât a naturalismului obiectivistic, cât și a pretențiilor obiectiviste ale intuiționiștilor; dar numai atât au în comun. Subiectivismul, în sensul folosit aici, si prescriptivismul (sau emotivismul) sunt de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etice cunoscute că „internaliste”: acelea care susțin c] a accepta o judecat] moral] înseamn] eo ipso s] fii motivat într-un anumit fel. Acest lucru nu trebuie confundat cu opinia potrivit c]reia, pentru că o judecat] moral] s] fie adev]rât], cineva trebuie s] fie motivat într-un anumit fel; aceasta ar fi o form] de subiectivism în sensul folosit mai sus. Teoriile internaliste sunt în contrast cu teoriile externaliste, care susțin c] cineva poate accepta o judecat] moral] independent de motivațiile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și, astfel, era în acea societate în conformitate sensului descriptiv acceptat general (cu alte cuvinte condițiile de adev]r) al expresiei „se cuvine”. Acest lucru nu este lipsit de consecvent] în ceea ce privește prescriptivismul - de aceea, caracterizarea prescriptivismului în termeni de „adev]rât sau fals” este atat de înșel]toare. C]ci și prescriptiviștii pot da un rol limitat condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este unul dintre principiile acceptate în Australia; australienii au alt principiu, c] fiecare se cuvine s] r]mân] ferm pe poziție. Așadar, deși este perfect rațional că locuitorii Arabiei Saudite, când vorbesc între ei, s] atribuie valoarea de adev]rât sau fals judec]ților morale ale altora, pe baza sensurilor descriptive ale cuvintelor morale pe care toți le accept], aceast] atribuire nu mai este valabil] în momentul în care vorbesc cu australieni. Nu ar fi valabil] nici dac] ar vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c] nesupunerea șotiilor dezmembreaz] societatea (naturalism), fie este oricum evident pentru cei care au primit o bun] educație moral] (intuiționism). Aceast] evident] este consolidat] dac], cum va fi cazul în societ]țile stabile, educația moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumit] autoritate doar pentru c] este rezultatul gândirii foarte multor oameni în diverse situații. Descriptiviștii se consoleaz] cu aceast] „înțelepciune a vârstei”; ei pretind c] știu c] opiniile ei sunt corecte. Și, într-adev]r, într-un sens știu cu adev]rât; au înv]țâț și nu au uitat c] anumite fapte sunt corecte și altele greșite. Dar înainte de a se consolă prea mult, ar trebui s] poarte o discuție cu un african care știe c] este greșit că negrii s] pretind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant său s] înțeleag] edictul utilitarist al celui mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni. Dar acest lucru arăt] doar c] dezvoltarea moral] este imposibil] f]r] dezvoltare psihologic] - nu c], având dezvoltare moral], avem neap]rât și dezvoltare psihologic]. Așadar, cea mai interesant] întrebare este: dezvoltarea moral] și cea psihologic] sunt legate în așa fel încât dezvoltarea moral] s] mearg] mân] în mân] cu dezvoltarea psihologic] - sau cel puțin cu anumite aspecte ale dezvolt]rii psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etapă 4, care adopt] idealurile ideologiei naziste fac același progres pe calea dezvolt]rii morale. În general, s-ar p]rea c] nu poate exista dezvoltare moral] în absența unui conținut substanțial despre bine și r]u. Pare destul de adev]rât c] dezvoltarea moral] cere o cantitate semnificativ] de identificare cu ceilalți. Totuși, acest lucru nu este suficient - chiar inc] de la început. În consecinț], nu este clar c] primele etape ale lui Kohlberg constituie etape ale dezvolt]rii morale. Dezvoltarea moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]