1,381 matches
-
războaie, vorbesc cu Îndrăznire cu Împăratul, tot astfel și mucenicii aceștia, când țin În mâini capetele ce li s‑au tăiat și le Înfățișează, pot să dobândească Îndată de la Împăratul cerurilor tot ce voiesc. Așadar, cu multă credință, cu multă râvnă să ne ducem acolo pentru ca, primind multe și mari comori și de la vede‑ rea mormintelor acestor sfinți și de la auzirea luptelor lor pentru credință și de pretutindenea, să putem termina după plăcerea lui Dumnezeu călătoria acestei vieți și să ajungem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tergimanul Porții, Iacovache Rizu, cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare clucer și, sub Grigore Alexandru Ghica, cumnatul său, mare vistier. În anii războiului ruso-turc (1768-1774), sub ocupația rusească, împotriva curentului („unii păntru râvna legii, alții păntru pohta slavei și alții păntru iubirea hrăpirii să făcură ostași ruși”, scria el), se află împreună cu familia în pribegie la Brașov. Îi scrie feldmareșalului Rumianțev și obține eliberarea când, cu pașaportul în neregulă, e oprit de autorități
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
identitate comună, de factură civică: Acum, dară, este vremea cea mai trebuincioasă ca fieștecare om, cel ce are În sine cunoștință și către Împăratul său credință, pe viitoarea vreme să-și câștige fericirea sa, să nu aștepte sâlă, dar din râvnă și pentru a să Încongiura primejdia care stă Înaintea oamenilor, cu toată puterea și a inimii căldură tinerimea, care e harnică de slujba ostășească, nesilită, ba Încă cu bucurie la slujba ostășească să alerge. Cel de-al doilea element justificativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la o solidarizare pe baze etnico-naționale, forjată tot În focul efortului de război al popoarelor monarhiei: Să puneți Înaintea a tot norodului Îndestulata pildă a slăvitului status nemeșesc, care nu numai cu averile sale, dar și Însăși cu trupurile, din râvna ce are pentru apărarea țării și dobândirea odihnei avute..., e gata a sta Împotrivă acei vrăjmășești porniri; precum iarăși asemenea pildă a slăvitului Națion săsesc, care nu numai un batalion de Jagări Întreg, chiar dintre sași alcătuit, dar fără acela
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a altora, se spune În acest text, datorită faptului că nu participăm, atât cât ar trebui, la construirea binelui colectiv. În vreme ce celălalt, aparținător unui alt „status” social sau „națion” recunoscut, pe viitoarea vreme, pentru credința către prea Înaltul Împărat și râvna cu necruțarea vieții sale pentru țară, Își tot trage cu sine vecinica pomenire și nemuritoarea omenie, românii, dezertând și necontribuind suficient, În mod benevol, la războiul antifrancez, riscă să rămână pe mai departe În urma națiunilor concurente: Arătați-le și aceea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari Înainte de alegeri. Hihi hi! Și mare păcat Îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt. Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Andone și Vasile Nechita. Anul mântuirii 1988, noiembrie 30". Menționăm că, lucrările de refacere au fost necesare în urma unui incendiu mistuitor, care a cuprins casa parohială. Biserica sfântul Andrei a avut parte întotdeauna de bună gospodărire și a îndeplinit cu râvnă și con știinciozitate exemplară îndatoririle creștinești. 3. BISERICA SF. ATANASIE ȘI CHIRIL Pe strada sfântul Atanasie, care leagă strada Nicolae Bălcescu (fostă strada Muzelor), de strada Sărăriei, se află biserica Sfinților Atanasie și Chiril de unde și numele străzii ridicată întru
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu calc legea dreptului de autor din care am extras unele materiale. Acest neajuns lasă locul studierii de către cititori a mai multor lucrări de specialitate în domeniile respective. Am început să scriu aceste rînduri nu din slava deșartă ci din rîvnă pentru adevăr. Sfîntu Ioan Damaschin Antibioticele În acest capitol descriu unele noțiuni despre anumiți agenți patogeni ce se întîlnesc în natură și cum au ajuns unii să fie folosiți la crearea unor toxice numite antibiotice utilizate în tratamentul oamenilor și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
chilii este același care era și în azilele de la finele secolului al XVIII-lea, adică....paiele, care acum, ca modernizare, sunt puse într-un coș mare numit mendir și în altul mai mic numit murdăria și infecția. Bogata informație științifică, râvna și fervoarea organizatorică, vor face din el una dintre personalitățile intelectuale cele mai marcante ale Iașilor sfârșitului de veac trecut. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
și notarea lor. Nu uita niciodată de rolul său de educator al fiilor de țărani, care după absolvirea școlii aveau să se întoarcă la țară ca luminatori ai satelor. Ca medic al școlii, doctorul Brăescu își îndeplinea îndatoririle cu aceeași râvnă. Făcea vizita generală a elevilor la începutul anului școlar și după vacanțe, se interesa de sănătatea elevilor bolnavi, îi trata în infirmeria școlii sau le prescria medicamente, având grijă ca recomandările sale să fie executate. Elevii, care până la doctorul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
un an școlar, profesorul Brăescu, la nevoie, a ținut și un curs de anatomie. Dar profesorul - doctor atât de conștiincios, energic, muncitor și respectat, în ultimul timp al vieții sale, devenea din ce în ce mai trist și mai tăcut. Își îndeplinea cu aceeași râvnă îndatoririle, dar mergea mai încet, era preocupat de gânduri pe care nu le exterioriza, vorbea foarte puțin, ceea ce îi făcea pe cei care l-au cunoscut să creadă că era suferind. Într-o zi, un pedagog a comunicat discret ca
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice care constituie statutul vieții lăuntrice, a unor norme sau strategii de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fi nu o simplă priveliște, dar o Înfățișare, o fizionomie a unei țări, a unui neam, expresia unei alianțe Între om și natură, Între elementele geografice și veleitățile umane, o umanizare lentă și stăruitoare a cinci veacuri de stăruitoare râvnă, o expresie a omeniei românești.” Să vedem cum arată o limită Înțeleasă ca siluetă a orașului: „...cine va sui până Înspre ultimele case ale dealului Tătărașilor și se va Întoarce pentru a cuprinde Întreaga desfășurare a Iașilor pe colinele sale
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
sin Radului Duma Brașoveanu, Constandin, nepotul și ucenicul său și Gheorghe. Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața Irmologhionului său spune: „Mulți dintre psalții cei desăvârșiți din neamul nostru s- au arătat cu râvnă În vremi, ca să facă câteva ceva În limba noastră, precum fericitul Întru pomenire Arsenie Ieromonahul Coziianul, Calist Protopsaltul Sfintei Mitropolii a Bucureștilor și Șărban Protopsaltul Curții Domnești. Carii, nu numai Anastasimatarul melos, Stihirarul melos, Heruvicele, Priceasniile toate, Catavasiile, Irmoasele toate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Europa): Stricase acea mărire ce are acest principat Care la toată Evropa e vestit și lăudat. Iluzia atinge proporțiile unui adevărat mit și mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri cu înălțarea neamului românesc a fi lăudat în toată Evropa (s.n.), ce acum stă la mirare de atâta neîngrijire a noastră. Mitul de altfel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
floarea minunată a sufletului nostru. Cândva vom fi întrebați de El: Ce-ați făcut cu floarea cea aleasă a sufletului, pe care v-am dat-o?! 115. Să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu în biserică La o biserică slujeau cu multă râvnă și elavie doi preoți. În fiecare duminică predicau cu putere cuvântul lui Dumnezeu. Unuia dintre preoți, venindu-i rândul să predice și voind a face legătura cu predica celuilalt preot din duminica trecută, îi zise paracliserului: Eu am lipsit duminica
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fără nici un răspuns, se gândi puțin, deschise ușor ușa Sfântului Altar și zise în șoaptă: Părinte, am aflat: în duminica trecută, părintele celălalt a vorbit despre... Dumnezeu. Din această întâmplare constatăm un dureros adevăr: în multe biserici se predică cu râvnă și evlavie cuvântul lui Dumnezeu, dar puțini sunt aceia care îl ascultă cu râvnă și evlavie. Așadar, să luăm aminte! 116. Să ascultăm și să ne rugăm Un creștin ortodox, intră odată în biserica din localitatea vecină, în timpul Sfintei Liturghii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
șoaptă: Părinte, am aflat: în duminica trecută, părintele celălalt a vorbit despre... Dumnezeu. Din această întâmplare constatăm un dureros adevăr: în multe biserici se predică cu râvnă și evlavie cuvântul lui Dumnezeu, dar puțini sunt aceia care îl ascultă cu râvnă și evlavie. Așadar, să luăm aminte! 116. Să ascultăm și să ne rugăm Un creștin ortodox, intră odată în biserica din localitatea vecină, în timpul Sfintei Liturghii. Se închină pe la toate icoanele, făcând mătănii, deși în acest timp legile bisericești opresc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
întruna același itinerar reprezintă o ciudată chezășie a puterii exaltante a acestei certitudini 28. Kafka refuză Dumnezeului său măreția morală, evidența, bunătatea, coerența, dar nu o face decât pentru a i se arunca la picioare cu o și mai mare râvnă. Absurdul este recunoscut, acceptat, omul se resemnează, și, din această clipă, știm că absurdul a încetat să mai fie absurd. Există oare, în limitele condiției umane, speranță mai mare decât aceea care îi îngăduie omului să se sustragă acestei condiții
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
noștri moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari înainte de alegeri. Hi- hi-hi! Și mare păcat îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii aduși de vînt“ (1, 114). Termenul de calificare pare, poate, prea dur, dar unii descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]