1,122 matches
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul 1864 odată cu primele comune din țara noastră și cu înființarea județelor, cea dintâi împărțire administrativ-modernă realizată în locul vechii împărțiri administrative feudale. Comuna Răchiți purta denumirea de comuna Popăuți și avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul 1864 odată cu primele comune din țara noastră și cu înființarea județelor, cea dintâi împărțire administrativ-modernă realizată în locul vechii împărțiri administrative feudale. Comuna Răchiți purta denumirea de comuna Popăuți și avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică și socială a comunei. Structura solului permite culturi variate
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică și socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deținând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
de zahăr, legumele și floarea soarelui. Locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane și mărfuri cu mijloace auto în condiții de confort și civilizație. Conform recensământului efectuat
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane și mărfuri cu mijloace auto în condiții de confort și civilizație. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răchiți se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,77%). Pentru 6,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Valea Mărtinești, Valea Comșești, Valea Cheița și alte mici văi. Cel mai important lac este cel de la Tureni (61 ha). Flora este una specifică de silvostepă, fiind format în principal din specii precum gorunul, mesteacănul, fagul, carpenul, plopul, salcâmul, alunul, răchita, pinul negre (plantat în urmă cu 20-30 de ani, în special în zona satului Micești), laleaua sălbatică, scorușul. Tăierile de păduri din anii 1950-60, și de după 1989 au distrus în mare parte pădurile care existau aici, fondul forestier fiind afectat
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
Runcu este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bâlta, Bâltișoara, Dobrița, Răchiți, Runcu (reședința), Suseni și Valea Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Runcu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%). Pentru 3,18% din
Comuna Runcu, Gorj () [Corola-website/Science/300467_a_301796]
-
iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul Toplița, râul este denumit Râul Tusa. Abia în
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul Toplița, râul este denumit Râul Tusa. Abia în aval de confluența cu râul Toplița, râul poartă denumirea de Râul
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
micile lor comunități, complet refractari la civilizație, majoritatea analfabeți și cu concepții de viață medievale. Se ocupau mai ales cu muzica, circul și cu diverse meșteșuguri artizanale. O parte din membrii familiei Reinhardt se ocupau cu confecționarea de mobilier din răchită, alții erau muzicieni. Micuțul Django nu a urmat nici o școală, petrecându-și copilăria alături de părinții săi, în Franța, apoi Italia și Algeria, pentru a evita vicisitudinile primei conflagrații mondiale. După război, familia lui se va stabili în împrejurimile Parisului, mai
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
a râurilor afluente Dunării, în defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]