2,886 matches
-
năvalnice. Îndată ce rămase singur în livadă, își scoase clopul de paie, îl întoarse, și, cu degete nesigure, apucă fructele una câte una, așezându-le ca pe niște rubine în culcușul adânc. Vara zvâcnea aprinsă, încingând satul din ce în ce mai tare. Întoarsă în răcoarea casei, nepoata căută cu privirea în direcția băncii pe care obișnuia să ațipească uneori Bunu. Scoase un țipăt ascuțit și se repezi afară. Bunu ridică privirea spre ea. Molfăia cu poftă cireșe, iar zeama sângerie i se prelingea pe la colțurile
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
suferință grea Jugul dorinței lepăd, nu îl mai pot purta Vreau liberă de pătimi ori poate de blestem Intrarea mea cu faptă cea bună în Suprem! În sacra revelare te-am revăzut pe Tine Mântuitorul nostru, Calea, Izvorul de odihne Răcoarea minții, Adevărul, Via înțelepciune Vreau să trăiesc cu Tine, aici și în genune! Referință Bibliografica: Ziua de azi / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul ÎI, 05 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate
ZIUA DE AZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353014_a_354343]
-
de aer naiv izbucnite! Prin metalu-nvinețit zori dulce furișați Sparg straturile dense și înaintează, Trimișii nopți, fără nimb, sunt desfigurați -Pe luciul argintiu- și-n haos emigrează ... Spălată-n lacrimi, neîncepute, de cristal Se-ntâmplă, atunci, să mă prindă dimineața. Răcoarea mă-nfășoară cu șalu-i de opal Iubirea ta încearcă să-mi aprindă fața ... Ivirea zorilor leagănă dorința, Neașteptat, sărutul mă înfioară, Mă poartă-n vibrații suave de vioară ... Cum stăruie emoția-n toată ființa! Referință Bibliografică: IUBIREA TA / Lia Ruse
IUBIREA TA de LIA RUSE în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353035_a_354364]
-
mai importantă sursă de inspirație pentru mine este dragostea lui Dumnezeu. Dar în această dragoste a Lui încap atât de multe feluri de sentimente înălțătoare și atâtea frumuseți de împărtășit încât, începând de la dragostea față de firul de iarbă alintat de răcoarea din roua, până la dragostea pentru părinți, prieteni, soție și copii, totul mă poate inspira. - Sunteți mulțumit de statutul dvs. de poet sau v-ați dori să fiți altceva? Ați fost implicat și în publicistica? Ce altceva vi se pare relevant
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
crude... DIA-LOGOS (Mi se-odihnește duhul...) Când scriu stă de vorbă Dumnezeu cu mine, Voi o să credeți că sunt nebun, În loc de sânge am cuvinte în vine Și trebuie pe toate să vi le spun... Preaplinul din inima mea își revarsă Răcoarea, să stâmpere setea din ploi, Uneori mi-e câmpia atâta de arsă! Dorul de Munte mă cheamă înapoi... Vrea fluierul, plânsul, în brațe să-l strâng, Tainele lui ne-nuntite rămân, Ce liniște sfântă e-acolo în crâng! Peste ea
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
de-a rândul să stivuiască pietrele, ca niște Sisifi ai Evului Mediu. De parcă elementul contundent s-ar impune cu de-a sila, croindu-și drumul prin mediul țepos, ieșind din măduva mesetei iberice pentru a se răcori la final în răcoarea apei, dinții de fierăstrău ai Cordillerilor se aliniază cuminți, paraleli, de la sud-vest spre nord-est: Sierra de Mariola, Sierra de Carrasqueta, Sierra de Crevillente, Sierra de Salinas, Sierra del Maigmó, Sierra del Cid, Sierra de Bernia. „Capacul” li-l pune Sierra
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să spun bucuria ce prinsese palatul Din zgârcit cum era s-a schimbat împăratul Și întreaga suflare-a redus la tăcere Când slujbașului slut
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
din ochi strălucea lăcomia, E-împărat, gândi el și-o să-și ție cuvântul Am s-alerg neîncetat și-am să-i iau tot pământul. După zile și nopți, munți, câmpii și ponoare Străbătând fără preget, prin arșița de soare, Prin răcoarea din nopți, nemâncat, nedormit, La o umbră de pom, într-un câmp, s-a oprit. Prea sleit de puteri n-avu timp să mai vadă Că și frunza din pom începuse să cadă, Nu simții cum răcoarea urma asfințitul, Doar
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
de soare, Prin răcoarea din nopți, nemâncat, nedormit, La o umbră de pom, într-un câmp, s-a oprit. Prea sleit de puteri n-avu timp să mai vadă Că și frunza din pom începuse să cadă, Nu simții cum răcoarea urma asfințitul, Doar prin trupu-i simțea cum se scurge sfârșitul. Acum știu c-am greșit, zise-n sine-și slujbașul, Lăcomia mi-a fost și sfârșitul și nașul, Alergând peste văi, peste munți și poteci, Iar acum mi-e de-
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
orătănii ale unei gospodării, pe care le-am întâlnit doar prin piața din Galați când se întâmpla să trec pe acolo. - Bravo ție! Rebel zici? Ce spui, domnule Rebel, nu vrei să intrăm în sală? A început să-mi fie răcoare. Am fost transpirată și de aceea am preferat să ies afară. Mă deranja mai ales fumul de țigară de proastă calitate. Putea să fie și tutun oriental, că tot mă deranja. - Nu suport tutunul. - Nici eu nu sunt fumător. - Un
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
CU BLANĂ LINĂ, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014. CĂȚELUȘ CU BLANĂ LINĂ Cățeluș cu blană lină Iese seară în grădina Lângă floarea de sulfina... Și ridică piciorusu’ Ușurel,și... face pisu... Dimineață, pe răcoare, Lângă floarea de cicoare Blanita-i sclipeste-n soare... Și ridică piciorusu’ Ușurel, și face... pisu... Iar, la prânz, iese din nou Si cand ninge, în an nou, Printre fulgi e un erou... Și ridică piciorusu’ Ușurel,... și face pisu
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
în an nou, Printre fulgi e un erou... Și ridică piciorusu’ Ușurel,... și face pisu.... ... Citește mai mult CĂȚELUȘ CU BLANĂ LINACatelus cu blană linaIese seară în gradinaLanga floarea de sulfina...Și ridică piciorusu’Ușurel,și... face pisu...Dimineață, pe răcoare,Lângă floarea de cicoareBlanita-i sclipeste-n soare...Și ridică piciorusu’Ușurel, și face... pisu...Iar, la prânz, iese din nouSi când ninge, în an nou,Printre fulgi e un erou...Și ridică piciorusu’Ușurel,... și face pisu....... XXVI. LACRIMI
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
acu-nainte:... XXX. CĂȚELUȘ CU BLANĂ LINĂ, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1168 din 13 martie 2014. Cățeluș cu blană lină Iese seară în grădina Lângă floarea de sulfina... Și ridică piciorusu’ Ușurel,și... face pisu... Dimineață, pe răcoare, Lângă floarea de cicoare Blanita-i sclipeste-n soare... Și ridică piciorusu’ Ușurel, și face... pisu... Iar, la prânz, iese din nou Si cand ninge, în an nou, Printre fulgi e un erou... Și ridică piciorusu’ Ușurel,... și face pisu
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Si cand ninge, în an nou, Printre fulgi e un erou... Și ridică piciorusu’ Ușurel,... și face pisu.... ... Citește mai mult Cățeluș cu blană linaIese seară în gradinaLanga floarea de sulfina...Și ridică piciorusu’Ușurel,și... face pisu...Dimineață, pe răcoare,Lângă floarea de cicoareBlanita-i sclipeste-n soare...Și ridică piciorusu’Ușurel, și face... pisu...Iar, la prânz, iese din nouSi când ninge, în an nou,Printre fulgi e un erou...Și ridică piciorusu’Ușurel,... și face pisu....... XXXI. ȘI
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Ipostaze > AU HOHOTIT CASTANII PESTE STRADĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului au hohotit castanii peste stradă cu albul florii verdele spoiesc ciorchinii reuniți într-o arcadă cu umbra lor răcoarea o sporesc iar cei din parcuri cuvertura albă așează pe coroane dolofane țesând în aer răcoroasă salbă pe creștetul luminii diafane un hohot de culoare azi cuprinde simeza mediocră citadină creează un decor ce se extinde și străzile preschimbă în
AU HOHOTIT CASTANII PESTE STRADĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353914_a_355243]
-
decât se așteptase ea. Luni dimineața, cine striga în fața casei lor, cu Deta „lăndărită” pe podișcă, arătându-și colții și abia așteptând să mai facă un pas pentru a-i sări la picior? Dinu Îngerașu! Avea capul descoperit, deși era răcoare. Nu mai suporta pălăria pe el, părul îi era pârlit, iar pielea avea din loc în loc răni roșietice care prinseseră coajă. - Oară, fă, Oară, ia ieș’ o țâr’ pân’-afară! - Da, nea Dine, ce-i? - Fă, Oară, eu am să
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
o dată. Cine zice că nu-i place O floare - chip de fată? Rămân în poarta veche stând Și așteptând minunea, Să văd grădina înflorind Și floare-n toată lumea. Mai e un greier pe arcuș Acum sub clar de lună. Este răcoare; fac un duș. Îl las... și noapte bună! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: NOAPTE BUNĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1375, Anul IV, 06 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile
NOAPTE BUNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353053_a_354382]
-
este inferioară ca valoare luptelor lui Daniel, care a fost aruncat ca mâncare înaintea leilor, dar care a înfrânt animalele prin întinderea mâi¬nilor. Nu este mai mică decât cea a tinerilor în Asiria care, în foc, au pri¬mit răcoare de la îngeri". Martiriul este astfel, pe drept cuvânt, eveniment liturgic și euharistie. Prin mucenic, istoria se oprește din agitația ei si se deschide spre o nouă dimensiune care leagă trecutul de viitor, făcând din cele două un veșnic prezent. Uneori
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
de Oradea, orașul în care locuiam, se găseau mai multe păduri frumoase, dintre care una, chiar aproape de comuna „Lăzăreni” unde aveam niște cunoștințe. O pădure în care am colindat foarte des, în lunile caniculare de vară, în căutare de natură, răcoare și de aer curat. Frumusețile locului m-au inspirat deseori în conceperea lucrărilor mele „de artă”. Locul era minunat. M-am plimbat pe covorul de iarba si frunze uscate, am ascultat cântecele păsărelelor, greierii, vântul, freamătul copacilor, bijuteriile zburătoare, fluturi
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune! I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân și să slugăresc la mațele lui, eu care nu m-am băgât rândaș nici la boierul meu. Vrea trei părți și din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug și bici, înfășcat de ceafă, cine poftește. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TABLOU DE TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din surle și trâmbițe cântă vântul, zeiței Toamnă, prin vii și livezi. Răcoarea vremii își spune cuvântul, când pune arămiu în frunze verzi. În codru nu mai cântă ciocârlia. Ci strigă jalea-n pomii desfrunziți, de când vara le-a luat armonia. Iar ei își plâng de milă, veștejiți. Mă plouă frunze sângerii pe
TABLOU DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353144_a_354473]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DIMINEȚI DE TOAMNĂ Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răcoarea zorilor de zi ne-mbată Cu dulcele-acrișor al toamnei. Din frunze galbene încearcă să răzbată Romanța preferată a doamnei. Sclipiri de vânt în boabele de ploaie Se-nșiră peste streșinile reci. Un zvon de păsări cam vioaie Ascunde gândurile seci
DIMINEŢI DE TOAMNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353139_a_354468]
-
cât putea pluti privirea peste câmpuri, dar mai ales erau păzite de Urâtu! Avea casa la margine, nimeni nu îl vedea plecând sau venind de acasă, foarte rar trecea spre magazin, călare! Își cumpăra țigări cu traista! Întâi simțeai o răcoare în spate, apoi parcă se așternea liniștea în aer, mergeam la poartă și atunci îl vedeam, de fapt vedeam o siluetă și nu o față, un chip! Trapul calului se auzea de departe, calul acela nu mergea la pas niciodată
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
de soare și de vânt, Privind adesea printre nori, Ca o țiganca frumoasă. Cand vrei sa ma săruți, Buzele mele, zvâcnesc gândului tău, Când vrei să mă atingi, Umbre reci acoperindu-mă, Fiindu-ți dor ca să mă strângi la piept, Răcoarea ce-o simți, făcându-ți atât de bine. Cand dai să mă privești, Norii purtați cu tine, dispar, Găsindu-ți ochii lăcrimând Și buze uscate de vânt, Trupul fierbinte și pictat de soare, Desculța și cu părul desfăcut... Să te
DESCULȚĂ, CU PĂRUL DESFĂCUT de COSTI POP în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353248_a_354577]
-
eleganță. Nu am văzut flori prin grădinițele de bloc, pentru că de fapt era începutul primei luni a primăverii, luna ghioceilor și al narciselor, care încă nu-și făcuseră apariția, sau din cauza emoțiilor ce mă copleșiseră, nu le-am observat. Față de răcoarea primăvăratică de afară și ceața ce m-a urmărit în ultima parte a drumului, apartamentul era călduros și elegant mobilat, însă un aspect ce nu puteai să nu-l observi odată pătruns în el, era mâna harnică și grijulie ca
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]