3,990 matches
-
publice, numind pretutindenea în frunte creaturile sale. Astfel am văzut cum plecarea regelui n-a servit decât pentru a-i pune în mână armata întreagă, în care azi deosebiții Pilați au cele mai mari roluri. Pentru a da asalt ultimelor rămășițe de independență a alegătorilor din colegiul I și II am văzut plouând pe capetele lor nevinovate sute și iar sute de decorații; depreciarea unui semn public de onoare i s-a părut d-lui I. Brătianu un preț foarte ieften
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a distrage atențiunea țării de la cestiunea Dunării tocmai în momentul când s-au întrunit Comisiunea Europeană și când se vorbește de nouă tratări ce s-ar fi început între Viena și București; al doilea, de-a nimici cele din urmă rămășițe de independență și de control cari le mai dădeau alegerile pîn' acum. Pîn' acum colegiul al Iv-lea și al III-lea erau aproape pururea zestre guvernamentală; unul e condus la urnă de subprefecți, celălalt de șefii gardei civice; colegiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-lea pentru Senat. Patres conscripti! Părinți înscriși în analele și documentele domnești ale acestor țări, părinți ai patriei, aveți îndurare de țara voastră! Nu lăsați ca demagogia compusă din venetici și din cavaleri de industrie să strivească cea din urmă rămășiță de libertate și de neatârnare a acestui popor; nu lăsați ca un popor, azi încă liber, să nu mai fie mâni decât o turmă necuvântătoare mânată de poliție și de funcționari; scăpați ceea ce mai este de scăpat: dreptul vostru de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de stat. Un stat guvernat de Coate goale și Zgârie - hârtie e însă un stat pierdut. Cinic, meschin vânător de cumul și câștig, ilicit înlăuntru, slugarnic în afară, acest element al unei biurocrații inepte, ignorante și comune este nu numai rămășița, dar totodată matca în care se puiește cea mai stângace din toate formele de guvernămînt: absolutismul. Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e nemuritor; din momentul în care va avea soarta comună a tuturor oamenilor portretele sale nu vor mai însemna nimic, prea puțini își vor mai aduce aminte de numele lui chiar, și va fi privit de generația următoare ca o rămășiță fără de înțeles a trecutului. Din contra icoanele bisericești persistă pe cât timp poporul ține la confesiunea religioasă moștenită și de aceea și în trecut în numele religiei s-au întreprins invaziile rusești în Principate și în Peninsula Balcanică, precum mii de alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebui să mărturisească imposibilitatea de-a planta pe democraticul pământ românesc sistemele împrumutate de la vechiele state feudale ca Germania El va fi; cel care-n fine va pierde din aceste cauze orice prestigiu, orice autoritate și cea mai de pe urmă rămășiță de considerațiune în țară El va fi. [""ROMÎNUL" DE LA 22 FEVRUARIE 1874... "] 2264 "Romînul" de la 22 fevruarie 1874 publica următoarea respectuoasă cerere guvernului: Art. 79 (Codul Penal) prevede pedepse aspre contra celor cari, prin presă, ar comite vreo ofensă, contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ști toate limbile județului pe care îl administrează. La** mănăstire română, la Ierusalim strană română. ["V-O SPUN FRANC, D-LOR... "] 2263 V-o spun franc, d-lor, servesc pe românii din partidul conservator, nu pe greci. Pe acele rămășițe de boieri români din vremea domniilor noastre legitime, ale Basarabilor și a Mușatinilor. Scuip în toți Domnii fanarioți, scuip în toți grecii [pe] cari i-au adus. Mi-e rușine că a fost cu putință ca toată plebea și toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Noi nu suntem nemulțumiți în contra Rusiei, nu avem nimic de zis în contra tendențelor ei, dar în orce caz nu ne place nici despotismul monarhic, nici cezaro - papismul bisericesc. Desfăcîndu-se [d]într-o legislație nici legitimă și nici umană - aceste două rămășițe a instinctelor tartarice cari se găsesc numai la turci și la mongoli - popoarele orientale ar avea o garanție că amestecul viitor al Rusiei în afacerile lor va fi un amestec dictat de legile umanității și echității. Pîn-atunci colosul de fier
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici setea de răzbunare, nici pofta de cucerire, ci continua suprapopulare a orașului și a Latiumului. S-au făcut cuceriri spre a coloniza. Așa a fost cucerită și colonizată Dacia. Șoselele romane în Transilvania, Valul lui Traian în România și rămășițele podului de piatră peste Dunăre, numele celor mai vechi orașe din Dacia colonizată sunt dovezi incontestabile ale colonizării Daciei de către împăratul Traian, iar cea mai bună dovadă este poporul român însuși. Căci nu este adevărat că limba poporului constă din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
faptul că în Câmpia Pannoniei sunt înmormîntați strămoșii voștri? Bella privi spre Kasser și răspunse zîmbind: ― Niciodată nu aș antrena întreg Imperiul într-o aventură al cărei scop final să fie recuperarea unui deșert în care sunt îngropate pe undeva rămășițele unor oameni despre care nimeni nu știe nimic. Nu! Dorința mea de a schimba universul izvorăște din necesitatea de a ne extinde într-un ritm superior celui de acum! Cât de senin minți, fiule! ― Atunci cred că putem consemna unanimitatea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că nu suntem creștini, dar le și disprețuim învățăturile. Avem, desigur, propriile noastre credințe și emitem propriile noastre judecăți de valoare asupra comportamentului unui om. Dar morala aceea de care este impregnat tot Imperiul, și care e, fără îndoială, o rămășiță î creștinismului de dinaintea Ultimului Război, nu ne umbrește mințile. Rim izbucni în râs și începu să aplaude. ― Bravo, Sfinția Ta. Ai folosit șiretlicul ăsta ca să îmi dai o adevărată lecție de teologie augustiniană. ― Ce vrei să spui? ― Că nu doream
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a înțelege mai bine felul în care putea fi anihilată Abația. Știa că întreprinderea lui era plină de riscuri, existând pericolul de a fi descoperit de iscoadele Abatelui. Putea servi, desigur, pretextul unui pelerinaj de-o viață, menit să regăsească rămășițele strămoșilor săi, dar era greu de crezut că Abatele ar fi acceptat că sosirea pe Vechea Terra a doi oameni atât de importanți pentru dinastia imperială, precum Kasser Boszt și Rimio de Vassur, era doar o coincidență. ― Și care sunt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ultima chestiune de pe ordinea de zi, începu repede Durdrin, dîndu-și seama că tăcuse prea mult, este o operă literară... Știu, știu ce gândiți, dar vă asigur că ideile care se ascund în spatele cărții aceleia sunt mai periculoase pentru noi decât rămășițele administrației imperiale. Comandantul ridică de pe masa din fața lui un volum legat manual, care cuprindea cel puțin două sute de file de hârtie. Era un obiect prețios și majoritatea Johanssonilor oftară cu tristețe la gândul unei asemenea risipe. Dependența de cuvântul scris
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să se adăpostească printre celelalte nave. Erau acum un crucișător, trei fregate și mult mai mulți vânători. - Acum e rândul lui Allin. Nu o să mă dezamăgească, zâmbi N'Gai Loon. Grăbindu-se să dea ajutor fregatei, clonele se plasaseră între rămășițele escadrei lui Heyyn și cei douăzeci și cinci de vânători comandați de Allin, care decolaseră pe nesimțite și le căzuseră în spate. Când clonele constatară că intraseră într-o capcană, navele zeților pătrunseseră deja adânc în formația lor, distrugând unul câte unul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de ani. Nu m-ar mira să sape și tranșee. - Tranșee? Ce-i asta? - Șanțuri, Sire. Undeva între cele două linii de demarcație ardeau carcasele contorsionate ale unor aparate de zbor. N'Gai Loon gândi că trebuie să fi fost rămășițele forței aeriene a clonelor. Și zâmbi aproape fericit. - Sunt prinși în capcană. Nu mai au unde să plece. Transmite-le oamenilor tăi să-i hărțuiască. Detașamentul nostru de rezervă ar trebui să poată efectua o încercuire perfectă în doar câteva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
chiar pe direcția de atac a clonelor. Maestrul nici nu încercă să se gândească ce ar fi însemnat pierderea interpretului. Încercă disperat să cheme un quint, dar se părea că ei se află încă pe orbită, angajați în lupta cu rămășițele flotei clonelor. Bătrânul strigă câteva ordine către nimeni, nefiind în stare să-și ia privirile de la monitor. O salvă bine țintită îi nimici și pe ultimii doi zeți care îl apărau pe Zuul și reuși să-i sperie pe cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se întîmplă: - Din această raclă vă voi aduce conducătorul. V-o spun eu, Oksana Bint Laesia. Așteptați-vă la vremuri mărețe! Sub conducerea lui vom împlini tot ceea ce și-au dorit vreodată Voluntarii, vom scăpa Universul chiar și de ultimele rămășițe de bigotism. Aveți încredere! Cu gesturi hotărâte, Oksana se aruncă în navetă și decolă, accelerând la maximum. După numai câteva minute, nava ei se cuplă cu cea interstelară și Johanson dădu imediat ordinul pentru saltul hiperspațial. - Ce s-a întîmplat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și o înălțime de șaizeci, cristalul acela copiase imaginea galaxiei și, luminat discret din spate, dădea sălii tronului o înfățișare cu totul aparte. La o sută de ani după ce fusese plasată deasupra planului galactic, imediat după ce ciupercile consumaseră și ultimele rămășițe de rocă sulfuroasă, lipind practic cristalul de o placă de oțel translucid, sonda automată venise pe Tengys, de unde fusese preluată de autoritățile imperiale. Într-o înregistrare de la bordul ei, Assan Tres spunea urmașilor lui că acel cristal letinian imens era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
evidentă, o dată ce, încercînd să facă față iureșului de descărcări laser, navele clonelor sfârșiră prin a fi foarte aproape una de alta. Totul se încheie brusc, într-o imensă minge de foc, care lăsă în urmă doar un nor rarefiat de rămășițe metalice. - Ce-a fost asta? întrebă uluit Durdrin. - Păi... au atacat în așa fel încît celelalte nave s-au apropiat între ele și apoi au detonat încărcăturile termonucleare... - Asta am înțeles, zise tăios Durdrin. Cine le conducea? Am văzut o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Revoluției), că spre deosebire de girondini, care "acționau mai ales prin presă", iacobinii "foloseau cu precădere comunicarea verbală, circulația orală de la om la om și de la club la club, cuvinte care pot fi totdeauna interpretate, ba chiar dezmințite". Captînd în folosul lor rămășițele oralității ecleziastice, acești mari preoți, spune anticlericul nostru, utilizau "semiobscuritatea publicității verbale, așa cum se întîmpla în Evul Mediu", fiindcă era mai indicată simularea unei unități catolice de fațadă și îndepărtarea contradicțiilor.39 Rămîne aici numai această oralitate populară insesizabilă și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Chiar în clipa în care ghetele din tîrguri deveneau "protestante", îmbrățișînd religia scrisului în versiunea sa republicană și socialistă pantoful de balet făcea o piruetă redevenind "catolic", prin intermediul microfoanelor și al camerelor de luat vederi. Regrupate în bastioanele lor livrești, rămășițele fostei "alianțe a forțelor de cultură și de muncă" se găsesc și ele în situația de a se întoarce spre "stînga", prin factorul emotiv, oral și populist. Ce cadril amuzant: primii la scris devin ultimii la oral, dar în democrația
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acum" înseamnă: prezentul ne-a capturat și ne ține ostatici. Nu mai am timp, sînt prizonierul lui. Sînt un individ împovărat, saturat, sufocat, asfixiat de deșeurile instantanee ale consumatorului de informații, întrucît chiar dacă A.F.P.-ul are în posesia lui rămășițele fiecărei zile, adică cele 14 000 de depeșe cotidiene pe care le primește, dar nu le distribuie, îmi mai "saltă" încă opt cenți pe zi, suficient să mă dezguste și să-mi alunge ideea de a merge poimîine s-o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alt regn, superior. Pentru natură, secătuită, el va fi ca și dispărut. În planul fizic va rămâne doar regnul vegetal, linie evolutivă închisă (în sensul secțiunii de față) dar și regnurile animale similare (liniile evolutive închise) pentru a continua exploatarea rămășițelor planului fizic, desigur tot în sensul spiritualizării dar cu un randament specific, scăzut. Ne permitem acum enunțarea câtorva dintre caracteristicile, ce rezultă firesc din cele expuse în secțiunea de față, pe care le posedă omul integrat perfect scopului Universului, anume
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Înscrie Într-o traiectorie, Într-un spațiu intermediar deschis. Tanizaki scrie că: Noi ne delectăm cu această claritate subtilă, rezultată dintr-o lumină exterioară aparent incertă, cramponată de suprafața zidurilor de culoare crepusculară și care conservă cu greu o ultimă rămășiță de viață [...]. Pentru noi, această lumină proiectată pe un zid - sau, mai degrabă, această penumbră - face cât toate ornamentele din lume, vederea ei nu ne plictisim niciodată. În Japonia, multe lucruri nu sunt spuse și poți jigni foarte ușor pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Cel care ciopîrțește un cadavru spune: «Iată În plină lumină ce este viața: nu-i decît un amestec de oase, de sînge, de mușchi, de măruntaieă... CÎnd viața era acea lumină a ochilor, ce nu mai poate fi citită În rămășițele de acum.” (A. de S-Exupéry). Așa cum din atitudinea de moment a cuiva este foarte greu să discerni motivația reală care a determinat-o, sau dintr-o argumentație voit echivocă să desprinzi semnificația adevărată, la fel se Întîmplă și cu existența
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]