4,129 matches
-
Compartimentul publicisticii este ilustrat de N. Tatu, Gelu Mărculescu, Emil Cioran (Sensibilitatea tragică în România, 13-14/1933), căruia îi răspund, într-un articol ponderat, Grigore Popa (Tragism autohton), Mihai Beniuc ș.a. La rubrica intitulată „Cărți”, Silviu Bardeș se ocupă de Răscoala lui Liviu Rebreanu și de Adela lui G. Ibrăileanu. Grigore Popa recenzează Mitul utilului de D. D. Roșca, Mihai Beniuc analizează lirica barbiană, în timp ce Romul Demetrescu face cronica romanului Golia de Ionel Teodoreanu, oferind și portretul unui „scriitor fecund” - Damian
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
metaforice ale versurilor: certitudinea misterului de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
forței sociale respective. Nesocotirea generalului, duce în mod direct la naturalism, la imagini care falsifică realitatea, la lucrări greșite ideologic ca Timpii de aur de Ben Corlaciu, Întâmplări pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, Răscoala iobagilor de Ton Mușat etc. Nesocotirea particularului duce în mod direct la schematism, la imagini neconvingătoare care nu îndeplinesc nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic I. Pitlear atrage atenția asupra importanței
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari accentuând asupra originalității, noutății sau pastișei care intră
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face dreptate nu mai pot fi oprite. Cele ce se petrec în roman rămân vii în memoria cititorului tocmai prin autenticitatea lor. Evocarea aceasta a imaginii satului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ea copilului de atunci, nu și-ar fi căpătat însă întreaga valoare dacă nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu ură necruțătoare față de exploatatori și dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii lămurește premizele cazului. Tabloul secetei este cutremurător. Pârjolul se întinde cât vezi cu ochii, apocaliptic. Dar aceasta nu face decât să accentueze un rău mai vechi și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe anii 1983-1984 figurează, de pildă, sărbătorirea a 65 de ani de la realizarea Marii Uniri și a 125 de ani de la Unirea din 1859, comemorarea a cincizeci de ani de la moartea lui Vasile Goldiș și a două sute de ani de la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicarea unui monument dedicat lui Dinu Lipatti la Geneva, organizarea unui simpozion, la Toronto, cu tema Contribuția etniei românești la dezvoltarea culturii canadiene, în sfârșit editarea, sub egida Asociației, a unor lucrări științifice destinate afirmării
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
poezie, cât și proză și comentarii critice. Astfel, V. Bergheanu scrie despre Alecsandri și Coșbuc, C. Ionescu-Olt despre I. Al. Brătescu-Voinești și N. Bălcescu, M. Frunză despre Al. Macedonski și Pavel Al. Macedonski, Dragomir Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
acest obiectiv de formare a gustului, contând, bineînțeles, și pe o diferențiere a lui, ca și pe o maturizare progresivă a cititorului. „Magazinul” conținea de toate: și un roman slab de Cezar Petrescu, una dintre vedetele epocii, și fragmente din Răscoala lui Liviu Rebreanu, și epigrame de Tudor Măinescu, și poezii din Cuvinte potrivite sau Flori de mucigai de Tudor Arghezi, și pagini distractive de umor universal, și fragmente din Ulysse de James Joyce, ce se publicau cu câțiva ani buni
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
lor e cu neputință să nu-i fi fost de folos măcar și în statornicirea unui climat de elevație. În cazul lui, mai ales în perioada guvernării, interesele de ordin politic primau, astfel încât informațiile erau direcționate în acest sens. În timpul răscoalei lui Horea el se arată un cunoscător al istoriei instituționale a regiunii, al claselor sociale, în această din urmă direcție fiind nevoit să prezinte curții imperiale (sub forma unor acte de informare) condițiile de viață ale țărănimii, servitutea românilor, absența
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Samuel Köleseri, în a sa Auraria Romano-Dacica (Cibinii, 1717), sau cartea lui Michael Schendo, Historico-Phisico Topographica Valachicae Austriae Subterraneae Descriptia (Alba-Carolinae, 1720); de asemenea, ziarele și revistele epocii în care erau înfățișate evenimentele timpului, între ele și acelea referitoare la răscoala lui Horea (ecoul lor european parvine astfel la curtea lui Brukenthal). Apariția lui Supplex Libellus Valachorum avea să suscite în anii de după 1791 vii comentarii între intelectualii sași. Conștiința românească era cunoscută în cercul sibian, la fel și interdependența economică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sec. al XVIII-lea), de Doina Nägler, Sibiu, 1982, poziția nr. 385, p. 113. Ibidem, poziția nr. 405-406, pp. 118-119. Ibidem, poziția nr. 209, p. 65. Ibidem, poziția nr. 257, p. 78. Ibidem, poziția nr. 211, p. 66. D. Prodan, Răscoala lui Horea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, vol. I, p. 66. Victor Neumann, Convergențe spirituale, ed. cit., p. 45, 89. Vezi I. Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ediție de I. Pervain, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, p. 181. Iosif Wolf, „Repere europene
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Național din București în stagiunea 1944-1945. Într-o textură impregnată de livresc, piesa e construită în jurul unor stări obsesionale. Bun prieten cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist în jurul lumii
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
și cea europeană, hermeneutica și comparatismul, apare aici cât se poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil Petrescu (Morfologii imaginare în „Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu, Gh. T. Dâmboianu
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
și „România literară” (1962-1972). A mai colaborat la „Târgoviștea”, „Ancheta” și „Fapta”. Debutează în „Mugurul”, revistă a Liceului „Mihai Viteazul”. Primele volume, 1907 (1957), Poarta soarelui (1964), Poeme (1965), stau sub semnul convențiilor tematice și stilistice ale epocii, evocând epic răscoalele țărănești - figura lui Ștefan Furtună -, luptele greviste de la Grivița (1933), războiul civil din Spania sau exaltând fapte în realitate obișnuite: lansarea la apă a unui cargou românesc, inaugurarea unei fabrici de conserve la Tecuci. Din această producție de versificație se
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
psihologică, agrementată cu divagări lirice și descrieri de spații geografice exotice (cu personajele lor aferente), care sunt însă doar pretexte pentru prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea. Astfel, romanul Ierni peste tei (1978) e o evocare a răscoalei antihabsburgice a țăranilor din zona montană a Banatului (1737-1739), iar Tangaj (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), un roman de actualitate, în care trăirile personajului principal (medicul Nicolae Banu) se reconstituie din permanente proiectări ale prezentului în trecut. Eroul pornește
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Vâlcea), unde mama, Zinca Bălcescu (care și-a păstrat numele de familie și după căsătoria cu pitarul Barbu sin Petre, tatăl lui B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția școlară în familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica. De la profesorul bănățean
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
iar Camil Petrescu un fragment din însemnările sale de călătorie (Rapid Constantinopol-Bioram. Dansul pântecului). Eugen Ionescu scrie, la cronica literară, despre lucrarea Eminescu de Lucian Boz, rubrica fiind preluată apoi de Arșavir Acterian (articole despre Homo americanus de Petru Comarnescu, Răscoala de Liviu Rebreanu), după care titularul ei devine Octav Șuluțiu. Acesta comentează cu înțelegere și simpatie autori diverși, cu toate că unii dintre ei nu corespundeau exigențelor ideologice ale revistei (articole despre Critice de Pompiliu Constantinescu, Camere mobilate de Damian Stănoiu, Maitreyi
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
tratează cu rigoarea proprie demersului științific, C. este autorul sau coautorul unor scrieri fundamentale pentru istoriografia și literatura românească: Catalogul manuscriselor grecești din Biblioteca Academiei Române (II, 1940), Bibliografia analitică a periodicelor românești (I, 1966-1967, II, 1970-1972), Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, (I-V, 1969-1975). A mai colaborat la primul volum din Istoria literaturii române (1964), elaborând capitolele Literatura în limba slavonă, Pravilele, Literatura istorică în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în Țara Românească și Moldova. A fost
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
care altora le rămân ascunse, comentează cu luciditate și năduf goana după tot felul de nimicuri și lupta pentru existență, simte acut frustrările și izolarea, înregistrează schimbări implacabile care îi marchează orizontul cunoașterii. Amintirile unora și altora îi vorbesc despre răscoala de la 1907, iar copilăria și o parte din adolescență îi sunt influențate de evenimentele războiului. Un alt episod major al vieții personajului, urmărind, de altfel, un traseu autobiografic pe care C. îl transpune în carte etapă cu etapă, va fi
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Farmecul depărtărilor (1966) - conțin relatări despre realități și personalități din țările vizitate. Drama istorică Focurile (scrisă în colaborare cu Magda Isanos, premiată și editată de Fundația Regală pentru Literatură și Artă în 1945) încearcă o reconstituire a principalelor momente ale răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan și a fost reprezentată la Timișoara în 1946. O altă piesă în versuri,Valea Albă (1957), dramatizează un episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
moment, urmărind tribulațiile unui bastard de origine aristocratică și ale unei fete, Rose-Marie, ce are un anumit rol în evenimente. Evocare istorică, sub semnul aceluiași „s-ar fi putut întâmpla”, Fluierașul și alămâia (1962) narează întâmplările a doi băieți în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan. În anii ’60, A. scrie mult și din ce în ce mai implicat în noua politică culturală, dar, ulterior, în vremea relativei relaxări ideologice, reușește să publice cărți care se pot circumscrie în paradigma pe care autorul și-o
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
chiar el îl unsese. Istoria voia și ea să-i demonstreze ilustrului și uneori nesăbuitului împărat francez că lucrurile nu pot fi, chiar toate, după voia lui de unic stăpânitor. în mai 1808, s-a declanșat, în Madrid, o puternică răscoală împotriva ocupantului francez. A început un adevărat război de gherilă, pe care, până la urmă, Napoleon l-a înecat în sânge, fără nici un menajament. Un târg în prețul căruia intrau și Valahia și Moldova Deși îi bătuse armatele la Austerlitz
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]