1,232 matches
-
zădărnicia ("Ha! ha! ha! ha! iacă un nume!... iacă înc-o vanitate!? Omer, Dante, Byron, Hugo! un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. Deși poetul nu se poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o poezie ermetică, rece, a cărei notă e fabulosul minor, Barbu Brezianu barbizează, Jacques G. Costin combină maniera lui Jules Renard cu aceea a lui Urmuz. Ermetismul lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în pilde și dorind acord familiar, se sfădește interminabil cu numeroasa-i familie dacă trebuie sau nu să meargă in corpore la cinematograf. În cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu n-a fost așa de străin pentru socialiști, că, cu toată deosebirea de soluții, socialiștii au simțit în Eminescu un suflet tovarăș, de unde a urmat că mai toți socialiștii, dacă nu toți, au fost eminescieni, găsind în poezia maestrului răsunetul propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost eminescieni, găsind în poezia maestrului răsunetul propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
maestrului răsunetul propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui Cuconu Leonida și Farfuride, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
corespunde și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe care el le construiește asupra acestor scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate de corupție și descompunere din viața politică a "tinerei, dar putredei noastre burghezii", aceste tablouri vor găsi răsunet în inima păturii muncitoare, ce se deșteaptă la o viață conștientă, cu toate grimasele reacționare ale lui Caragiale. Firește, acestea se referă la acele lucrări mari, în care se reflectează viața reală așa cum este, iar simțirile și tendințele autorului nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critică le închină Ibrăileanu lui Eminescu. AL. PIRU, Istoria literaturii române, Editura "Grai și suflet- Cultura Națională", București, 1994, p. 149. Spiritul critic în cultura românească, opera lui Ibrăileanu, este o carte scrisă cu vervă sclipitoare, cuprinzând întîia reabilitare de răsunet adusă literaturii de la 1848. Ea repară nedreptatea care se făcuse acestei literaturi, disprețul interesat cu care o acoperise junimismul. Oricât ar fi de discutabilă schema volumului, oricât am găsi aici concesii față de liberalismul burghez, el marchează un moment de seamă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nociceptive au o importantă stație de procesare-integrare afectiv emoțională În sistemul limbic asigurând, coloratura emoțională și individuală a fenomenului durerii. Aspecte motivaționale și chiar de control contribuie de asemenea la realizarea „trăirii" Într-un anumit fel a stării dureroase cu răsunet important În reacțiile de răspuns comportamental, În acest sens, studiile efectuate pînă În prezent au pus În evidență participarea cortexului prefrontal, parietal inferior și cingulat, a amigdalei și hipocampului. Cortexul prefrontal, cortexul parietal inferior Regiunile prefrontale care se activează În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fizică și funcțională a aparatului locomotor. Pentru a evalua durerea cronică, tipul de durere cel mai frecvent Întâlnit În bolile reumatismale, este important de a se aprecia impactul acesteia asupra bolnavului și comportamentului său. În acest context este interesantă evaluarea răsunetului fenomenului algic cronic asupra activității cotidiene și calității vieții, În practică se folosesc numeroase indexuri algo-funcționale din care reținem pentru valoarea expresivității lor testul algo-funcțional Lequesne pentru coxartroză și gonartroză și chestionarul Dallas pentru studiul durerii vertebrale. Se cunosc Încă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de stress. Acești pacienți au În general și un comportament negativ față de insistența terapeutului de a participa la un program de prevenire a instalării sechelelor osoase, articulare sau musculare, care constă din exerciții de mobilizare la pat. Stressul psihosomatic are răsunet, asupra sistemului nervos vegetativ care la rândul său va determina o reactivitate crescută la nivelul aparatului cardio vascular sub forma apariției: tahicardiei, HTA, hipertermiei, valorilor crescute ale catecolaminelor. 4. concluzii interesante s-au desprins și din evaluarea măsurii ritmului social
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
s-au desfășurat aproape în taină” (Rostul revistei „Teatrul”). Alături de popularizarea unor texte dramatice importante, se pune accent pe informații din actualitatea teatrală și se subliniază importanța teatrului clujean, care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești pe tot cuprinsul Ardealului” (Teatrul de vest). Rubrici: „Informații teatrale”, „Cronica dramatică”, „Ecouri”, „Medalion artistic”, „Artiștii noștri”. Versurile sunt semnate de Zaharia Bârsan, Dem. Psatta, Valeriu Mardare. Deși a publicat puțină literatură dramatică, revista se
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
aceasta și problemele ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i le-au adresat cei doi maeștri n-au avut pentru viitorul Buddha „decât răsunetul aceleiași găunoase retorici ce a învăluit ignoranța și neputința omenească dintotdeauna”. Prin urmare, el i-a părăsit și a ales singurătatea pădurilor, încercând să găsească propria sa cale spirituală. Urmat de cinci discipoli, Gautama a descoperit un loc liniștit, în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
53 Cu mai mulți ani în urmă se scria o românească mult mai eufonică și logică decât limba scrisă pe la 1871, când am venit în București. Iată de pildă o satiră scrisă pe la 1838 de către C. Bălăcescu, care avusese mare răsunet la vremea ei și care era încă citată de către cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țară. anul 1875 257 36. Cele două „demisiuni“, numite „acte memorabile, provocate de ororele regimului actual“ au apărut în ROM., an. XIX, 28, 29 aprilie 1875, p. 371, precum și în celelalte jurnale liberale. Este evident că demisiile respective - cu mare răsunet în epocă - au contribuit și ele la erodarea regimului conservator și la o creștere a popularității grupărilor liberale din opoziție, îndeosebi printre tinerii intelectuali ai vremii. Alegerile pentru Colegiul I și II de Cameră se făceau în localul primăriei de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N. Fleva), de care recea închisoare, persecuția și arbitrarul ne despart.“53 Aceste alegeri cari au pasionat atât de mult Capitala și țara întreagă, aceste alegeri cari au fost punctul de plecare al întregii transformări politice din România, au avut răsunet pretutindeni unde erau români. Studențimea română din Paris era și ea, în mare majoritate, sub influența ideilor liberale cari năvăleau asupra conștiințelor. Acești studenți au trimis magistraților următoarea adresă de felicitare. O public cu toate iscăliturile, ca un document interesant
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tutoveanu o trimiți la mine. Poate că-l decid să mai dea ceva. 30 București, 18.V.1975 Dragă Eugen, M-am bucurat foarte mult că munca ta, pe care eu o prețuiesc ca pe ceva rar, și-a găsit răsunet și În presă. Lauda În sine nu are valoare, dar Înlesnește celui lăudat să-și ducă mai cu folos și Îi mărește puterea de a realiza ceea ce urmărește. Cu toată dragostea eu Îți doresc succese tot mai mari, pentru că succesele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Național, la 14 noiembrie 1927, cu mare succes, asistând și directorul Teatrului, Mihai Sadoveanu, care mi-a zis (făcându-mi-se și mie cinstea de a fi În loja lui) „e admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
legionar, faptul nu prezenta real nici o importanță. Era doar vorba de câțiva oameni, pe care îi numărai pe degete. Prezenta însă un pericol în situația tulbure de acum. Propaganda adversarului arăta fenomenul sub prisma intereselor lui și putea găsi un răsunet în rândurile celor naivi și neinformați. Căci, în asemenea cazuri, spunea însuși Comandantul, nimeni nu te întreabă de cei 99 % care muncesc în liniște și luptă în disciplină pentru biruința Mișcării, ci mereu îți scoate ochii cu cei 5-6 gălăgioși
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un delir livresc ! Redăm un pasaj unde criza de imaginație a atins paroxismul : “Cei convocați în Piața Unirii din Iași pe data de 14 dec.’89 orele 16, AR FI TREBUIT să aibă asupra lor un înscris cu poezia “Un răsunet”, Deșteaptă-te române a lui Andrei Mureșanu și o lumânare ce trebuia aprinsă la momentul oportun . La umbra statuii lui Cuza ar fi urmat să ia cuvântul câțiva dintre noi ... În tot acest timp s-ar fi strigat lozinci gen
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
analiza unor confesiuni cu valoare de document istoric și moral (Monica Lovinescu, Theodor Cazaban, Constantin Amăriuței, Adrian Marino ș.a.). În Noi, cei din pădure, sumarul se constituie pe aceleași fundamente, îndeosebi prin comentarea unor contribuții publicistice, legate de evenimente de răsunet, ale unor prozatori și dramaturgi (Tudor Arghezi, G. M. Cantacuzino, Vintilă Horia) și poeți (C. Tonegaru, Al. Ciorănescu, Nicu Caranica ș.a.), asupra unora insistându-se cu predilecție (Mircea Eliade). Nu puține din aceste recuperări îmbogățesc semnificativ reliefurile literaturii scrise mai
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]