141,440 matches
-
a fost diplomat de carieră, începând din 1920. S-a perindat pe la legațiile din Istanbul (1921), Atena (1922), Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936), Praga (1937), Berna (1939), Ambasada României la Vatican (1940). Cele mai înalte ranguri le deține în timpul războiului: consul general al României la Istanbul în 1942 și ministru plenipotențiar, însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă guvernul Italiei în 1944. Știa prea bine, ca diplomat cu experiență, în 1945-1946, când e rechemat în țară, că Europa de Est era sortită dezastrului, pentru
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
ele. Mama a urmat Literele și se specializase în literatură română veche. Trebuia să facă o teză de doctorat cu Cartojan, dar nu a reușit, fiindcă a murit și Cartojan și au murit multe lucruri atunci, imediat după al doilea război mondial; apoi a lucrat la Arhivele Statului și la secția de manuscrise de la Biblioteca Academiei. Tatăl meu a făcut studii de sociologie (a fost în echipele lui Gusti) și a fost, de asemenea, stenograf la Parlament și a lucrat cu
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
al alianței a eșuat din cauza egoismelor concurente. După succesul relativ din alegerile din 1996 actul de guvernare n-a fost la înălțimea așteptărilor - n-a reușit să producă ruptura definitivă de sistemul pe care Moscova l-a impus la sfârșitul războiului prin forța armelor - tocmai datorită slăbiciunii partidelor componente ale coaliției. Cum se prezintă azi situația? Partidul de guvernământ care, înghițind PSDR, și-a dobândit o recunoaștere internațională pe care n-o spera, este departe de a fi un partid social-democrat
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
de forța fantastică a sborului, și care țipă, abstract, desigur, că oștirea, mă rog neamul ei, specia umană, decapitată între timp, dar cu spiritul viu și etern, a învins! Vasăzică, Tracia. Halca orientală a Europei. Împărțită în Balcani, după primul război mondial, între Grecia, Bulgaria, Turcia și noi, România... Noi, ce om fi fost, daci, geți... Dar de ce ne-om fi numind noi astfel, când suntem mai vechi și mai aproape de centrul geografic al invențiunii artistice mondiale? Nu știu. Ce știu
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
Competiția tehnologică în domeniul înarmării, declanșată de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, a fost în fapt ultimul „brânci” dat adversarului care a fost obligat (prin M. Gorbaciov) să-și recunoască înfrângerea în ceea ce mulți analiști au numit „al treilea război mondial” - Războiul Rece. Deși mulți ideologi, politicieni, filosofi, sociologi își puneau problema a „ce va fi după”, căderea bruscă a monolitului comunist a surprins și derutat. Pentru începutul mileniului trei, mulți dintre ei au căutat să imagineze un nou proiect
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
în domeniul înarmării, declanșată de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, a fost în fapt ultimul „brânci” dat adversarului care a fost obligat (prin M. Gorbaciov) să-și recunoască înfrângerea în ceea ce mulți analiști au numit „al treilea război mondial” - Războiul Rece. Deși mulți ideologi, politicieni, filosofi, sociologi își puneau problema a „ce va fi după”, căderea bruscă a monolitului comunist a surprins și derutat. Pentru începutul mileniului trei, mulți dintre ei au căutat să imagineze un nou proiect, din care
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
deși premisele au existat, revenind acum în forță pe scena mondială. Cu China, alternanța de fermitate și relaxare nu a generat o relație definită, o interdependență tranșantă. Iar pilonii politicii mondiale americane, Japonia și Germania (reconstruite de SUA după ultimul război mondial) manifestă tendințe centrifuge ce pot fi oricând concretizate în manifestări contestatoare. Plasarea Germaniei în centrul unei Europe Unite și tentativele acesteia de apropiere de Rusia renăscută vor sparge definitiv monopolul american mondial. „Militarismul demonstrativ” actual este singurul răspuns al
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
totul. N-am putut decât să notez niște date, pe care, selectiv, le voi reda mai jos spre o aducere/luare aminte profitabilă oricui. Cu regretul că savoarea retrospectivei erau, firește, fotografiile. - 6 mart. ’53, moare Stalin; - nov. 1954, începe războiul Algeriei; - 6 oct. ’55, Citröen DS 19 e lansat la Salonul Auto de la Paris; - 19 apr. ’56, Prințul Rainier de Monaco se căsătorește cu actrița Grace Kelly; - 7 oct. ’57, Albert Camus primește Premiul Nobel; - 1 ian. ’59, Fidel Castro
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
28 aug. ’63, Martin Luther King rostește celebrul său discurs I have a dream la Lincoln Memorial; - 22 nov. ’63, la ora 12:30 este împușcat J.F. Kennedy; - 14 oct. ’64, M.L. King primește Premiul Nobel pentru Pace; - 1966, anul războiul din Vietnam, în câteva luni vor fi trimiși pe front peste 500.000 de soldați americani; - 9 oct. ’67, Che Guevara este ucis de CIA; - 6 mai ’68, Daniel Cohn-Bendit animează revolta studenților francezi; - 20 aug. ’68, tancurile sovietice intră
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
are loc unificarea Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L’Express titrează „Un monde nouveau”; - 1991, Irak-ul atacă Kuweit-ul, urmează intervenția Statelor Unite; - 9 dec. ’92, armata americană debarcă cu ajutoare în Somalia; - 1993, la Kosovo, începe lungul război civil din zona Balcanilor; - 9 mai ’94, Nelson Mandela este ales președintele Africii de Sud; - 7 mai ’95, Jacques Chirac este ales Președintele Franței; Ultima fotografie a retrospectivei este o imagine cu Terra, realizată din satelit: o planetă splendidă, de un albastru
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
de uniformă prin adaosul de prea mult alb în îmbrăcăminte). Cazul se complică politic prin informația că una din maici era sora unui fost comandant legionar, fiind ea însăși o simpatizantă a Legiuni. Presiunile regimului comunist determină declanșarea unui adevărat „război ecleziastic” (descris ca atare de către avocat), în care principalii acuzatori sunt episcopul zonal și patriarhul Justinian Marina, care au parte de pagini vitriolant-sarcastice (de exemplu, paragraful Pistoalele Patriarhului Justinian Marina, p. 192-196). Alți dușmani dovediți ai Vladimireștilor erau apropiați ai
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
versuri de după 1980 sînt un adevărat „document zguduitor al literaturii noastre într-una din cele mai penibile etape ale istoriei românilor” (Ion Negoițescu), și exegetă subtilă a „vinei tragice”, Ileana Mălăncioiu a devenit după 1990 o publicistă extrem de acidă „în război cu toată lumea”, chiar în rubrica pe care mult timp a deținut-o la România literară. Era astfel de așteptat ca același spirit revoltat să domine și convorbirile ei cu criticul Daniel Cristea-Enache, al căror titlu, Recursul la memorie, trimite în
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
unor creații literare percepute cel mai adesea la modul naiv, ca rod al purei fantezii. Memorii din cînd în cînd este o incursiune în laboratorul de creație al unuia dintre scriitorii emblematici pentru proza românească de după cel de-al doilea război mondial, Constantin Țoiu. Este un volum compozit în alcătuirea căruia autorul a amestecat date autobiografice, idei răzlețe, întîmplări mai vechi sau mai noi din lumea scriitoricească, fișe de lectură, considerații despre proză, cîteva încercări de creație originală și, în final
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
de Ion Agârbiceanu, primul său volum de poezie, Mătănii pentru Fata Ardeleană, apărînd în 1941, la Buzău, în colecția „Zarathustra”, patronată de Ion Caraion. Aidoma lui Ștefan Baciu, era socotit un fel de copil minune al versului românesc. În perioada războiului lucrează ca redactor la Gazeta Transilvaniei din Brașov, colaborînd în paralel și la publicații precum Gândirea, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Cuvîntul literar, Luceafărul, Ardealul. În anii 1945-1946 predă la Școala Normală din Năsăud. Dar, în deceniile postbelice, traseul i
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
altitudine, necesar pentru a se înregistra toate particularitățile terenului. Dar cercetarea se bizuie pe cîteva idei generale și atitudini pe care nu le-am putea releva fără simțămîntul că nu mai corespund mentalității noastre. Astfel Lucian Valea atribuie „spulberarea” generației războiului faptului că i-ar fi lipsit un critic de autoritate: „Dacă acest critic, așa cum a arătat F. Păcurariu, a lipsit de la Cluj, în condițiile ocupației horthyste, lucrul nu poate surprinde. Dacă el a lipsit - de la datorie - atunci în România supraviețuindă
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
invocarea unor precedente din istoria literar-politică: „Pașoptiștii și-au făcut, în acest sens, exemplar datoria (...). Exemplar și-au făcut-o și cei din generația Unirii. Cazul lui Lovinescu e edificator” (ultimul fiind lăudat pentru „prezența luptătoare” ocazională din răstimpul primului război mondial). Pe cînd asupra contemporanilor adolescenței autorului se îndreaptă necontenit blamul: „Cei de la ’40 n-au avut cu privire la angajare un punct de vedere unitar”. Ceea ce omite Lucian Valea este menționarea diferenței de nivel epocal, a axiologiei schimbate în angrenarea sa
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
delegația română, “pentru că aveau din țară adresa unui shop cu chiloți ieftini”) s-a prezentat un domn distins, cu figură de “englez arhetipal” (“Cîte sute de ani s-a lucrat la cizelarea acestui profil?”), fost combatant și operator în primul război, folosit de gazde, probabil, “ca afiș în relația cu alte cinematografii comparabile (bulgărești, tadjikistane, turcești, nord-coreene etc.)” și care, în mai puțin de 10 secunde, adoarme (scenă trăită și povestită de regizor, ca multe altele, cu un fastuos masochism). La
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
că toată acea masă de citate din cronici joacă rol de balast; din cauza lor, cartea pare “supraponderală”, seamănă cu un avion supersonic care nu poate lua înălțime din cauza gabaritului depășit. Pintilie se declară copleșit de hîrtii și intră într-un război cu hîrtiile, război pe care, cu bună știință, îl pierde. Fotografiile (din spectacole și din filme) sînt de o expresivitate neobișnuită în “literatura de specialitate” de la noi, păcat însă că par, de multe ori, aruncate cu furca, paralel cu textul
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
masă de citate din cronici joacă rol de balast; din cauza lor, cartea pare “supraponderală”, seamănă cu un avion supersonic care nu poate lua înălțime din cauza gabaritului depășit. Pintilie se declară copleșit de hîrtii și intră într-un război cu hîrtiile, război pe care, cu bună știință, îl pierde. Fotografiile (din spectacole și din filme) sînt de o expresivitate neobișnuită în “literatura de specialitate” de la noi, păcat însă că par, de multe ori, aruncate cu furca, paralel cu textul, în afara și nu
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
artistului redus la tăcere acasă, sau alte obsesii legate de acest “acasă” (“sînt surprins, surprins plăcut, de monotonia obsesiilor mele”), portrete de epocă și “scandaluri” istorice. De pildă, scrie George Banu, scandalul “Revizorul desparte în două istoria teatrului românesc de după război și pînă în ’89, anul atîtor prăbușiri”. Așa cum în teatrul românesc se poate vorbi de “înainte și după Revizorul”, în filmul românesc se poate vorbi de “înainte și după Reconstituirea”; i-a fost dat lui Pintilie să fie autorul celor
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
pe care nu le-a auzit niciodată, ne-a trezit interesul episodul, plin de miez, al dezbaterii în jurul legii Oppia. Era o lege care interzicea luxul femeilor (podoabe de aur și veșminte de purpură), în regimul de austeritate din timpul războaielor punice. Indiferent de condiția ei socială, femeia nu avea voie „să aibă mai mult de o jumătate uncie de aur în podoabe” (15 gr.). Nimeni nu propune astăzi, la noi, în sărăcia lucie a tranziției, mai gravă decât un război
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
războaielor punice. Indiferent de condiția ei socială, femeia nu avea voie „să aibă mai mult de o jumătate uncie de aur în podoabe” (15 gr.). Nimeni nu propune astăzi, la noi, în sărăcia lucie a tranziției, mai gravă decât un război, o lege care să impună bărbaților, proaspăt îmbogățiți, să poarte în lanțuri, brățări și inele kitsch numai o anumită cantitate de aur. Ne lipsesc multe, nu numai un tribun ca Oppius. Cu umor subiacent ne spune istoricul latin că multe
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
S. Replica pe care o dă revista tîrgovișteană este de bun-simț: nu putem ignora asemenea fenomene negative, nu le putem trece sub tăcere doar pentru că fanii lui A. P. nu ne citesc. Așa este! În definitiv niciodată, nici azi, nici între războaie, nici pe vremea lui Eminescu, tirajul publicațiilor culturale și uneori acela al ziarelor nu era fabulos. Convorbirile literare au debutat în 1867 cu 300 (trei sute) de exemplare și au ajuns, un deceniu mai tîrziu, la 800 (opt sute). Timpul la care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
autoarei pentru literatură este, de asemenea, vizibilă în cronologia inversată, în istoria urmărită “à rebours”, care constituie structura cărții: Bucureștii prezentului, apoi cei ai instaurării comunismului - perioadele lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu -, Bucureștii interbelici și cei ai celui de-al doilea război mondial. Cea mai mare parte a textului o reprezintă evocarea prezentului și a trecutului comunist al orașului, ceea ce se explică prin interesul particular al autoarei pentru istoria recentă și pentru analiza politică precum și prin elementele de continuitate dintre Bucureștii de
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
lungul secolului al XX-lea, spre societate și spre câteva clădiri reprezentative ale orașului. Este într-un fel o istorie de tip “Annales” aplicată trecutului bucureștean, dar fără a lua, din păcate, în considerare ceea ce a fost orașul înaintea primului război mondial. Pentru o imagine completă, ar fi trebuit poate ca cele cinci secole de istorie care preced pe cel de-al XX-lea să fie tratate cu mult mai multă atenție. Însemnătatea internațională a orașului, iradierea sa în lumea ortodoxă
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]