1,802 matches
-
colonizarea cu locuitori de către Frenciug, un căpitan din oastea domnului Ștefan cel Mare (1457-1504), care drept răsplată ar fi primit moșia dintre Stavnic și Alexești. Unii, fără nici o bază documentară, explică toponimul prin originea . Satul ar fi fost locuit de răzeși Încă din timpul domnului Ștefan cel Mare, dar ,vorbitori de limbă rusă. În cimitirul bisericii s-ar fi păstrat o piatră de mormânt din 1404 (sic). În anul 1490, Între ianuarie și Înainte de 9 martie, Ștefan cel Mare (1457-1504) Întărește
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Căzăcești . La 20 martie 1657 frații Bejan și Gheorghe, fiii lui Andronic din Frenciugi, rudele apropiate ale lui Omenghie, răscumpără cu 200 de lei jumătatea de sat din Frenciugi de la Apostolachi Milescul, Însă Îi revând la 24 septembrie 1657. Obștea răzeșilor pe partea din Căucești vând la 10 iunie 1656 pitarului Andoca și Măricuței părțile lor din Drăgușeni, partea de jos ce se numește Căucești, patru bătrâni, cu 192 de lei. Printre vânzători se numără și Vasile, fiul Rusoe, Bejan fiul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea de schimb dintre vel spătarul Ion Sturza și Nicolae Bucium, primul dând , cumpărat de tatăl său, precum și suma de 200 de lei, primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu siliștile Cojana, Cucuiești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Frenciugii, sat Întreg și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești, pe care o are danie. Încercarea Mariei Holban din 1807-1809 de a se Întinde peste hotarul ce urma drumul Childeștilor, părăsit de mult, va fi amintită de către răzeșii din Ipatele. Drumul Childeștilor despărțea la Stavnic trei case din satul Frenciugi, amplasate pe moșia Șendreni, de la care era perceput adetiul casei. În 1829 erau aici zece case . Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum(nealu)i jupânul Ștefan Ros(e)t biv vel pah(arnic) ca să mergim la o moșii(e) a dum(i)sale Vasile Costac(h)i biv vel stol(nic
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mijloacele de transport cu care ajunsesem acolo, am terminat berea pe care o cumpărasem de la un magazinul din vale. Spre Roman ne-am abătut pe la Fântâna Petrii, un loc cu izvoare multe, în care-și avuseseră curțile înaintașii mamei mele, răzeși care ajunseseră în timp dregători, oameni cu un cuvânt greu în comunitate. Și pare-se, nu doar acolo. Dealtfel, pârâul care-și regăsește numele în cel al mamei mele, contribuie la formarea unui iaz, amenajat și îngrijit de niște săteni
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
iazului vizavi de "țuicărie”, era chiar acel paznic rău, dar eficient la vremea lui. Din discuțiile cu ei, George a tras concluzia că cei din Moldoveni sunt oameni cam răi. Am încercat să-i explicat faptul că trăgându-se din răzeși adevărați, erau mândri de originea lor și de aici și caracterul lor deosebit. După vreo două ceasuri petrecute în compania tătălui și a fiului de 41 de ani, am luat- o spre Roman pe lângă biserica veche a părții din vale
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar fi avut implicații simbolice religioase. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișan Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după rebeliunea legionară, a fost numit șef al Frățiilor de Cruce pe țară, în 1945, motiv pentru care a fost una
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fugit. V.A. : Iar în retragere, aliații nu s-au purtat deloc cama‑ raderește cu ostașii noștri. A.M.P. : Aliații noștri ne cam disprețuiau. Grija lui cea mai mare era însă cum să îi salveze pe acești băieți de răzeși și să-i ducă înapoi în satul lor. Apoi, după catastrofa retragerii, teroarea lui era cum se va înfățișa în fața acelor mame să le spună cum au pierit feciorii lor. Deci astea nu erau deloc povești eroice. Comporta mentul lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ani ; Mișu Fotino, director la Teatrul Național din Cernăuți; Mitropolitul Vladimir de Repta, dar și cercetător al universităților din Viena, Bonn, München și Zürich, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației din 1902; Dionise Bejan, preot, mentorul Societății Mazililor și Răzeșilor, deschizător a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății pentru Cultură din Bucovina; Tudor Flondor care, alături de Ciprian Porumbescu și Eusebie Mandicevschi formează treimea de mari cântăreți ai neamului românesc, autorul vestitei „Serenada” sau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
câte o acțiune particulară, ca broșura profesorului Ion Bumbac și Halip, apoi influența binefăcătoare a unor preoți români (care pentru aceasta au fost considerați de ruteni ca „românizatori”) și, în cei din urmă 20 de ani, activitatea Societății Mazililor și răzeșilor, sprijinită de Societatea pentru cultură. Această dezbinare a adus mari daune pentru românii din Bucovina, frații noștri de dincolo de Prut fiind dați uitării și lăsați pradă rutenizării. De aceea, după Unire trebuie să ne folosim de bunele dispoziții față de România
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
așezămintele de stat din vremurile medievale, decât de la așezămintele statelor moderne”, împotriva juristului C. Hamangiu și „a colecțiilor sale de legi copiate din Monitor care îi poartă numele de obârșie asiatică” (născut la Pogonești, lângă Bârlad, dintr-o familie de răzeși n.n.) dar și împotriva lui Constantin Cehan - Racoviță care, dintr-un „aliat binevenit”, devine chiar în numărul 3 din Luptătorul purtător de „Aiurelile dementului C.C.R. - din viața unui calomniator condamnat” pentru ca, totuși, acesta, tot în Timpul avea „să exalte de bucurie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1925-1926, 19271928 și anii 1928/1929 1929/ 1930 și 1930/1931 (Anii LIV și LV) publicat de directorul Liceului Alexandru Vitencu avea în cuprins: Documente moldovenești din Bucovina, din colecția Ioan Baloșescul din Comarești, parte publicate în Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni (1667-1909), Dări de seamă și rapoarte pe anii respectivi asupra școlii și situației școlare, contribuții la istoricul școlii reale superioare ortodoxe din Cernăuți. Realizat la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. Mai cuprindea: Adrese către Excelența și Preasfinția Sa Domnul Episcop
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de redacție, de trei ori pe lună, și se tipărea la Tipografia Societății de Editură și Arte Grafice „Dacia Traiană”, Cernăuți. De la 30 mai 1943, director era dr. N. Noveanu, iar secretar de redacție ing. D. Popescu. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni, apare de două ori pe lună, începând din toamna anului 1900, cu sediul redacției și al administrației în Cernăuți, strada Francisc nr.42. Proprietar și editor - prof. dr. Iancu, cav. de Cuparencu, redactor responsabil Teofil cav. de Manescul, realizată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și care ni s-a răpit fără de nici un drept din școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt 617 alegători români,în Turenisi, în Banila moldovenească 508, în Comănești 188, în Costești 218, în Vilancea 88... numai Banila și Țureni au școală românească, pe lângă una rusească”... Cum puțini dintre cititori știu cine și ce sunt mazilii și răzeșii din Bucovina, revista publică câteva date informative din Românul. ...” După închegarea Moldovei în principat de sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei mai buni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]