1,302 matches
-
raționalismului vulgar trebuie înlocuit cu atitudinea profund tragică a raționalismului ecstatic"679. Pe această direcție de gândire, Lucian Blaga nu era singular în epocă. În spațiul românesc, exact în aceeași perioadă, D.D. Roșca încerca și el o nouă formă de raționalism, una bazată tocmai pe conștiința tragică a prezenței masive și inevitabile a iraționalului în structura existenței. În a doua parte a secolului, regândirea raționalismului clasic va fi prezentă la Mircea Florian, punctul de plecare al demersului acestuia fiind aceeași opoziție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În spațiul românesc, exact în aceeași perioadă, D.D. Roșca încerca și el o nouă formă de raționalism, una bazată tocmai pe conștiința tragică a prezenței masive și inevitabile a iraționalului în structura existenței. În a doua parte a secolului, regândirea raționalismului clasic va fi prezentă la Mircea Florian, punctul de plecare al demersului acestuia fiind aceeași opoziție raționalism-antiraționalism de la începutul secolului al XX-lea680. În alte spații culturale, ideea iraționalității existenței era destul de frecventată, fiind prezentă la filosofii germani ai "vieții" (Friederich
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofii existențialiști, la Nicolai Hartmann sau Émile Meyerson 681. Dintre aceștia, demersul lui Blaga seamănă oarecum cu cel al francezului Émile Meyerson. Detașându-se de optimismul raționalist scientist exagerat al epocii, dar și de iraționalismul bergsonian, Meyerson "a dezvoltat un raționalism critic concentrat asupra tensiunii dintre rațiune și realitate"682, care se exprimă în teza următoare: "realitatea obiectivă există și ea poate fi raționalizată prin cunoaștere, dar nu în întregime"683. În tendința ei către o explicație universală, către reducerea a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul se contopesc. În aceeași direcție de centrare a metafizicii pe existența umană este situată și "filosofia existenței", un alt curent de metafizică intuiționist-iraționalistă, avându-i
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O. Schrag, ideea paradigmei complexității a lui Edgar Morin și, în arealul acesteia, ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels Bohr, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și metoda lui Blaga sunt două forme diferite de a da viață acestui nou mod de a gândi, prima mergând pe calea unei complementarități a ideilor opuse, cealaltă angajând contradicția acestora. 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis Știința secolului al XX-lea debutează sub semnul unor transformări majore, care vor duce la punerea în discuție a conceptului clasic de științificitate și la regândirea ideii de raționalitate. Unul dintre filosofii care vor urmări îndeaproape aceste transformări din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de tendințe sau idei divergente, care îl obligă la asumarea unei dialectici la fel de complexe. Astfel, afirmă filosoful francez, dacă "istoria științei dă la iveală un ritm alternativ de atomism și energetism, de realism și pozitivism, de discontinuu și continuu, de raționalism și empirism", știința nouă pare preocupată de o adevărată sinteză a unor astfel de tendințe și idei contradictorii 764. Rațiunea de reînnoire" a spiritului științific al secolului al XX-lea nu mai merge spre contrazicere și negație, ci mai degrabă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să accepte ca egal valabile pentru același obiect sau fenomen două perspective opuse. Această filosofie este privită de către Bachelard drept germenele unei revoluții spirituale, pe care el o întrevede sau o propune, și care schimbă complet funcțiile rațiunii și sensul raționalismului. Rațiunea a fost obișnuită să construiască certitudinea pe baza datelor deja cunoscute. Filosoful francez vede în noul spirit științific o altă funcție a acesteia, una constructivă, care merge spre viitor. "A întoarce atunci raționalismul dinspre trecutul spre viitorul spiritului, dinspre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
schimbă complet funcțiile rațiunii și sensul raționalismului. Rațiunea a fost obișnuită să construiască certitudinea pe baza datelor deja cunoscute. Filosoful francez vede în noul spirit științific o altă funcție a acesteia, una constructivă, care merge spre viitor. "A întoarce atunci raționalismul dinspre trecutul spre viitorul spiritului, dinspre amintire spre tentativă, dinspre elementar spre complex, dinspre logic spre supralogic, iată sarcini indispensabile ale unei revoluții spirituale"779. Bachelard propune pentru această nouă situație a rațiunii denumirea de "supraraționalism", gândit oarecum analog suprarealismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însăși "mlădiind aplicarea principiului de contradicție" (adică de noncontradicție), invitând-o să completeze în mod dialectic noțiunile fundamentale 780. Rațiunea a însemnat prudență și tradiție. Ea este invitată să riște pentru inovație: "în domeniul gândirii, imprudența este o metodă"781. Raționalismul clasic ne-a invitat să gândim "în termeni de origine, izvor, bază, cauză, rațiune, pe scurt, în termeni de antecedente", adică ne-a livrat un "ideal de identificare". Supraraționalismul ne invită să ieșim din acest corset, urmărind mai curând un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de "pluralism rațional", căruia nu-i vom mai putea conferi coerență "prin simple sinteze ale contrariilor", ci va trebui să apelăm la o "coerență oarecum dinamică"782. Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sinteze ale contrariilor", ci va trebui să apelăm la o "coerență oarecum dinamică"782. Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX-lea ce forțează cadrele clasice ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX-lea ce forțează cadrele clasice ale raționalismului. Dar el nu poate fi asimilat supraraționalismului bachelardian. Acesta din urmă se definește pe dimensiunile unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX-lea ce forțează cadrele clasice ale raționalismului. Dar el nu poate fi asimilat supraraționalismului bachelardian. Acesta din urmă se definește pe dimensiunile unei dialectici nehegeliene, lipsită de sinteză, mânată de un ideal de integrare, realizat prin diversificare și complementaritate. Însă el nu merge până la asumarea antinomiei, până la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
supraraționalismului bachelardian. Acesta din urmă se definește pe dimensiunile unei dialectici nehegeliene, lipsită de sinteză, mânată de un ideal de integrare, realizat prin diversificare și complementaritate. Însă el nu merge până la asumarea antinomiei, până la intrarea în paradox 784, așa cum face raționalismul ecstatic al lui Blaga. Bachelard însuși, după cum am văzut, se așeza sub semnul complementarității, care se construiește pe disjuncția inclusivă. Raționalismul ecstatic blagian nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului complementarității, ci al conjuncției contradictorii. De aceea, raționalismul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realizat prin diversificare și complementaritate. Însă el nu merge până la asumarea antinomiei, până la intrarea în paradox 784, așa cum face raționalismul ecstatic al lui Blaga. Bachelard însuși, după cum am văzut, se așeza sub semnul complementarității, care se construiește pe disjuncția inclusivă. Raționalismul ecstatic blagian nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului complementarității, ci al conjuncției contradictorii. De aceea, raționalismul ecstatic poate fi interpretat drept un supraraționalism, dar nu de tip bachelardian, ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalismul ecstatic al lui Blaga. Bachelard însuși, după cum am văzut, se așeza sub semnul complementarității, care se construiește pe disjuncția inclusivă. Raționalismul ecstatic blagian nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului complementarității, ci al conjuncției contradictorii. De aceea, raționalismul ecstatic poate fi interpretat drept un supraraționalism, dar nu de tip bachelardian, ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de deschidere a raționalismului, provocate de transformările majore ale gândirii din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ceea ce este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului complementarității, ci al conjuncției contradictorii. De aceea, raționalismul ecstatic poate fi interpretat drept un supraraționalism, dar nu de tip bachelardian, ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de deschidere a raționalismului, provocate de transformările majore ale gândirii din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ceea ce este destul de important e faptul că raționalismul ecstatic al lui Blaga premerge ideilor neoraționaliste din spațiul filosofiei de limbă franceză. Dacă Bachelard, Ferdinand Gonseth sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un supraraționalism, dar nu de tip bachelardian, ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de deschidere a raționalismului, provocate de transformările majore ale gândirii din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ceea ce este destul de important e faptul că raționalismul ecstatic al lui Blaga premerge ideilor neoraționaliste din spațiul filosofiei de limbă franceză. Dacă Bachelard, Ferdinand Gonseth sau Ștefan Lupașcu vehiculau ideea unui nou discurs al metodei începând de prin 1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
to non-aristotelian systems and general semantics, propune o reformă în sens non-aristotelic a mai multor științe și a gândirii în genere, pledând pentru o pedagogie non-aristotelică, ca o cale de a ieși din impasul în care ne poate conduce exacerbarea raționalismului de tip aristotelic. Non-aristotelismul înseamnă pentru el o ieșire din rectiliniaritatea sau determinismul cerebral, o educație în spiritul deschiderii, a non-elementarismului și non-identității, a pluralismului semantic și conceptualizării arborescente, libere, deschise. Numele Paulettei Février este legat de proiectele timpurii de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar putea contribui la depășirea crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin noțiunea noastră de raționalism transversal cum comunicare, suntem în măsură să facem diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând totodată cu acestea, fără a atinge coincidența până la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
colaborarea dintre doctrine opuse va înlocui discordia acestora, întrerupând succesiunea de sisteme contradictorii. Chiar dacă, deocamdată, filosofii nu au urmat calea antinomiilor transfigurate, preocuparea pentru depășirea opozițiilor pare să meargă în direcția prognozei sale. 5.3.5. Paradigma complexității Urmând drumul raționalismului deschis al lui Ferdinand Gonseth și Gaston Bachelard, continuând ideea acestora despre necesitatea unui nou discurs al metodei de factură anticarteziană, începând cu anii '70, Edgar Morin se angajează într-un proiect prin care urmărește afirmarea unei noi paradigme de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 56, București, 1996. Cartojan, Nicolae, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929. Cazan, Gh. Al., "Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Cătineanu, Tudor, "L. Blaga și D.D. Roșca personalități complementare ale filosofiei românești", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 56, București, 1996. Cartojan, Nicolae, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929. Cazan, Gh. Al., "Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Cătineanu, Tudor, "L. Blaga și D.D. Roșca personalități complementare ale filosofiei românești", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Chelba, Marcel, "Antinomia rațiunii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]