2,941 matches
-
tehnologic, social, politic; punctele forte și cele slabe ale concurenților; alocarea resurselor; folosirea unor metode și tehnici specifice previziunii; b) organizare: structura organizatorică a firmei și documentele de consemnare a acesteia; respectarea principiilor de proiectare și funcționare a structurii organizatorice; raționalitatea sistemului informațional; folosirea unor metode, tehnici și instrumente de raționalizare a structurii organizatorice și a sistemului informațional; c) coordonare: integrarea deciziilor pe verticala sistemului managerial; corelarea deciziilor pe orizontala sistemului managerial; folosirea unor metode și instrumente pentru coordonarea eficientă; d
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și a putea pune în valoare resursele proprii (anexa 2). Experiența proprie și cea mondială, care include și cunoașterea ecologică tradițională (CET), pot influența în bine indicatorii de eficiență ai valorificării resurselor, prin a opune modei (în producție și consum), raționalitatea, economisirea, sănătatea, ca cenzură a societății de consum și modalitate de restabilire a echilibrului om natură. Circulația liberă a forței de muncă și a informațiilor înlesnește schimbul de experiență, consolidează spiritul întreprinzător individual, iar prin intermediul parcurilor agroindustriale și industriale urbane
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
demersul de prezentare a pedagogiei ca tehnologie, în special după anii ’60, când termenul a cunoscut o circulație polisemantică, s-a favorizat ușoara depreciere a statutului didacticii. Semnificațiile conceptului „tehnologie” au fost duale; pe de o parte, termenul însemna folosirea raționalității tehnologice în organizarea artei predării pe calea taylorizării acțiunilor educative, iar pe de altă parte, desemna ansamblul tehnicilor și mijloacelor de predare, în spiritul a ceea ce R. Titone denumea „tehnologia didactică”. Din perspectiva convertirii predării în arta transformării unor comportamente
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
opinia aceluiași autor, capacitatea de muncă a elevilor este o resursă dinamică a activității la clasă cu elevii, care își modifică componentele calitative și cantitative ale solicitărilor cărora elevii trebuie să le facă față în funcție de volumul, de intensitatea și de raționalitatea sarcinilor solicitate. Principalele componente ale capacității de muncă a elevilor sunt (pornind de la aserțiunile autorului menționat) următoarele: capacitatea de muncă nominală sau potențială, capacitatea funcțională de muncă, capacitatea de muncă disponibilă și capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă. a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
punând accentul atât pe diversitarea nivelurilor, cât și pe conflictul stilurilor, al regimurilor în care acestea ni se înfățișează. După cum am putut constata deja (re)cunoașterea joacă în acest demers un rol esențial, întrucât confirmă existența acelei zone intermediare a „raționalității flexibile, a Metis-ului”138, care permite ca lumea concretă și lumile ficționale să funcționeze după un principiu similar celui al vaselor comunicante. Nu poate fi vorba nici de o ruptură ireconciliabilă, nici de raporturi de la cauză la efect, ci
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fi că entitățile aparținând unor regimuri sau ordine diferite sunt reunite printr-un procedeu care presupune tocmai ștergerea granițelor ontologice - metalepsa metaficțională 159. În mod întrucâtva similar, Umberto Eco admite, în Limitele interpretării, că, deși frustrează așteptări și transgresează limitele raționalității, lumile imposibile pot fi menționate (așa cum sintagma „cerc pătrat” poate fi pronunțată), reprezentând o reală provocare pentru „Cititorul Model”: Există lumi incredibile (de neconceput) - posibile sau imposibile (...) - dincolo de capacitatea noastră de înțelegere, deoarece presupușii lor indivizi și presupusele lor proprietăți
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și simbolice) ale sistemului social. Ele preiau rolul dominant În societate deținut odinioară de comunități sau de alte forme mai puțin structurate de cooperare. Caracteristica de bază ce diferențiază organizațiile de celelate forme de agregare a indivizilor este aceea a raționalității instrumentale, un concept care a fost introdus de M. Weber (1964) și care este folosit pentru a fundamenta rolul dominant al organizațiilor În societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a raționalității instrumentale, un concept care a fost introdus de M. Weber (1964) și care este folosit pentru a fundamenta rolul dominant al organizațiilor În societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În științele sociale. Capitalismul Însuși, așa cum este teoretizat de M. Weber, este asociat cu actorul rațional și „propovăduit” de știința economică ce Împărtășește aceleași asumpții ale raționalității. Organizațiile sunt coextensive unui mod de gândire raționalist și pragmatic a cărui Întruchipare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În științele sociale. Capitalismul Însuși, așa cum este teoretizat de M. Weber, este asociat cu actorul rațional și „propovăduit” de știința economică ce Împărtășește aceleași asumpții ale raționalității. Organizațiile sunt coextensive unui mod de gândire raționalist și pragmatic a cărui Întruchipare tipică este știința economică. Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut, poziția dominantă a organizațiilor În plan social și epistemologic determină nu numai o reorientare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de mecanisme de reproducere proprii, fiind caracterizate prin stabilitate (Douglas, 2002; Scott, 2004). Acțiunea presupune existența unor semnificații subiective (sub forma relației dintre scopuri și mijloace), În timp ce instituția implică existența unor consecințe sociale obiective (sub forma funcțiilor sau disfuncțiilor sociale). Raționalitatea acțiunii este evaluată În raport cu scopurile subiective stabilite, În timp ce eficiența instituției se judecă din perspectiva funcției Îndeplinite În sistemul social. Ambele sunt evaluate Însă prin prisma unei teleologii fie individuale ori colective. În timp ce actorii sociali conștientizează scopurile și mijloacele acțiunii, ei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tipuri de tranzacții cu structuri de guvernare (instituții), apoi urmărește suprapunerea dintre modelul teoretic și realitatea empirică a organizării economice. Continuator al instituționalismului clasic, Williamson consideră tranzacția drept unitatea primară de analiză. Factorii de mediu și, În special, factorii umani (raționalitatea limitată și oportunismul) determină existența costurilor tranzacționale. Variația acestor costuri, de la o tranzacție la alta, este explicată de către unul din factorii de mediu - o variabilă tehnologică - specificitatea investiției. Atunci când investiția necesară realizării unei tranzacții este specifică acelei tranzacții, având o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
bază conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială este contractuală, de tip hobbesian, indivizii raționali alegând, prin prisma interesului propriu, să stabilească un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se comportă și nici nu decid ca atomi În afara contextului social” (1985
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costul obținerii informațiilor și al luării deciziilor de maximizare a profitului este asumat a fi zero. „Toate produsele, piețele, tehnicile de producție și prețurile sunt cunoscute fără a implica nici un cost” (Demsetz, 1993:161). O altă asumpție se referă la raționalitatea completă de care dispun toți agenții economici În egală măsură. Managementul ar fi astfel o funcție „lipsită de productivitate” În acest model, atâta timp cât deciziile manageriale sunt firești, logice și accesibile oricui fără a implica vreun cost. Mai mult, impunerea deciziilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a firmei pentru a limita costurile agentului: o finanțare bazată pe credit sau pe capital social? Principala preocupare este aceea de a identifica modalități de aliniere a intereselor agenților cu cele ale principalilor (proprietarilor legitimi). Teoriile behavioriste ale firmei resping raționalitatea instrumentală pe care se bazează primele două teorii. H. Simon (1945) este cel care a introdus conceptul de raționalitate limitată, referindu-se la limitările indivizilor În capacitatea de prelucrare a informației. El propune Înlocuirea modelului de maximizare a utilității cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceea de a identifica modalități de aliniere a intereselor agenților cu cele ale principalilor (proprietarilor legitimi). Teoriile behavioriste ale firmei resping raționalitatea instrumentală pe care se bazează primele două teorii. H. Simon (1945) este cel care a introdus conceptul de raționalitate limitată, referindu-se la limitările indivizilor În capacitatea de prelucrare a informației. El propune Înlocuirea modelului de maximizare a utilității cu unul de satisfacere. Pragul obiectiv de maximizare este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În capacitatea de prelucrare a informației. El propune Înlocuirea modelului de maximizare a utilității cu unul de satisfacere. Pragul obiectiv de maximizare este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om economic este Înlocuit de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri, deci nu pot fi maximizatoare. Doar indivizii au scopuri, iar raționalitatea acestora este limitată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu unul de satisfacere. Pragul obiectiv de maximizare este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om economic este Înlocuit de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri, deci nu pot fi maximizatoare. Doar indivizii au scopuri, iar raționalitatea acestora este limitată. Organizațiile, În sens larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri, deci nu pot fi maximizatoare. Doar indivizii au scopuri, iar raționalitatea acestora este limitată. Organizațiile, În sens larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care participă Într-un fel sau altul În activitățile din cadrul lor. Cyert și March (1963) și Pfeffer și Salancik (1978,2003) consideră organizația drept
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce se stabilesc Între actori raționali. Prin actori raționali Înțelegem intenția și capacitatea acestora de a realiza acțiuni urmărind scopuri utilitariste și care selectează cele mai bune mijloace la Îndemână În acest sens. În concepția lui O.E. Williamson (1981a), raționalitatea actorilor include și caracteristica de oportunism a acestora; prin oportunism sunt desemnate acele acțiuni de maximizare a utilității prin fraudă, Înșelătorie și chiar furt, mai precis acele comportamente ghidate exclusiv după logica interesului și care ignoră orice considerații legale sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele Între costurile de tranzacționare ale diferitelor tranzacții. Asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare. Decelarea și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici, Williamson identifică următoarele: Asumpții behavioriste: raționalitatea limitată și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției. Caracteristici ale procesului de tranzacție: procesualitatea, prezența consecințelor neanticipate, caracterul subtil. Structurile de guvernare/alternativele de organizare economică/instituțiile sunt cadrele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
termenul de instituție (structură de guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă se referă la faptul că strategiile, raționalitatea și, În general, procesele interpretative interne (inclusiv constituirea intereselor) În funcție de care actorii Își ghidează acțiunea, sunt modelate de cadrele culturale externe. În acest sens, instituțiile ar fi entități pur economice și nu fenomenologice. Instituțiile economice sau alternativele de organizare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu cele ale organizării ierarhice. Contractorii sunt „blocați” (locked-in) să coopereze prin angajamente reciproce credibile (commitments), Într-o situație de dependență bilaterală, reciproc avantajoasă, pe termen lung. Noua economie instituțională, În general, și teoria lui Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria behavioristă a raționalității limitate. Comportamentul actorilor este, conform teoriei behavioriste, unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
locked-in) să coopereze prin angajamente reciproce credibile (commitments), Într-o situație de dependență bilaterală, reciproc avantajoasă, pe termen lung. Noua economie instituțională, În general, și teoria lui Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria behavioristă a raționalității limitate. Comportamentul actorilor este, conform teoriei behavioriste, unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]