5,324 matches
-
Domenico di Giovannini, Rime, București, 1991. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 84-87; Cristea, Un an, 112-115; Piru, Poezia, II, 69-86; Felea, Aspecte, I, 122-126; Ștefănescu, Preludiu, 57-62; Baltag, Polemos, 194-199; Manu, Eseu, 156-163; Alexandru Condeescu, „Imaculatul panegiric”, LCF, 1978, 42; Poantă, Radiografii, I, 182-184; Grigurcu, Poeți, 134-137; Raicu, Contemporani, 100-106; Raicu, Fragmente, 227-232; Grigurcu, Existența, 163-168; Cistelecan, Poezie, 212-215; Munteanu, Jurnal, IV, 155-159; Simion, Scriitori, IV, 49-60; George Astaloș, Requiem pentru Ahoe, RL, 1992, 2; Dicț. scriit. rom., II, 351-353; Dicț. analitic
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Pro Patria, 130-132; Barbu, O ist., 294-312; Mincu, Poezie, 93-105; Piru, Poezia, II, 96-103; Ungheanu, Arhipelag, 77-86; Zalis, Tensiuni, 153-163; Negoițescu, Analize, 305-311; Steinhardt, Între viață, 117-119; Alexiu, Ideografii, 33-40; Ștefănescu, Preludiu, 81-88; Dorcescu, Embleme, 95-98; Nițescu, Poeți, 103-119; Poantă, Radiografii, I, 222-227; Regman, Explorări, 169-181; Simion, Scriitori, I, 216-225; Stănescu, Jurnal, I, 198-203, II, 8-36, III, 44-47; Alboiu, Un poet, 129-131; Grigurcu, Poeți, 188-197; Ruja, Valori, 133-140; Cristea, Faptul, 112-115; Dimitriu, Singurătatea, 124-135; Ștefănescu, Jurnal, 199-200; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 82-89
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
inedit. Amintiri și documente”, VTRA, 1976, 5; Constantin Cubleșan, „Patima albă”, TR, 1976, 28; Dan Laurențiu, Modul optativ, LCF, 1976, 31; Dumitru Micu, „Aur în floare de suflet”, CNT, 1976, 37; Radu G. Țeposu, Renașterea poetului, ECH, 1976, 9-10; Poantă, Radiografii, I, 214-216, II, 181-184; Dumitru Micu, Sfidarea ruginii, RL, 1979, 3; Aurel Sasu, Bazil Gruia sau Poezia riscului lucid, O, 1979, 5; Lit. rom. cont., I, 132-133; Mircea Vaida, O sută de poeme, TR, 1983, 20; Irina Petraș, „Inscripții pe
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
47-51; Felea, Dialoguri, 146-163; Martin, Poeți, I, 154-160; Baconsky, Marginalii, 114-125; Felea, Reflexii, 80-83; Felea, Poezie, 77-82; Poantă, Modalități, 56-62; Tomuș, Istorie, 194-198; Petroveanu, Traiectorii, 186-193; Piru, Poezia, I, 374-378; Caraion, Pălărierul, 161-167; Felea, Aspecte, I, 113-117, III, 39-43; Poantă, Radiografii, I, 138-141, II, 69-76; Dimisianu, Opinii, 84-88; Grigurcu, Poeți, 173-176; Ruja, Valori, 87-90; Raicu, Contemporani, 107-110; Simion, Scriitori, III, 169-178; Tașcu, Poezia, 133-140; Grigurcu, Existența, 312-316; Micu, Limbaje, 235-248; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 433-436; Bedros Horasangian, Dl. Aurel Gurghianu, ST, 1994, 4-5
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Institutului Curie din Paris, G. începe să-și redacteze ultima carte, Récit d’un combat, exploatând literar, prin intermediul unui personaj imaginar, observarea lucidă a propriei boli. Récit d’un combat, publicată chiar în anul morții scriitoarei, este până la urmă o radiografie a agoniei, o frescă a unei lumi condamnate, alcătuită mozaicat din însemnări succinte și note cu caracter de jurnal, în care esențială rămâne încercarea de a desfășura un dialog cu sine însăși, cu neliniștea și întrebările fundamentale. Atotstăpânitoare aici se
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
discurs deseori înecat în plâns ori deviat într-un sarcasm cu tente tragice. SCRIERI: Lecția de anatomie, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1979; Ultimele, primele, București, 1994; Între câine și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32; Negoițescu, Scriitori contemporani, 210-213; Radu G. Țeposu, Contemplarea vicioasă a durerii, RL, 1994, 26; Aurel Pantea, Chipurile nostalgiei, APF, 1994, 10-12; Toma Roman, Totalitarismul și „coada” lui, RL, 1996
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
sprijin niciodată acordat, condiția predominantă fiind trăirea improvizată, ce prelungește o agonie secătuitoare; al doilea este cel al vieții intime, epuizată în legături erotice lipsite de șansa adevăratei iubiri, într-un univers sufocant, apăsat de nesiguranță, brutalitate, incomunicare și absurd. Radiografia socială este extrem de dură. Vidul sufletesc, absența idealității, pierderea contactului cu metafizicul, închistarea în interese meschine desfigurează personajele până la monstruos și incită spiritul incriminatoriu al romancierului. Romanul „agoniei fără moarte” este o carte românească, chiar dacă a fost compusă și publicată
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Poeți, II, 141-147; Grigurcu, Teritoriu, 119-122; Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123; Barbu, O ist., 105-108; Negoițescu, Engrame, 86-90; Piru, Poezia, II, 44-47; Zalis, Tensiuni, 209-215; Alexiu, Ideografii, 143-146; Poantă, Radiografii, I, 142-146, II, 30-37; Băileșteanu, Abside, 87-128; Grigurcu, Poeți, 162-172; Ruja, Valori, 85-87; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 267-273; Nicolae Manolescu, Nordul și sudul poeziei, RL, 1980, 34; Cândroveanu, Poeți, 141-146; Lit.
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
RL, 1978, 43; Paul Dugneanu, Luciditatea conștiinței și limbajul antiretoric, LCF, 1978, 52; Victor Atanasiu, Grație și gravitate, „Scânteia tineretului”, 1978, 30 decembrie; Doinaș, Lectura, 230-235; Felea, Aspecte, II, 232-236, III, 86-90; Cristea, Faptul, 157-161; Raicu, Printre contemporani, 136-140; Poantă, Radiografii, II, 41-47; Tuchilă, Cetățile, 149-165; Cristea, Modestie, 69-76; Raicu, Fragmente, 271-280; Simion, Scriitori, III, 366-375; Grigurcu, Existența, 447-452; Cristea, Fereastra, 228-235; Tuchilă, Privirea, 168-176; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 66-72; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 207-208; Negoițescu, Scriitori contemporani, 373-377
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
E.D. Tappe, Victor Buescu (La moartea lui Sadoveanu), George Ciorănescu, Eugen Drăguțescu (Iia românească în pictura lui Matisse), Eugen Lozovan ș.a. În paginile literar-culturale sunt publicate, de asemenea, versuri de Yvonne Rossignon, Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Ștefan Baciu (Radiografia cuvântului dor), Leon Feraru, Constantin Amăriuței, Al. Busuioceanu, Otilia Ghibu ș.a., precum și rubrica „Poezii din închisori”. Tot aici sunt inserate „informațiuni culturale” despre scriitori români în librăriile franceze: Mircea Eliade, Vintilă Horia, despre reprezentațiile cu piesele lui Eugen Ionescu, concertele
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
1977; Comedia literaturii, București, 1980; Rosa canina, București, 1982. Antologii: Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române, pref. edit., București, 2001; 100 din cele mai frumoase poeme de dragoste ale românilor, pref. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, I, 312-313; Felea, Aspecte, II, 263-267, III, 143-146; Nițescu, Atitudini, 152-15154; Mincu, Eseu, 52-55; Ulici, Prima verba, III, 15-16; Țeposu, Istoria, 94-96; Ioan Holban, Apocalipsa într-o lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Poantă, Scriitori, 90-92; Dicț. analitic, I, 213-214
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și fenomen social: închistare, incultură, dublată de agresivitate, interes meschin față de treburile altuia. Provincialismul se devoră pe sine însuși, fiind formă fără fond, loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
itemii ce vizează preferințele efective („pe cine alegi”, „pe cine respingi”), și pe cele percepute, de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în final, având atât radiografia alegerilor și respingerilor efective, cât și pe a celor percepute, e posibilă o comparație riguroasă, exprimată numeric, între cele două planuri. În chestionar figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Biroul de corespondență din Paris al Europei Libere, unde rămâne până la închiderea acestuia, în 1992. Aici, timp de trei decenii, L. a realizat săptămânal emisiuni literare, iar din 1967 o cronică de carte românească la rubrica „Actualitatea culturală” și o radiografie a climatului intelectual parizian, intitulată „Teze și antiteze la Paris”. Paradoxal, cea mai semnificativă recunoaștere a impactului cultural, moral și civic major al emisiunilor sale rămâne încercarea de asasinat politic din 18 noiembrie 1977, când este transportată în comă la
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
starea ingenuă de grație care urmează coșmarului, autoarea le retranscrie pur și simplu, cu o emoție bine strunită. În fine, a treia categorie este reprezentată de ultimul volum, Insula Șerpilor, acoperind perioada 1990-1992. Textele țin pasul cu prezentul, făcându-i radiografia cu luciditate. Inovația constă în contextualizarea insistentă a comentariilor critice, situate comparativ în orizontul cultural european; cel din Vest și cel din Est. Prin comentariile critice sagace, prin luciditatea și demnitatea intelectuală a autoarei lor, ca și prin contribuția sa
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Dacia literară”, „Hyperion”, „Luceafărul”, „Observator cultural”, „România literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Virages” (Canada) și „Wienzeille” (Austria), precum și la revistele în format electronic „Ecrits...vains”, „Griselda”, „Norii”, „Respiro” și „Tiuk”. Indiferent de gen, toate scrierile lui L. își propun să realizeze o radiografie a societății românești din comunism și postcomunism, urmărind cu precădere relația dintre indivizi și instituții, dintre privat și public. O excepție parțială fac poemele din Muchii, unde, contaminate de un incurabil morb elegiac, versurile oscilează între solitudinea angoasantă și nostalgia
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul îngroșat și vitriolant: personajele negative (frații Tutilă, Osmanescu, Ilderim, Caftangiu și ceilalți) sunt deformate plastic, memorabil, de mâna prozatorului. Dar ceea ce sugerează și întărește scriitorul este răul sistemic al acestei lumi, care apare
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ieșirea din poveste). Ce e drept, reflecția morală nu dispare, ci doar migrează către alte genuri. Astfel, eseistica lui Ș. se dispune pe axa raportului dintre adevăr și mistificare, dintre „calitatea umană” și derapajele conjuncturale. Despre mistificare (1998) conține o radiografie a moravurilor de „tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului: autorul încearcă o așezare
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
radical înlocuită cu una de grafician. Golul capătă o pondere covîrșitoare, aerul circulă nestingherit prin interstiții, iar muzicalitatea compozițiilor, cu ritmurile ei impalpabile, excită eterul și îl pregătește pentru întîlnirea cu marile armonii. De la materie la semn, de la pictură la radiografie, de la observație la aspirație și de la păcat la mîntuire, iată un itinerariu moral și o posibilă definiție pentru arta Cameliei Crișan Matei. Corneliu Ratcu și dizolvarea în lumină Cînd Corneliu Ratcu a sosit în Călărași avea douăzeci și nouă de
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 451-456; Grigurcu, Arhaic dinspre modern, CNT, 1991, 24; I. Vartic, Dosar Eta Boeriu, APF, 1993
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
65-74; Ardeleanu, Însemnări, 177-181; Oarcăsu, Oglinzi, 224-230; Oprea, Mișcarea, 101-109; Cubleșan, Miniaturi, 214-231; Tomuș, Carnet, 122-127; Dimisianu, Prozatori, 139-143; Andriescu, Disocieri, 229-234; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 366-372; Popa, Dicț. lit. (1977), 471-472; Poantă, Radiografii, I, 47-50, II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor, Incursiuni
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea multă lume, miam notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins că literatura care rămâne este una de natură documentară, un fel de radiografie a societății prin care călătoream. Cine să o facă, dacă nu noi cei care duceam în cârcă tot balastul ideologic al diferitelor curente politice?” Așa ne-am cunoscut la marea Școală a muncii de la fabrica de rulmenți din Bârlad, unde
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
și stilistic până la interșanjabil (Fecioarele cuminți, Cele trei fecioare, Cântec fecioarei preacurate), nu coboară calitativ sub medie și sunt conspectabile pentru inventarierea motivelor și iconografiei estetismului; la fel, Buduarul unei fecioare de Hidalgo (Alfred Hefter), exercițiu pe tema oglinzii ca radiografie iluzorie a feminității. Theodor C. Solacolu atrage atenția și prin procedeul de a-și demarca secvențele unei proze prin fragmente de portativ din Appassionata de Beethoven, Simfonia fantastică de Berlioz și un Trio de Ceaikovski. O raritate istorico-literară oferă S.
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu, Poezia apocrifelor și poezia gestului, CL, 1975, 12; George Țâra, Pseudoreportaj, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 151-153 ; Poantă, Radiografii, I, 291-294, II, 95-99; Regman, Explorări, 5-6, 18-19; Ulici, Prima verba, II, 125-127; Lucian Alexiu, „Altminteri”, O, 1979, 44; Constantin Hârlav, Sentimentul duratei, TR, 1979, 45; Piru, Debuturi, 207-208; Tașcu, Poezia, 218-222; Rotaru, O ist., III, 507-508; Cornel Vâlcu, Aurel
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
s-au acordat Premiul revistei „Poesis” (1990), Premiul revistei „Luceafărul” (1992), Premiul revistei „Ateneu” (1993), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1995). S. propune o poezie în care livrescul, apropiat de paradigma modernistă, câteodată chiar de sorginte suprarealistă, se combină cu radiografii fruste ale îndoielilor existențiale. Pe fondul unor sonorități aparte, care însoțesc o vizualizare antropomorfică a naturii („Brazii din cer au aripi de barzi”), poeta meditează la menirea cărților, la miturile esențiale: „Să te înconjuri de sunetele cărților / cum altădată celții
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]