1,328 matches
-
Răuțel este o localitate-centru de comună în Raionul Fălești, Republica Moldova. Comuna se afla la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Biești este o localitate-centru de comună în Raionul Orhei, Republica Moldova. Satul Biești este situat la 25 km Nord de centrul raional și la 71 km de Chișinău. Cea mai veche atestare documentară a localității o aflăm la 23 martie 1430. Conform unei legende, temelia satului a fost pusă de către boierul Beiul și fii lui, care au tras o brazdă adâncă, de
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
în gimnaziul din localitate. Este rezervat în acest scop un cabinet special. Lucrul se desfășoară sub conducerea profesorului de istorie și geografie Aurica Fornea. Suprafața totală — 2074 ha Inclusiv: Bonitatea medie a terenurilor agricole - 67 grad/ha Distanța până la centrul raional, orașul Orhei - 18 km Distanța pînă la capitala R.Moldova, orașul Chișinău - 70 km Populația, total - 1144 (prezenți - 817) din ei: -sub vârstă aptă de muncă - 180 -în vârstă aptă de muncă - 459 - peste vârsta aptă de muncă - 178 Numărul
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Sergiu Chendru, a fost pusă în funcțiune. Pe atunci purta denumirea ”Podgorie”, producea zilnic circa 40 dal. După reocuparea Basarabiei de Armata Roșie in 1944, fabrica de spirt din Bardar a fost trecută în componența fabricii de vin din centrul raional Kotovsk (azi Hîncești). Ultima era asigurată cu materie primă de la punctele de vin din 23 de sate. În acea perioadă suprafețele de vii roditoare depășeau în raion 4000 de hectare. Cu timpul fabrica din Bardar se înzestră cu utilaj mai
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Fundul Galbenei este o comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Comună este compusă dintr-un singur sat cu același nume, localizat la aproximativ 25 km Sud-Vest de Chișinău, capitala țării și la 7 km de orașul Hîncești, reședință raionala. La recensământul din 2004, sătul avea o populație de 2,507 locuitori. Prima mențiune a satului datează cu anul 1632. O biserică de lemn a fost contruită aici în anul 1793 și reconstruită mai tarziu, în 1819. Agricultură, vinificația, apicultură
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
Cojușna este o localitate din raionul Strășeni, Republica Moldova. Satul Cojușna este situat în partea de sud a raionului Strășeni, la o distanță de 10 km de centrul raional cu același nume și ocupă o suprafață de 801 ha. Aria totală a pământurilor subordonate satului constituie 2995 ha. Localitățile vecine a satului sunt satele Trușeni, Căpriana, Scoreni și orașele Strășeni și Vatra.Conform istoriei s.Cojusna era populat de
Cojușna, Strășeni () [Corola-website/Science/305209_a_306538]
-
Corlăteni este o localitate-centru de comună în raionul Râșcani, Republica Moldova. Comuna se află la o distanță de 7 km de Bălți, 34 de centrul raional, Râșcani, și 135 km față de Chișinău. Cele mai vechi urme ale prezenței omului pe teritoriul Corlătenilor datează din anul 3000 î.e.n. Din acea perioada s-au identificat rămășițe a 2 sate descoperite de arheologi. Pe vetrele satelor au fost găsite
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Comuna include satele Chișcăreni, Slobozia Chișcăreni și Nicolaevca. Localitatea Chișcăreni este situată într-o regiune pitorească lângă drumul național Brest-Odesa, pe malurile râului Ciulucul de Mijloc, la 110 km de Chișinău, 28 km de Bălți și 25 km de centrul raional - Sîngerei. Suprafața terenului comunei Chișcăreni este de peste 8.000 hectare. Cartografic e poziționat la intersecția coordonatelor geografice: 47°34΄ lat. N, 28°01΄ long. E și are suprafața - 5,95 km2. Până la 9 ianuarie 1956 satul a fost centru administrativ
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
a fost caracteristică majorității localităților prin colectivizarea gospodăriilor, construcția socialismului și cea a comunismului ca mai apoi să ne prăbușim la fundul prăpastiei, de unde nu se știe cine și când ne va sălva. Pînă în 1956 Chișcăreni a fost centrul raional și totodată centru religios, economic, cultural, educativ pentru satele din jur. În satul Chișcăreni, biserica (Sf. Nicolae) a funcționat tot timpul, sub diferite regimuri. Locuitorii satelor din împrejurimi veneau la biserica din Chișcăreni. Piața din Chișcăreni a funcționat din cele
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
vechi timpuri și funcționează și în prezent. De fapt sunt două piețe, una de animale și de cereale, cealaltă de mărfui industriale și alimentare. Ambele sînt cunoscute în mai multe raioane ale republicii. La Chișcăreni au loc festivaluri de rang raional, cu participarea unor ansambluri de muzică populară, teatre populare și colective cu titlul Model. În Chișcăreni există un liceu (fosta școală medie) și un internat pentru elevii din alte localități. La Chișcăreni a fost implementat proiectul pilot de energie regenerativă
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
Sîngereii Noi este o localitate-centru de comună în raionul Sîngerei, Republica Moldova. Comuna este amplasată la 25 km de centrul raional (Sîngerei), 12 km de Bălți, 125 km de Chișinău și 10 km de stația feroviară Alexăndreni. Primii oameni s-au stabilit pe aceste meleaguri în jurul anului 30.000 î.e.n. Inițial s-au înființat 3 sate, ulterior existând doar unul. Pe
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
Olișcani este o localitate-centru de comună în raionul Șoldănești, Republica Moldova. Notă Statistică: Distanță pînă la centrul raional Șoldanesti→6 km, și pînă la Chișinău→124 km. Fondul Funciar→5097ha. Gospodării→1215. Populația→3200 locuitori. Agenți economici→12. Satul are două biserici <nowiki>"</nowiki>Sf. Nicolae<nowiki>"</nowiki> și <nowiki>"</nowiki> Soborul Sf. Arh. Mihail și Gavriil <nowiki
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
Orhei-Lăpușna numai cinci întruneau atunci peste o suta de case: Chișinău (162), Sărăteni (157), Zberoaia (144), Orhei (112), Gangura (112). Acum trei secole, 19 localități din acest ținut cuprindeau fiecare peste 50 de gospodării. Unde mai pui că actualele centre raionale Telenești, Rezina, Criuleni, Strășeni dispuneau respectiv doar de 12, 28, 28 și 41 lăcașe. În 1772 la Sărăteni făceau slujba patru preoți. Satul este așezat în centrul Basarabiei, la confluența a patru râuri - Răut, Dobrușa, Ciulucul Mare și Ciulucul Mic
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
Lucăceni este un sat din componența comunei Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Satul este situat pe malul stâng al Prutului, la 20 km de centrul raional și 20 km de stația de cale ferată Stolniceni. În popor satului Lucăceni i se zice "Bănari", iar în actele bisericești este întâlnit numele de "Iugani". Denumirea de Lucăceni provine de la primul întemeietor al satului - Luca, iar Bănari de la boierul
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
Otac este o localitate în raionul Rezina, fostul județ Orhei din Republica Moldova, plasat lângă satele Cuizăuca și Bușăuca la 28 km de centrul raional Rezina, 34 km de stația de cale ferată Rîbnița, 73 km de Chișinău pe drumul ce leagă Orheiul de Rezina. În anul 2008 avea o populație de 725 locuitori, împărțiți în 250 de gospodării. 5 agenți economici: SRL "Trust Niscom
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
Obileni este un sat în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Obileni este o localitate situată la granița cu România (aproximativ 3,93 km), la o distanța de 35,5 km de centrul raional Hîncești și 91 km de Chișinău. Satul Obileni a fost atestat la 13 mai 1540. I s-a mai zis și Odaia-Delarului. În alte surse (documente din arhiva bisericii) se pomenește și de Obilenii Vechi. Dupa cum se poate observa
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
multe ori Nomazii obișnuiau să facă movile de pământ pe locurile unde erau înmormântați decedații, ortacii lor de ceata. În Buzdugeni s-au păstrat până în epoca contemporană 7 movile funerare. Satul de azi, situat la 22 km vest de centrul raional., la 28 km de st. c. f. Brătușeni și la 224 km de Chișinău, e atestat documentar la 29 aprilie 1672, între document care se păstrează în Arhiva Muzeului municipal lași. Ne-a mai rămas un document domnesc de la Ioan
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
cu moșia satului Sărata-Răzeși din raionul Leova. La vest râul Prut desparte moșiile satelor Pogănești din Republica Moldova și Pogănești din comuna Stănilești județul Vaslui România. Distanța dintre Pogănești și cele mai apropiate centre este de 60 km pînă la centrul raional Hîncești, 100 km până la capitala țării Chișinău. Legătura se face pe drumul petruit Pogănești - Leușeni care are stringentă nevoie de reparație. Cea mai apropiată stație de cale ferată este stația Iargora din raionul Leova care se află la o distanță
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1966, satul Secureni a primit statutul de oraș. Începând din anul 1991, orașul Secureni face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 329 (43+286), adică 2,72% din populația localității . În prezent, orașul are 9.683 locuitori, preponderent ucraineni. În orașul Secureni, funcționează trei puncte de
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
Șulepov. Majoritatea populației orașului șunt ruși. O parte mare de locuitori, aproximativ 50 de mii după diverse calculații, șunt lucrători de oficiu. Asta este legat nu numai de ceea că Vologda este municipiu, dar și ceea că este un centru raional. Vologda este un oraș vechi și dezvoltat cultural. În oraș șunt o mulțime de monumente și se consideră unul dintre orașele cu architectură din lemn sub pază statului. În Vologda șunt numărate 193 de monumente cultural-istorice. Din ele Biserică Constantin
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
Bricenii-târg și Bricenii-sat. În prezent populația majoritară a orașului Briceni o constituie ucrainenii și moldovenii iar limbile vorbite de aceștea sunt rusa, româna și ucraineana. Adevăratele transformări sociale încep aici odată cu atribuirea orășelului în decembrie 1964 a statutului de centru raional. Încep să se construiască clădiri și instituții de menire economică și social-culturală. Orașul Briceni a dat Republicii Moldova mai multe personalități marcante, care s-au manifestat cu succes în diferite domenii ale științei, culturii, artei. Mai notorii sunt poeții Grigore Vieru
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
sportivă, școală muzicală, 2 școli auto (filiale Lipcani și Chișinău), 3 grădinițe de copii, etc. În oraș activează un colegiu privat. În toate instituțiile de învățământ își fac studiile 2.300 elevi și lucrează 156 profesori. În oraș funcționează biblioteca raională "Bacău", cu secții de literatură română, rusă și ucraineană. Biblioteca e amenajată cu săli de lectură. Orașul dispune de un stadion orășenesc și 4 săli de sport. În oraș este un spital cu o capacitate de 170 de paturi și
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
de lectură. Orașul dispune de un stadion orășenesc și 4 săli de sport. În oraș este un spital cu o capacitate de 170 de paturi și 138 angajați ca personal medical. De asemeni, orașul Briceni dispune de propria sa televiziune raională "Canal-X". Un aport deosebit în dezvoltarea culturii orașului o aduce școala de arte, elevii căreia au participat la diverse concursuri internaționale din China, Finlanda, Turcia, Polonia, etc. În ultimii ani copii din școala de arte au fost decorați cu 5
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
militar obligatoriu în Armată Sovietică. În anul 1993 a absolvit Universitatea de Stat din Odesa (Ucraina), obținând titlul de "instructor de științe politice și de discipline social-umaniste". A lucrat ca profesor, director de școală, fiind apoi instructor ideologic al Comitetului raional Comrat al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasca. În anul 1990 devine primul rector al Universității de Stat din Comrat. A activat în calitate de decan al Departamentului de Cultură Națională a Universității de Stat din Comrat. În anul 1999 este ales ca
Ivan Kristioglo () [Corola-website/Science/305602_a_306931]
-
numele Anton, originar din satul Sălcuța, de lîngă Căușeni, care a fondat o odaie (cătun) în valea Zăvoiului, în jurul căreia s-au așezat familiile venite de la Tîrnova . Geografic, satul Antonești este situat la o distanță de 23 km de centrul raional Ștefan-Voda și 117 km de capitala Chișinău în partea de Sud-Est a teritoriului Republicii Moldova. Suprafața acestei comune constituie circa 32,8 km2 cu o populație de 3025 de locuitori ( potrivit datelor recesămîntului din 2004). De asemenea, această localitate este situată
Antonești, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305618_a_306947]