1,328 matches
-
mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și ștampilele ce le posedă susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pătrundem în tainele activității lor. Ei sunt organizați în felul următor: Comitetul central este compus din bărbați și doamne. Activitatea comitetului central este după cum urmează: au numit comitete atât din bărbați, cât și din femei în fiecare raion, iar comitetele raionale au dat sarcini unor comisiuni formate tot la fel din bărbați și femei, pentru a pătrunde în fiecare casă evreiască și a-1 face pe cetățeanul evreu contribuabil lunar pentru Talmud-Tora, iar unde sunt copii să fie dusă muncă de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
desființarea regiunii Bârlad. Prin Legea nr. 2 din 1968 s-a revenit la marile diviziuni de dinainte de 1950 adică la județe. Așa că, în actualul județ Vaslui au fost incluse fostele raioane: Bârlad, Huși, Negrești și Vaslui. În acest context spitalul raional Vaslui va deveni Spital județean, titulatură pe care o va păstra până în anul 1997 când va deveni Spital Județean de Urgență. 3. CTITORIA PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC ÎN VASLUI În evoluția sa istorică fiecare așezare umană, mai mult sau mai puțin
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fără riscul de a ne condamna la uitare și neființă. Așa se face că primul așezământ spitalicesc, care avea să poarte numele ctitorului său timp de aproape o sută de ani, să fie redenumit în perioada dictaturii comuniste: spital unificat raional și apoi spital județean, aruncându-i-se astfel identitatea în derizoriu. Este cu atât mai important astăzi, când fiecare zonă geografică, fiecare ctitorie patrimonială sau culturală, fiecare colectivitate, fiecare domeniu de activitate este în căutarea identității sale, ca și această
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
unitate autonomă cu echipă managerială și aparat administrativ propriu, iar din 1996 structura administrativă a Direcției de Sănătate Publică se va muta din incinta spitalului. Aspectul lucrativ și pragmatic în activitatea spitalului au fost asigurate încă din perioada înființării spitalului raional, prin serviciile conexe activității medicale. Structura de personal din ce în ce mai bine reprezentată, extinderea secțiilor și serviciilor ca și diversitatea lor au impus dezvoltarea acestor servicii conexe care să poată gestiona problematica spitalului. De aceea ne facem din nou o datorie morală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și pentru a plasa spitalul din Vaslui în postura de lider în domeniul sănătății, ca for metodologic și de îndrumare, facem precizarea că în anul 1968 funcționau pe teritoriul județului următoarele spitale: 1. Spitalul Orășenesc Vaslui cu statut de spital raional; 2. Spitalul TBC oraș Vaslui; 3. Spitalul de Adulți Bârlad și Spitalul T.B.C. Bârlad; 66 4. Spitalul de copii Bârlad; 5. Spitalul Orășenesc Huși; 6. Spitalul Orășenesc Negrești. La acestea se adăugau spitalele rurale: Murgeni, Tutova, Puiești, Mălăești, Codăești, Florești
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mai vorbim de imobilul din Strada Andrei Mureșanu donat spitalului de Dr. Mihail Mogoș prin testament și lăsat efectiv în paragină. 10. STAȚIA DE SALVARE VASLUI (AMBULANȚA) Stația de salvare Vaslui a luat ființă odată cu înființarea Secției Sanitare a Sfatului Raional Vaslui în anii 1950-1951, sub conducerea spitalului raional, dispunând în primii ani de o singură autosanitară tip Skoda. Se cunoaște și numele primului șofer - Ioan Rusu, un bătrânel simpatic care fusese șoferul familiei Rosetti-Solescu de la castelul Elenei Cuza de la Solești
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
donat spitalului de Dr. Mihail Mogoș prin testament și lăsat efectiv în paragină. 10. STAȚIA DE SALVARE VASLUI (AMBULANȚA) Stația de salvare Vaslui a luat ființă odată cu înființarea Secției Sanitare a Sfatului Raional Vaslui în anii 1950-1951, sub conducerea spitalului raional, dispunând în primii ani de o singură autosanitară tip Skoda. Se cunoaște și numele primului șofer - Ioan Rusu, un bătrânel simpatic care fusese șoferul familiei Rosetti-Solescu de la castelul Elenei Cuza de la Solești. Erau, de asemenea, patru oficianți sanitari: Velea Ioan
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
completeze ceea ce noi am încercat astăzi, în strădania noastră de a aduce la lumină o adevărată istorie într-un domeniu atât de apropiat ființei umane cum este sănătatea. Trebuie să menționăm chiar de la început că, prin spitalul «Drăghici», apoi spitalul raional sau județean, au trecut, în calitate de îndrumători ai actului medical, mari personalități ale vieții medicale românești, începând cu a doua jumătate a secolului XIX-lea, când a luat ființă spitalul Drăghici. Trebuie să amintim, în primul rând, pe doctorul Carol Davila
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
secție Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului București. Dinu Al. Popovici, născut la Vaslui în 1925, profesor Cardiologie, UMF București. După cel de al doilea război mondial, în condiții dintre cele mai grele, la conducerea spitalului și a secției raionale sanitare s-au perindat o serie de medici devotați, animați de dorința de emancipare a sistemului sanitar printre care menționăm; dr. Nicolae Mihailiuc, medic șef raion. dr. Nicolae Bârlădeanu, cu o bogată activitate de organizare și coordonare a rețelei sanitare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
apoi de general la Serviciul sanitar al Corpului IV Armată Iași, șef de serviciu, medic general de corp de armată. A pășit în cariera medicală la Spitalul Rural Fălciu, în anul 1949, transferându-se după scurt timp la Spitalul Unificat Raional Huși, unde a funcționat ca medic pediatru și director de spital o perioadă de peste 20 de ani (1950-1971). A susținut, cu rezultate foarte bune, examenele de medic specialist pediatru, medic primar, medic primar gradul II (prin concurs organizat la București
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prin concurs organizat la București). S-a dovedit a fi un foarte bun profesionist și un bun organizator al vieții medicale din zona Hușilor, caracterizâdu-se prin seriozitate, conștiinciozitate și perseverență. De numele doctorului Constantin Voinescu se leagă reabilitarea Spitalului Unificat Raional Huși, care cuprindea spitalul de adulți, spitalul de copii, spitalul TBC și policlinica. Un rol deosebit l-a avut în formarea și perfecționarea unor medici pediatri, care se vor afirma mai târziu în viața universitară la clinicile de Pediatrie din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Școala Medie din satul natal, iar în 1985 Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălți. În 2000 obține titlul de doctor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. A lucrat mai întâi la o gazetă raională din Cahul; în 1985 și 1986 e lector universitar la Bălți, apoi devine redactor-șef adjunct al cotidianului „Glia drochiană” (1986-1993) și, prin cumul, continuă activitatea universitară, fiind și profesor de liceu. Titular al Catedrei de limba și literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]
-
147 1966, de la un domn pe nume Codreanu. Probabil, el a fost interimar. Pe vremea aceea, voiam cu tot dinadinsul să mă mut la Galați. Auzind de acest lucru, nu știu nici astăzi cum, Țolescu, secretarul cu propaganda de la Comitetul raional de partid, m ‐a chemat la el și mi‐a ordonat, pe un ton pe care nu‐ l pot numi politicos, să mă astâmpăr, să nu mai public poezii în Italia și să preiau conducerea ziarului RULMENTUL. Toate împotrivirile mele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rulmentul a revenit, interimar cum spune amicul Constantin Clisu - Iordache Codreanu până în august 1966, când, vând‐ nevrând, a fost înscăunat profesorul Clisu. Și încă ceva: Aurel Țolescu era secretarul cu prop aganda la Comitetul orășenesc de partid, nu la cel raional și din cauza aceasta avea competență să se ocupe de Rulmentu l. E vorba de Aurel Țolescu care în 1968 a fost numit‐ales vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui după reorganizarea administrativ‐ teritorială, iar astăzi deține o funcție importantă la Cancelaria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numărul 336 din 8 iulie 1954 f ormat mare, tot de două ori pe săptămână, joia și duminica, iar de la 14 aprilie 1955, cu numărul 416, apare zilnic. La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 1955 au fost desființate ziarele raionale „Calea nouă” din Focșani și „Înainte spre socialism” din Tecuci, iar personalul redacțional transferat cu serviciul la Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într‐o sală mare se aflau toate ziarele centrale, regionale și raionale, arhiva te pe numere și ani de apariție; la scrisori coordonator era secretarul de partid pe redacție, tovarășul Steinberg, iar la secția culturală Iancu Emil ca șef, redactori Aurel Stanciu, poetul redacți ei, și Ion N. Oprea, angajat în luna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bihor), poet și gazetar. Urmează clasele elementare la Câmpanii de Sus, liceul la Beiuș (1956-1960) și Facultatea de Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968), ziarist la „Cronica sătmăreană”, director la Centrul de Librării (1982-1986), redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
un ministru de interne de tristă amintire la statutul umilitor de "serviciu județean"), împreună cu colegii din Suceava, Botoșani, Vaslui, Neamț și Bacău, vor dezvolta pe viitor o serie de proiecte comune cu Arhivele Naționale din Chișinău, precum și cu câteva arhive raionale de pe malul celălalt al Prutului. Primul pas, simbolic, a fost făcut zilele trecute, când o delegație a arhiviștilor ieșeni a participat la manifestările prilejuite de Ziua Arhivistului în Republica Moldova, zi care evocă acel 15 iulie 1925 întemeietor, de care am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1955 Gradul didactic: I , 1974 Vechimea în învățământ: 32 de ani Funcția: * profesor de fizică; * metodist al ISJ Iași, specialitatea fizică; * responsabil cerc pedagogic; * director Școala Generală nr. 3 Pașcani; * director al Liceului „M. Sadoveanu” Pașcani (1978-1980); * șef al Secției Raionale de Învățământ Pașcani; * inspector specialitatea fizică; Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Remanența magnetică în corpuri feromagnetice cu structura granulară. Metodica predării noțiunilor de magnetism în liceul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
de Foc și a citit Așa s-a călit oțelul, pregătind piesa Într-un act Pavel Corceaghin. (Ă). S-au stabilit norme de activitate pentru cenaclurile și cercurilor literare din țară. Urmând exemplul cercurilor literare din Uniunea Sovietică de pe lângă bibliotecile raionale și sătești. Cercul literar nu trebuie să fie un cenaclu În miniatură care să viețuiască ca o insuliță» izolată În activitatea culturală a Întreprinderii. (Ă). Uniunii Scriitorilor și filialelor sale le revine sarcina de a cerceta permanent activitatea cercurilor literare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978) la liceul din aceeași localitate, unde se va ocupa de îndrumarea revistei „Cântecul vârstelor”. Își completase, între 1960 și 1965, studiile la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În paralel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
41/1953 din 25 martie 1953 (doc. nr. 41). În fapt, avea loc trecerea tuturor organizațiilor de partid și U.T.M. ale organelor teritoriale ale Ministerului Securității Statului, cu excepția Trupelor M.S.S., sub conducerea organizațiilor de partid teritoriale corespunzătoare (Comitetele Regionale, Raionale și Orășenești). La Direcția Trupelor de Grăniceri și Operative a Ministerului Securității Statului era menținută Direcția Politică, „ca organ de partid care răspunde de activitatea sa direct față de C.C. al P.M.R.”. De asemenea, „pentru asigurarea pregătirii politice și de luptă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]