2,574 matches
-
și ți se vor pune o serie de întrebări legate de crimele la care lucrezi și de relațiile tale cu Felix Gordean și Gene Niles. Noapte bună, detective. Danny porni, împleticindu-se, spre ascensor. Coborî la parter și ieși afară, recăpătându-și încet-încet vlaga în picioare. Traversă peluza, luând-o spre stația de taxiuri din Temple Street, dar se opri la auzul unei voci șoptite. — Flăcău. Danny îngheță. Dudley Smith ieși din umbră. — E o noapte superbă, nu-i așa? spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de pământ. Mal alergă spre scări. Buzz gâfâi agitat pe urmele lui, ajungându-l din urmă pe culoarul de la al patrulea etaj. Mal stătea în mijlocul coridorul, ce duhnea a putred. Avea pistolul scos și arătă spre o ușă. Buzz își recăpătă suflul, scoase pistolul și se postă în fața ușii. Mal numără. La trei sparseră ușa. Un negru în niște chiloți murdari stătea pe jos și își înfigea în braț acul unei seringi, fără să bage în seamă zarva sau pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cutii cu cărămizi, baloturi de bumbac, idoli din mucava, cadavre acoperite de flori și începu să se mire cât de plină era lumea aceea, plină de lucruri pe care nu le înțelegea. Andrew a fost fericit când ea și-a recăpătat puterile. S-a implicat în munca de la misiune cu mai multă vigoare și a încercat pentru prima oară să se împrietenească cu oamenii în mijlocul cărora trăia. Simțea că-l iubește cu adevărat pe Andrew pentru c-o adusese aici, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Trecătorii se feresc din calea lor, recunoscând o ceată pusă pe harță. Jonathan se îndreaptă spre Turl, făcându-și loc printre cumpărătorii uluiți, împingând un bătrân și decrepit profesor de la universitate în ușa unui croitor. Bătrânul se dezechilibrează, apoi își recapătă poziția, proferând înjurături în latina vulgară, pentru ca apoi să fie spulberat de hoardele de jucători de crichet, iar servieta sa cu traduceri nevăzute și etrierele de bicicletă să sfârșească laolaltă pe trotuar. Imediat, doi buldogi ai universității, foști soldați, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Star din locul acela secret de lângă inima sa. După ce scapă o înjurătură și urlă de durere, îl aruncă la distanță. Se întoarce și-i descoperă pe cei trei însoțitori pe jumătate adormiți, privindu-l cu ochii împăienjeniți. Încercând să-și recapete calmul, le spune să se culce la loc și clătinându-se pe picioare se îndreaptă spre cortul său. Dimineața, realizează că pe lângă faptul că nu vrea să termine recensământul, nu vrea nici să se întoarcă în tabără. Dar se decide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a-l feri pe Homer de un șoc mortal. Hazardul a fost însă mai dibaci decât perfecțiunile tehnice. Una dintre hemisfere despică în cădere perdeaua, iar omul fu proiectat în gol din fotoliul cabinei și totodată, din pricina turbionului iscat, își recăpătă cunoștința. Mai să leșine din nou! Era ca un coșmar această deșteptare în picaj spre o țintă care se năpustea informă și bolborosindă. Zburau în viteză pe lângă el o sumedenie de aparate, a căror iscusință era de această dată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
ce aveau să-l facă pe Homer ilustru: pe fundul fluviului se afla o uzină, iar accidentatul căzuse tocmai în apropierea ei. Curentul l-a împins peste o trâmbă de noroi radioactiv deversat pe unul dintre maluri. * * * Când și-a recăpătat cunoștința, Homer zăcea pe un povârniș de nisip; un fel de dinte de beton îi oprise corpul să se rostogolească într-un bazin, pe care un val țâșnit din fluviu îl umplea cu o mâzgă neagră-verde-vânătă. Homer se târî pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
fi făcut vreun rău copilului. Nu voi putea da ochii cu strămoșii noștri dacă a pățit ceva. Izbucnește din nou în lacrimi, drept care împăratul Hsien Feng se oferă să o însoțească după-amiază în parcul imperial ca să o ajute să-și recapete liniștea. Mi-e greu să-l văd cum îi oferă afecțiunea sa lui Nuharoo. Și cu atât mai greu îmi e să-mi petrec noaptea singură, știind că Hsien Feng e cu ea. Posibilitatea a ceea ce s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
hol îi întâlnesc toți cumnații mei: prințul Kung, prințul Ch’un și prințul Ts’eng. Prințul Ch’un îmi spune că au venit să-l convingă pe Majestatea Sa să rămână în Peking. Sunt bucuroasă să aud asta și îmi recapăt speranța. Aștept în grădină până se servește ceaiul, și apoi intru. Mă așez lângă împăratul Hsien Feng. Îi observ și pe ceilalți oaspeți: în afară de prinți, mai sunt prezenți Su Shun și fratele său vitreg, Tuan Hua. De două zile, Su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tem de ceea ce ar putea spune. — S-ar putea să intre în comă, ne anunță doctorul în timp ce se ridică. Se va trezi, dar nu pot spune cu precizie cât timp i-a mai rămas. Așteptăm ca Hsien Feng să-și recapete cunoștința. Când o face, îl implor să termine de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de mii de oameni, adunată pe o câmpie lângă Dunăre să-l aștepte pe vestitul cioban. Un fapt era neîndoielnic: tânărul om fusese mut și povestea că în urma unei vedenii, a apariției unui "moș" în singurătatea sa de păstor, își recăpătase graiul. Că i s-a sugerat că acest "moș" era Dumnezeu n-are acum nici o importanță. Mulți au avut astfel de viziuni și cu toate acestea n-au ajuns celebri ca acest modest cioban. De ce? Pentru că mulțimea, pe care am
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
acelui loc de casă a rămas neclară și-n ziua de azi. Rudarul avea acte pe pământ, dar cu două sute de metri mai la deal, moștenitorul avea și el dreptul, după legile noi pentru care muriseră martirii Revoluției, să-și recapete proprietatea, iar În hârțoagele primăriei, terenul apărea ca fiind jumătate În intra și jumătate În extravilan, așa, ca toți dracii. Dosarul Încă nu s-a Închis. În schimb, cei care uciseseră ori schilodiseră au intrat frumușel la Închisoare pe mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și să trosnească. Omul se ghemui cu icneli și se lipi cu spinarea de partea ferită de vifor a ghizdurilor. Lângă el Înfipse În zăpadă, ca să-l aibă la Îndemână, toiagul. Se gândi să rămână așa câteva minute, ca să-și recapete suflul și puterile. Își mângâie prin șubă, aproape cu drag, pântecele nefiresc de umflat și oftă cu un fel de ușurare și bucurie. Își Închipui cum ar fi fost să dea Încet pe gât o cană, una singură, de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trecut. Dar, când oamenii din Kai priveau enormul tezaur și rezervele de muniții mutate în noua capitală, odată cu palanchinurile și cu șeile aurii ale întregului clan și caravana șerpuitoare de care trase de boi întinzându-se pe nenumărate leghe, își recăpătau siguranța că au o provincie puternică. Aceleași sentimente de mândrie îi urmăreau de pe vremea când Shingen încă mai dăinuia printre soldați și chiar printre oameni de rând. La scurt timp după ce Katsuyori se mutase în castelul din noua capitală, bobocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
gândisem la asta, spuse Genemon, râzând. Voi fi puțin mai atent de-acum încolo, dar să nu mă acuzați dacă sunt nepoliticos. La poalele Muntelui Hiei, lucrările de reconstrucție se desfășurau de vreo doi-trei ani, iar străzile din Sakamoto își recăpătau, treptat, vechea înfățișare. Pe când cei doi călăreți treceau prin sat, cotind pe drumul care urca spre Templul Enryaku, soarele de dimineață începuse, în sfârșit, să sclipească pe apele lacului. Ce facem cu caii, după ce descălecăm la urcuș? întrebă Genemon. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un plan de viitor. Mai întâi, retrăgeți-vă la castelul Shoryuji. — Ce tot spui, Tatewaki? clătină Mitsuhide din cap, aproape în același ritm cu coama calului. Se vor scula din morți toți luptătorii pe care i-am pierdut și-și vor recăpăta curajul? Nu-mi pot abandona oamenii în fața inamicului, lăsându-i să fie uciși. Îi voi mai da o lovitură zdravănă lui Hideyoshi și voi pedepsi trădarea lui Tsutsui Junkei. Nu caut un loc unde să mor în zadar. Le voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a Șaptea, să se întâlnească la Kiyosu pentru a dezbate probleme importante cu privire la cel care avea să fie succesorul lui Nobunaga și la modul de a împărți fostul domeniu al clanului Akechi. Ca inițiator al întrunrii, Katsuie avea să-și recapete o parte din demnitatea sa de vasal superior. Cu siguranță, se știa prea bine că, fără el, asemenea probleme importante nu puteau fi rezolvate. Folosind drept „cheie“ această putere de influență, Katsuie schimbă direcția și coti spre Castelul Kiyosu, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
era liniștit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Niwa intră în cameră și întrebă: — Cum te simți, Hideyoshi? Ți s-a mai liniștit stomacul? Hideyoshi se întoarse, rezemându-se într-un cot. Văzând chipul lui Niwa, păru să-și recapete rapid cunoștința și se îndreptă de spate. — Pe toți zeii, scuză-mă! — Katsuie m-a trimis să teaduc. — Ce e cu consfătuirea? — Nu poate continua, fără tine. Katsuie a spus că o reluăm după ce te întorci. — Am spus tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
rușine și înăbușindu-și mânia, nu putu decât să-și plece capul până la pământ, în fața arogantului și egocentricului senior. Tot ce putea face era să cerșească mila lui Katsuie. Mai avea, totuși, și un alt plan, cu care spera să recapete favorurile seniorului, și era în legătură cu locul unde se găsea Hideyoshi. Pe Katsuie și pe Genba îi interesa acut chestiunea și, când Shogen menționă subiectul, îl ascultară cu nerăbdare. — Unde e acum Hideyoshi? — Locurile unde se află Hideyoshi sunt ținute secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spuse el. Revanșa pentru ce s-a întâmplat la Haguro, pe care mi-o voi lua azi, nu e numai pentru mine. Le voi arăta c-am să șterg și rușinea socrului meu. Intenționa ca, în ziua aceea, să-și recapete cinstea obrazului. Nagayoshi era un bărbat chipeș, iar veșmântul morții pe care-l purta cu acel prilej părea mult prea trist pentru el. — Ați transmis vestea celor din avangardă? Mesagerul, care se întorsese, își aduse calul lângă cel al stăpânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
omul căruia nu-i ajungea întreaga lume, cu sadismul său de dictator, ca și Ceaușescu. Când boala puterii discreționare se urcă în capul unora, leacul le vine de la supușii asupriți, care abia așteaptă să scape de tirani și să-și recapete libertatea. Nu cred că dispariția dictatorului irakian va aduce și liniștea dorită, sau mai mult se vor agita și sfâșia între ei. Remarc splendide focuri de artificii la Sibiu, devenit pentru un an capitala culturii europene. Către seară, Mariana mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care să nu mă bată nimeni la cap și unde să mă odihnesc. N-aveam de gând să creez probleme. Dar nici nu voiam să mi se impună nimic. Trecusem deja prin multe, și mă aflam acolo tocmai ca să-mi recapăt puterile. După chestia asta, doctorul Billings a luat-o razna de tot. —Rachel, a spus el privindu-mă adânc în ochi. Recunoști că ai o problemă? Vrei să fii ajutată să scapi de dependența de droguri? M-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu am fost așa. Mintea mea s-a încordat, străduindu-se să nege. M-am înfundat în scaun. Dar cuvintele m-au ridicat, și m-au făcut să mă cutremur iarăși: Și eu am fost așa. Luptându-mă să-mi recapăt echilibrul, mi-am spus hotărâtă că nu fusesem deloc așa. Dar o voce și mai puternică decât mine mi-a atras atenția că fusesem la fel. Mecanismele mele de apărare, slăbite de mai bine de o lună de bombardament continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
printr-un consum și mai mare de droguri. Ceea ce avem în față e o spirală descendentă. Dar ai fi putut să te oprești în orice clipă, a adăugat Josephine, întrerupându-mi meditațiile asupra inevitabilității situației. Ai fi putut să-ți recapeți controlul asupra vieții. De exemplu, ai fi putut să-ți ceri scuze de la oamenii pe care i-ai supărat. în felul ăsta, n-ai mai fi adăugat și alte puncte pe lista de motive pentru care te urăști. Ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu vreun tip oribil alături de care nu m-ai fi prins dacă n-aș fi fost drogată. Nu m-am mai trezit doborâtă de rușine și de vinovăție pentru felul în care mă comportasem cu o seară în urmă. îmi recăpătasem demnitatea. Nu mai eram chinuită în mod constant de îngrijorarea pe care o simțeam gândindu-mă la momentul în care o să iau droguri și la sursa din care să le procur. Nu mai duceam o existență bazată pe minciună. Drogurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]