5,656 matches
-
nivelul scenei, acolo unde se află prizonieră, în carcasa ei, protagonista noastră. O amplasare ca în casele japoneze - în care stai pe șezut, cu picioarele sub tine, iar toate obiectele, ferestrele sînt dispuse în jurul tău la acest nivel - modifica și receptarea spectatorului, și felul în care spectatorul trebuia să privească și să asculte. Aici, am avut seri în care am redescoperit valoarea artei actorului. Nu de mult, am văzut „O lume pe dos", un triptic după trei piese scurte a trei
Trei americani la Comedie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6501_a_7826]
-
seria de articole propune o imagine rotundă a scriitorului. Dată fiind calitatea criticilor pe care-i rugasem să scrie, textele alcătuiesc un corpus ce răspunde oricăror pretenții. Inițial, planul articolelor fusese diferit: intenționăm să ofer o dare de seamă a receptării în România a cărților sale, invitându-i pe traducători să-și descrie propria experiență, intimă, cu scrisul lui Salinger. N-a făcut-o decât Marcel Cornis-Pop, traducătorul povestirilor salingeriene, printr-o invocare emoționantă a contextului literar-politic în care a apărut
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
că nu publicăm articolul Martei Petreu doar din obligație morală, altfel zis, pentru că studiul pe care autoarea îl apără acum de criticii lui a apărut întâi în România literar\. Articolul Martei Petreu constituie, dincolo de ținta lui, o radiografie minuțioasă a receptării, astăzi, a unei cărți cu subiect „delicat”. Marta Petreu lasă la o parte recenziile care nu comportă neapărat o replică, punctuală sau de principiu, favorabile sau nu cărții ei. Se oprește la acelea pe care le găsește tendențioase ori ipocrite
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6557_a_7882]
-
Cel mai apropiat volum anterior, Zalmoksiile, fiind din 1988.) S-a scris puțin despre această ediție a doua, tot atât de puțin cât se scrie în genere despre oricare alta. Așa încât, în afară de o anume faimă orală, poetul nu beneficiază de o adevărată receptare din perspectiva actualității. Astăzi, Ion Gheorghe e mai prezent în istorii (ca aceea a lui Nicolae Manolescu, ca acelea ale lui Alex Ștefănescu sau Marian Popa) decât în reviste. Abia apărute, Sutrele țăranului Iancu Arsene oferă ocazia unei semnificative recuperări
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
că nici în privința epopeii propriu-zise părerile nu variază prea mult. Subintitulată Țiganiada azi, culegerea pare, în totului tot, atemporală. Observația lui Marius Chivu (unul din puținii critici de aici care și-au luat în serios treaba), vizând întregul context de receptare, n-ar trebui modificată prea mult pentru a o trece direct într-o cronică la Caietele simpozionului: „Avem în față un alt mic-mare paradox. Nu doar că Țiganiada este o creație care apare într-o cultură încă nenăscută făcând, astfel
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
oferi prima ediție critică a operei lui C. Stere, ce începe chiar cu amplul roman În preajma revoluției. Deocamdată, au apărut doar două volume din restituirea proiectată, însă se poate spune deja că ele anunță o mică... revoluție, cel puțin în privința receptării acestui autor controversat. Pe deo parte, textul romanului, revizuit de Victor Durnea conform exigențelor editoriale actuale, este în sfârșit unitar stilistic și poate fi citit fără sincope, ceea ce este în beneficiul narațiunii de tip rusesc pe care o practică Stere
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
p. 298 a ediției de față). Aceste compromisuri nu constituie o surpriză, dar rămân o mereu înnoită dezamăgire. Dincolo de erorile și inconsecvențele ei, ediția realizată de Vasile Lungu are totuși meritul de a ne propune, într-un nou context de receptare, aproape tot ce a scris Tudor Vianu despre Eminescu. Propunere binevenită, în condițiile osificării, la nivelul publicului comun, a unei imagini clișeizate a lui Eminescu, ce se revendică fraudulos de la Călinescu. Relevarea fondului clasicizant al operei eminesciene, a țesăturii subtile
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
ea sau măcar o parte din înțelesurile posibile și, pe de altă parte, era absolut necesar, în faza finală a creației lui, s-o privești, pentru că așezarea în pagină, grafia și alte artificii vizuale erau și ele determinante pentru o receptare adecvată. Cel mai amăgitor era limbajul: cuvintele își regăseau înțelesuri vetuste sau căpătau altele, inedite, dar mai importante decât înțelesurile erau sunetele și chiar literele, forma acestora. In secolul de după el, toate deschiderile pe care le încercase au fost explorate
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
Editura Ideea Europeană, 2011, 559 pag. Există, oare, predestinare în istoria literaturii? Nu știu, dar constat, deocamdată, că există scriitori al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
a fost bombardat (precum acuzația de antisemitism) au fost contestate sau retrase din circulație de spirite mai lucide și avizate, cu argumente raționale și la obiect. Rămas în expectativă pe parcursul celor peste zece zile, cît a durat „faza fierbinte” a receptării și interpretării a „ceea ce trebuie spus”, Günter Grass trebuie să se fi simțit totuși invulnerabil la ideea că vîrsta îl apără, că nu mai are prea multe de pierdut, că posteritatea îl va judeca, după legile ei.
Günter Grass: Literatura ca vestă antiglonț by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4739_a_6064]
-
un consistent dosar lui Matei Vișniec. Sub titlul „Un optzecist de talie europeană”, grupajul explorează creația scriitorului în primul rînd prin prisma consistentei sale opere dramatice, comentată atît de exegeți români, cît și de cîțiva străini, întrunind o serie de receptări, de la simple impresii de lectură sau de vizionare a spectacolelor pînă la adevărate (dar nu întotdeauna meritorii) tentative de hermeneutică textuală, cu sau fără bibliografie. Grupajul, consistent - întins pe mai bine de cincizeci de pagini de revistă -, n-ar fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
unui prim capitol dintr-o nouă monografie, amănunțită și dezambiguizată, dedicată lui C. Stere. Toate, împreună, fac din prezentul demers o ediție de excepție: în opinia mea, una dintre cele mai valoroase - ținând cont de anvergura scriitorului vizat, de ocultarea receptării lui în perioada comunistă și de necunoscutele care-i înconjoară și azi biografia - din ultimul deceniu. Înainte de a proceda la o analiză a criteriilor și reușitelor ediției îngrijite de Victor Durnea, e cazul să precizez că ea era necesară. Nu
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
sînteți ca noi! Scrieți despre temele noastre. Dar publicul vestic e foarte prietenos, după ce își depășește stereotipurile. În Germania au apărut unele dintre cele mai bune cronici despre romanul meu. Tocmai asta mă pregăteam să te întreb: cum a variat receptarea de la o țară la alta? Pentru că Un roman natural s-a tradus în peste douăzeci de țări. Recenziile franceze - cartea a fost tradusă mai întîi în franceză - m-au surprins enorm; majoritatea remarcau stilul, modul de-a povesti, multifațetat ca
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
foarte cunoscut; ei au urmărit mai degrabă povestea, care li s-a părut tulburătoare. Cronicile germane sînt atît de precise încît îți pot explica în cinci rînduri romanul mai bine decît l-ai înțeles tu singur. În Serbia și Croația receptarea a fost cu totul alta, pentru că și ei trecuseră prin aceeași experiență, iar asta cred că e teama oricărui scriitor: ai și tu aceleași amintiri ca mine? Mie mi s-a părut că romanul e destul de internațional; experiența comunistă nu
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
Dar e internațional într-un mod personal. E interpersonal. Chiar cred că, dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal. Poate sună paradoxal, dar trebuie să prezinți lumii povestea ta proprie. Trebuie să dau din nou dreptate receptării germane, care spune că romanul nu e postmodern, ci se joacă cu postmodernismul; în postmodernism, temele mari - moartea, iubirea - nu există, dar în romanul meu ele există. Receptarea bulgară, pe de altă parte, a jubilat că avem și noi în
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
să prezinți lumii povestea ta proprie. Trebuie să dau din nou dreptate receptării germane, care spune că romanul nu e postmodern, ci se joacă cu postmodernismul; în postmodernism, temele mari - moartea, iubirea - nu există, dar în romanul meu ele există. Receptarea bulgară, pe de altă parte, a jubilat că avem și noi în sfîrșit un roman postmodern. Primul. Sigur că am fost mîndru. E ca și cum ai spune că avem și noi în sfîrșit un hamburgher bulgăresc. Cred că postmodernismul și anii
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
acesta de poezie, un aliat solid. În fața ei, abordarea impresionistă, soporifică, n-are nici măcar șanse statistice de reușită. Temerarii care nu realizează asta (căci există, spre surprinderea mea, și destui din aceștia) se expun fără ocolișuri ridicolului. În consecință, dosarul receptării se îngroașă, dar se îngroașă cu pagini, intelectual vorbind, albe. Despre Nicolae Prelipceanu, Nicolae Manolescu scria în Istorie că n-a fost un răsfățat al criticii și punea faptul pe seama unui defazaj de comunicare. „Neprecizarea destulă vreme a formulei lui
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
fragmentar, prin paginile Adevărului literar și artistic și, câțiva ani mai târziu, în vara lui 1936, în foileton, prin Le Temps (în traducerea Bellei Nortines). Așadar, umblă în bătaia veștilor. În fond, ceea ce desparte, cred, această oglindă bine aburită de receptări felurite, a romanului, de balada de la care zice-se că ar porni, e tocmai tratamentul diferit al veștii. Ciobanul din Miorița o refuză. Nu-i face trebuință. Vitoria, dimpotrivă, își construiește toată strategia pe ceea ce vine spre ea și pe
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
socialist la autonomia esteticului (Editura Cartea Românească); Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (Editura Ideea europeană). Semnalate grăbit, fie și foarte laudativ, ele nu provoacă dezbateri, efervescență de idei, polemici constructive. Nu sunt „contagioase”. Și când receptarea lor e masivă cantitativ (vezi primirea pe care au avut-o alte cărți-model ale trecutului recent: Istoria critică... a lui Manolescu, Panorama lui Mincu, Istoria... lui Alex Ștefănescu ori Istoria secretă... a lui Cornel Ungureanu, Istoria teatrului semnată de Mircea
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
avut-o alte cărți-model ale trecutului recent: Istoria critică... a lui Manolescu, Panorama lui Mincu, Istoria... lui Alex Ștefănescu ori Istoria secretă... a lui Cornel Ungureanu, Istoria teatrului semnată de Mircea Ghițulescu, cartea lui Andrei Terian despre Călinescu etc., etc.), receptarea abia trece de strâmtoarea unei cronici, fie ea oricât de aplicată. Modelul mai bun pe care ele îl propun nu e asimilat și introdus degrabă în școală, să zicem. Zarva cea mai mare, dar tot fără urmări, au provocat-o
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
Paul Cernat B. Fundoianu, Opere I, Poezia antumă, ediție critică de Paul Daniel, George Zarafu și Mircea Martin, Cuvînt înainte și prefață de Mircea Martin, Postfață de Ion Pop, Cronologia vieții și a operei și sinopsis al receptării de Roxana Sorescu, București, Editura Art, Seria „Fundoianu-Fondane”, 2012, 388 pag. Editura Art demarează un proiect anunțat privind editarea operei literare și eseistice a lui B. Fundoianu/ Fondane. Dedicat exclusiv poeziei antume din faza românească, primul volum al ediției de
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
și un text al lui Ion Pop (Neliniștea lui Fundoianu) reluat din volumul Transcrieri (1976). O a doua „carte” îi aparține Roxanei Sorescu și cuprinde o consistentă cronologie a vieții și a operei fundoiene, urmată de un studiu cvasi-exhaustiv cu privire la Receptarea poeziei antume a lui B. Fundoianu; nu e vorba de un demers factologic sec, ci de unul reconstitutiv și participativ, din filigranul căruia nu lipsește dimensiunea critică. Împreună, cele două „cărți” ar putea alcătui nucleul unei noi monografii centrate pe
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
Martin: „Un motiv de mirare și chiar de perplexitate este pentru mine faptul că istoriile literare apărute după 1990, într-un climat nou, favorizant pentru deschiderea perspectivelor și a situărilor valorice, rămîn încremenite în judecăți vechi asupra poeziei lui Fundoianu”. Receptarea critică interbelică a fost marcată negativ de radicalismul în răspăr al pozițiilor scriitorului, în frunte cu prefața „blasfemiatoare” la Imagini și cărți din Franța, ca și de expatrierea din 1923 (deși aparentul său „tradiționalism” reprezenta un atu într-o cultură
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
te pot hărăzi unei situări marginale, de care nu e nimeni din afara ta vinovat. Nu societatea, oricum. Nu e o ipostază impusă, ci una structurală. Marginalizare e greu să descoperi în schița biografică ori în jurnalele lui. Există, în zona receptării, o doză de indiferență nu doar firească, dar și igienică. Fântâneru se simte detestat de toți și promite să explice de ce, fără s-o și facă, până la urmă. Dezacordul cu ceilalți ține de libera exprimare a opiniei și de o
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
creștere LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ, de când s-a transformat din săptămânal în lunar, ni se pare o revistă în creștere, mai substanțială și mai bine definită. Am remarcat în numărul 1 din acest an, atenția pe care această publicație o acordă receptării noilor apariții editoriale. Spațiul de comentarii critice este extins în paginile Luceafărului de dimineață, începând cu cronica literară susținută de Dan Cristea și continuând cu caietul critic, cărțile lunii și alte rubrici, unde semnează Felix Nicolau, Adrian G. Romila, Radu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]