2,720 matches
-
discerne către ce să te îndrepți, care este alegerea destinală potrivită. Anghel Chiciu urma cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1905 și 1909 și Școala Națională de Belle-Arte din Paris în atelierul lui Antonin Mercié. Sculptorul se arăta receptiv la arta rodiniană, fapt relevat de lucrări precum Gândire Mizantropă (1912), Avarul (1912), Catedrala, iar o serie de recurențe prezente și în titlurile lucrărilor denotă preocuparea sa pentru modelajul mâinilor: Mâna de avar (1911), Mâna Diavolului, Mâna lui Dumnezeu, Mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Paciurea (1873-1932), ca un vortex care atrage în raza sa orice altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice, avea să întâmpine rezistența unui public insuficient de receptiv la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv la acest mesaj estetic. Emilian Lăzărescu (1878-1934) este unul dintre pictorii care ies din contextul picturii române, o mare parte dintre temele abordate ținând de viața pariziană. Pictorul se mutase, de altfel, la Paris. Există foarte puține date despre el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1920, președintele Wilson n-a mai fost ales, iar Statele Unite s-au retras din Liga Națiunilor, care luase ființă la propunerea sa; de asemenea, Statele Unite s-au concentrat mai mult pe problemele lor interne. În 1940, președintele Roosevelt a fost receptiv la problemele europene și s-a implicat direct în sprijinirea statelor democrate, atât cu forțele armate, cât și cu tehnica militară, pentru a face față agresiunii germane. A nu rămâne în urmă cu un război sau cu o revoluție în
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
de-al doilea sistem de semnalizare este dominant față de primul. Totuși procesele dominante sunt cele de excitație. Ca o consecință, mișcările elevilor, la aceasta vârstă, sunt rigide și o precizie scăzută. Nivelul intelectual mai ridicat îl face pe elev mai receptiv la noi forme de transmitere a cunoștințelor, la perfecționarea gestuală, la realizare a unei estetici corporale și motrice. În această perioadă au loc modificări importante și progrese în dezvoltarea psihică, din cauză că procesul învățării se conștientizează ca atare. Activitatea școlară va
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
acei lideri care nu manifestă ezitări în privința propriului sistem de valori și care iau în serios respectul față de oamenii pe care îi conduc. “Cei mai buni conducători nu sunt nici exclusiviști, nici foarte sensibili. Ei îmbină mai multe trăsături; sunt receptivi, îi sprijină pe cei care vor să-și asume riscuri în unele etape ale activității și susțin noile valori. Ei se raportează în mod constant la perspectivă și la integralitate. În același timp, acordă atenție detaliilor.” (Peters, Austin,1986). În
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
acreditați ai experienței publice. Rezultatul combinat al acestor efecte de încorsetare este scăderea legitimității posturilor publice. Audiența începe să se agite; așa cum bine știu emițătorii, publicul își pierde statutul său "ontologic", devine mai puțin previzibil în gusturile sale și mai receptiv la formele comerciale din media 8. (3) Transformări tehnologice: A treia dificultate întîmpinată de modelul serviciilor publice apariția rețelelor de cablu, de televiziune prin satelit, a posturilor de radio comunitare și a rețelelor computerizate este cea mai serioasă, deoarece a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a luat-o la sine” (Ioan 19, 26-27), făcându-i fii ai Maicii Domnului pe toți cei ce cred în Iisus Hristos. Domnul Iisus mântuiește lumea. Maica Domnului o ocrotește și se roagă pentru această lume și se face mai receptiv la îndeplinirea poruncilor Domnului (cum remarca Oliver Clement) dacă Maica Domnului s-a învrednicit de nașterea trupească a Mântuitorului și adevăratele femei creștine îl nasc pe Hristos duhovnicește în sufletele lor, a soților și a copiilor lor sau a altor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
fi puțin stânjeniți din punct de vedere psihologic. De asemenea, să ținem minte că s-ar putea să fim influențați atunci când ne aflăm în biroul șefului și, în cunoștință de cauză, să acționăm în consecință. Timpul Dacă dorim un auditoriu receptiv, îl convocăm dimineața. Dacă dorim un auditoriu nerăbdător, nervos, îl convocăm înainte de masa de prânz. Dacă îl dorim agreabil, ținem ședința imediat după pauza de masă, iar dacă chiar dorim să fie apatici, îi convocăm după-amiaza. Dacă dorim să obținem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
credibil. În final, prezentăm câteva considerații practice despre comunicarea verbală pe care să le avem în vedere. * De regulă, prezentăm auditoriului ambele laturi ale problemei (atât aspectele pozitive cât și cele negative). Cercetările arată că 60 % din ascultători vor fi receptivi la ceea ce afirmăm atunci când prezentăm ambele argumente, în timp ce numai 5 % dintre ei vă vor aproba când vom prezenta problema unilateral. * Vorbim urmărind realizarea unui context logic temeinic. * Ne păstrăm "loviturile mari" pentru final. Afirmațiile făcute la sfârșitul prezentării au, în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
-l prezinte pe moment. Ei gândesc înainte să vorbească, subliniază ideile de bază, spun ce au de spus, concluzionează și încheie. Cu alte cuvinte, le place foarte mult ceea ce fac, lucru care le permite să fie mai direcți, spontani și receptivi la feedback. Așa cum am mai spus în altă parte, atunci când nu ascultăm, dormim sau gândim, ne petrecem majoritatea timpului vorbind. Însă, percepem o anumită schimbare atunci când suntem solicitați să vorbim în fața unui grup de oameni sau a unui șef. Presupunând
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult ori că notițele vor fi folosite ulterior ca o capcană. În ambele cazuri, interlocutorul își pierde echilibrul. * Să fim receptivi la ideile noi. Nimic nu este mai semnificativ pentru orizontul nostru spiritual decât capacitatea de a recunoaște virtuțile unor idei noi și decât încrederea care se acordă provenienței acestor idei. * Observăm comunicarea nonverbală a vorbitorului. Expresiile feței, gesturile și inflexiunile
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
analogii. Apoi, nu trebuie să te rușinezi de demonstrații false, și atunci unii studenți și-ar putea aminti învățătura ta și după examen. Pe baza unei îndelungi experiențe, aș spune că studenții talentați de la inginerie sunt, de obicei, mult mai receptivi și mai recunoscători pentru un fundament plauzibil bine prezentat decât pentru demonstrațiile stricte. Spun că e de dorit să-i învățăm presupunerea, nu și că e ușor să-i învățăm asta. Nu există metode ușoare de predat presupunerea. Poate am
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Genetice Vegetale Suceava, căreia în anul 2011 i-a fost conferit numele celui care a suportat numeroase vicisitudini cu reale repercusiuni asupra stării de sănătate. Privind retrospectiv se cuvine a se sublinia că în relațiile de serviciu a fost apropiat, receptiv la doleanțe obiective, a fost un mentor al colaborărilor, al diseminării cunoștințelor, organizării nu numai a loturilor demonstrative ci și a unor câmpuri experimentale în localitățile Dumbrăveni, Vlăsinești, Popăuți, Horodnicul de Sus și Ilișești, acesta dăinuind aproape două decenii. Mă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
amânării alegerilor și nerezolvării conflictelor dintre propriile interese și cele ale părinților. Deși pot avea principii foarte ferme în legătură cu anumite situații de viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
despre care s-ar fi presupus că este mai mult așteptată de la fete. Este posibil să se aștepte de la băieți ceea ce oferă în măsură insuficientă. Din tabelul 2.5 Anexa 2 rezultă că fetele sînt percepute ca fiind ceva mai receptive la cerințele exprimate de mame comparativ cu băieții. Un fapt interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd acomodarea cu cît își percep copiii ca fiind mai receptivi la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai receptive la cerințele exprimate de mame comparativ cu băieții. Un fapt interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd acomodarea cu cît își percep copiii ca fiind mai receptivi la cerințele pe care le exprimă. Am putea presupune că părinții valorizează mai mult calitățile pe care efectiv le are copilul în momentul prezent. Datorită faptului că cercetarea este transversală, nu putem ști care au fost, de-a lungul evoluției
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru băieți aceasta apare ca fiind cu atît mai importantă cu cît mamele îi percep a fi mai cooperanți, pe cînd în cazul fetelor cerința pentru sensibilitate apare mai importantă atunci cînd mamele apreciază că ele sînt de obicei înțelegătoare, receptive. Pentru băieți, obediența accentuată poate fi privită ca însemnînd lipsă de inițiativă și o dificultate de a se plia viitorului rol social de bărbat, soț, cap de familie etc. De la băieții cei mai "obedienți" se cere mai multă autonomie încredere
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
2,45 166 2,30 COOPERARE 24 1,83 76 1,43 66 1,62 166 1,57 SENSIBILITATE 24 1,33 76 1,43 66 1,26 166 1,35 În cazul fetelor care sînt cele mai înțelegătoare, mai receptive la cerințele exprimate de către mame, fapt care poate fi privit mai degrabă ca o calitate pentru o femeie care trăiește într-o societate tradiționalistă cum este cea românească, obiectivul educativ care apare în prim plan este acomodarea (sentimentul responsabilității, buna
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
diferitele obiective educative pe termen scurt în funcție de reușita școlară a copiilor MAMA: Alegerile pentru obiectivele pe termen scurt cel mult patru răspunsuri Media generală 5-7 Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total Cooperare 1. Să fie mai înțelegător, mai receptiv, să coopereze mai bine cu membrii familiei sau cu prietenii. 44 50% 66 56% 87 46% 134 41% 338 47% 2. Să discute cu dumneavoastră problemele care-l frămîntă, să aibă încredere în dumneavoastră. 44 68% 66 62% 87 67
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
se vedea tabelul 3.19, Anexa 3. Percepția mamelor asupra receptivității copilului pentru cerințele exprimate de ele este asociată asemănător variabilei precedente cu aprecierea privitoare la necesitatea comunicării cu școala. Mamele care își apreciază copiii ca fiind cel mai puțin receptivi consideră în proporție de două ori mai mare că întîlnirile cu cadrele didactice au fost prea rare comparativ cu cele care afirmă că tinerii sînt întotdeauna înțelegători. TABELUL 9.27. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu școala a mamei și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a personalității copilului, pentru stimularea autonomiei, a sensibilității, și a creativității acestuia, reprezintă un element esențial al unei educații moderne, vizînd succesul. Părinții trebuie să conștientizeze faptul că aceste aspecte merită atenție nu numai în cazul în care copiii sînt receptivi la cerințele lor și au rezultate bune, ci în orice situație, deoarece reprezintă o premisă importantă a integrării și a reușitei sociale. Așteptările părinților, chiar dacă s-a vădit că sînt strîns legate de performanțele copiilor, reprezintă un stimulent important pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
31 67 1,27 62 1,47 20 1,25 166 1,35 TABEL 2.8. Procentele alegerilor făcute de către părinți pentru itemii din chestionar desemnînd obiectivele educative pe termen scurt MAMA TATA Cooperare 1. Să fie mai înțelegător, mai receptiv, să coopereze mai bine cu membrii familiei sau cu prietenii. 338 47% 310 48% 2. Să discute cu dumneavoastră problemele care-l frămîntă, să aibă încredere în dumneavoastră. 338 65% 310 60% 3. Să acorde ajutor celor apropiați cînd i
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în tiparele formelor genului și, auzind vorbirea celuilalt, putem cu ușurință, de la primul cuvânt, să anticipăm care este genul, să ghicim volumul (întinderea aproximativă a unui tot discursiv), structura compozițională dată, să prevedem finalul, altfel spus, încă de la început, suntem receptivi la acest tot discursiv care, ulterior, se diferențiază în procesul vorbirii. Dacă nu ar exista și nu am stăpâni genurile discursului și ar trebui să le realizăm noi pentru prima dată în procesul vorbirii, să construim fiecare dintre enunțuri, schimbul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională. Vom vedea în capitolul 7 cum, în epoca clasică, reguli stricte generează inserția secvenței narative într-un dialog teatral. Problema eterogenității, în privința căreia clasicii sunt mai receptivi, depășește cu mult cadrul secvenței descriptive. Retorii și stilisticienii menționează încă un aspect negativ al descrierii: tendința de depersonalizare. Dacă narativul este considerat ca fiind un aspect pozitiv, aceasta se datorează faptului că este prin esență antropomorfic. Așa cum s-a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]