1,317 matches
-
Gheorghe. Acest portret, din care până mai adineaori păstra numai trăsăturile fundamentale, i se redeștepta acum în spirit cu o perfectă palpabilitate până în cele mai neînsemnate amănunte.” Prozatorul nu a făcut decât să focalize portretul într-un mediu a cărui receptivitate era asigurat de regimul patologic al nevrozei. Efectul optic este prezent prin aluzie ironică, „luminoasa” teorie, însă teoria ca atare își relevă punctul focal în portretul robot al matoidului. Există aici un efect de coerență asigurat de o bună regie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Început ziua așezați În cerc, simțind prezența celorlalți, ceea ce ne punea din start Într-o stare de concentrare aparte. După scurt timp mi-am dat seama că atenția Îmi era mult mai vie și ascultam cuvintele lui Brook cu o receptivitate diferită: „Ce ne aseamănă pe toți este că avem un trup, deci pe el trebuie să-l educăm Întâi“. Nimeni nu avea voie să privească din afară pasiv: chiar și eu, care eram acolo În calitate de regizor, trebuia să particip la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vocii de soprană de coloratură și a trecut de pe podiumul de concert al Filarmonicii pe scena Operei ieșene. Am avut ocazia să-i urmăresc direct evoluția, ca regizor artistic, lucrând câteva roluri pentru debutul ei scenic, încă de la primele încercări. Receptivitatea la îndrumări, perseverența, lucrul cu sine și tenacitatea ce o caracterizează (venea a doua zi cu lecția învățată) au condus-o la scurtarea timpului spre performanțe. Astfel, putem vorbi Panoramic artistic. 18 astăzi de succesele ei, atât pe scena din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a prins. Or, excelenta prezentare a Etniei Elene cu dansuri grecești, prin simpla prezentare cu proiecții de desene animate a mitului lui Orfeu, denotă atât evoluția în gândire a celor care produc astăzi actul artistic, dar și gradul înalt de receptivitate a spectatorului contemporan, care apreciază noutatea. Sala Ethos, neîncăpătoare, cu spectatori de toate vârstele, a recepționat cu admirație momente artistice stimulatoare pentru înfrățirea etniilor. Așa am urmărit prezentarea dansurilor populare ale fiecărei etnii, ca sentiment de apartenență la cultura acesteia
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vreme așteaptă debutul în aceste roluri, s-au apropiat cu răspunderea ce o incumbă de fiecare dată o nouă partitură de Puccini. Și, cu minuțioasă studiere a partiturii, cu muzicalitatea care este proprie fiecăruia dintre ei, cu talent și cu receptivitate sporită la îndrumările primite în timpul repetițiilor, au reușit creionarea unor personaje veridice. Ținuta artistică înaltă la care s-au situat cei doi debutanți, după experiența noastră, putem aprecia că și-ar găsi strălucire pe oricare mare scenă de Operă! Momentele
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
capitala Turciei de Bagdad, construită de nemți. 61 Ministrul de externe al Germaniei. * În ceea ce mă privește, nici o altă audiție a Simfoniei a V-a a lui Beethoven nu a reușit să mă pună într-o astfel de stare de receptivitate și de emoție. 62 Varianta austriacă a stilului "Art Nouveau", "Modern Style" sau "Jugendstil" (în Germania), la modă în perioada 1880-1920. "Secession" este și numele școlilor impresionistă, post-impresionistă și expresionistă din pictura austriacă, bavareză și saxonă. 63 "Salut Domnului", formulă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ea ar fi fost cu mult mai mare dacă el ar fi fost redactat și publicat măcar când s-au făcut călătoriile acestui surprinzător spirit aventuros, adică între 1835-1844. Totuși nici atunci ele n-ar fi fost documentul unei alte receptivități pentru fenomenul geografic și social european, după naivitățile (suave însă) ale lui Dinicu Golescu. Căci în epoca aceasta scria corespondență Kogălniceanu, își culegea impresiile turistice și le comunica în parte Alecsandri. Nicăiri Drăgușanul nu atinge fineța acestora, "Itinerariul", apărut în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și de a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ar putea fi eventual adevărat doar pentru un grup special de receptori și anume cei „tăcuți" (Silent Receptors). Răspunsul logaritmic al receptorilor la creșterea intensității stimulului nociceptiv le permite acestor receptori să posede o plajă foarte largă de sensibilitate și receptivitate. Potențialul de acțiune nociceptiv transmis prin fibrele algoconductoare este o funcție logaritmică a intensității stimulului. Totuși creierul interpretează semnalul proporțional cu antilogaritmul intensității stimulului (Bittman, 1974 citat de Badiu, 1986), În acest fel creierul evaluând, de fapt, intensitatea reală a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
posturală și practicienii terapiei manuale asociază tendința posturală și cu tipul de predominanță a lanțurilor musculare, exemplu: dacă predominant este lanțul antero median, tendința posturală generală va fi de cifozare, care ar corespunde individului sensibilitate vegetativă și afectivă, stabilitate, interiorizare, receptivitate, iar dacă predominant este lanțul postero median corespondența ar fi cu sensibilitatea intelectuală, atitudine exploratorie și voluntară, exteriorizare, curiozitate. Tensiunea mușchilor antigravitaționali În virtutea inerției, echilibrul se realizează atunci când rezultanta forțelor care se exercită asupra unui sistem, acționează astfel Încât momentele lor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vioară. I. Newton scria poezie cu real talent. Leonardo da Vinci avea preocupări în domenii precum pictură, sculptură, arhitectură, anatomie, botanică, tehnică. [41] 4.1.3.2 Deschiderea intelectuală Deschiderea intelectuală (open minded) reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ale grupului de apartenență; c) sancționarea de către profesori a atitudinilor naturale de interogare și de explorare întreprinse de elevi; d) tendința de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o are reproducerea în minte a criteriilor de evaluare a unui produs creativ: [35] Rata creativității într-un domeniu depinde de fondurile alocate, de modul cum reușește să recompenseze creatorii (financiar sau prin poziție socială), dar și de gradul de receptivitate al judecătorilor la inovație. De exemplu, unele companii mari (Motorola, Philips, Nokia, Samsung, Sony, etc.), pentru care invențiile tehnologice sunt esențiale, cheltuiesc un volum mare de fonduri pentru a i face pe ingineri să gândească creativ. Aceasta este o strategie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații neobișnuite, lacune în realizările
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
critic păstrându-și o funcție permanentă, însă cu ipostaze adecvate fiecărei epoci. S. polemizează cu aceia care l-au calificat pe Titu Maiorescu doar critic cultural, ignorându-i bunul gust și obiectivitatea (învederate când se referă la Eminescu și Caragiale), receptivitatea pentru idealul clasic, dar și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
entuziasmul față de anumite „tranformări revoluționare” a produs „decese” pretimpurii. Mulți dintre cei ce s au angajat cu bună-credință, fără rezerve, de partea „noului”, a „progresului” au eșuat în propagandiști. Azi, cînd eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate față de justificările lor. Experiența postbelică de la noi confirmă faptul că, în artă și literatură, timpul lucrează favorabil pentru cei ce, mai înțelepți sau mai abili, invocînd diverse motive, se sustrag actualității. Deși știu că istoria literară pe aceștia îi reține
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
final că „i se pot face și unele recomandări”. Al treilea s-a ridicat Calistrat Costin, care a început sentențios: „Un om se judecă după roadele sale, iar redactorul nostru șef are roade!” Apoi, în același ton, i-a evidențiat „receptivitatea la nou” și „viziunea politică orientată după principii ferme”. Abil ca întotdeauna, Eugen Verman, „secretarul perpetuu” al organizației, s-a dedat la cîteva considerații despre „puritatea ideologică a revistei”, convins că, în fața secretarei, acesta-i aspectul cel mai important de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
subsemnatul, În clipa În care ați considera că sunteți În posesia unui material exponibil. Sunt sigur că În Cluj, atât În lumea studenților, cât și În lumea adulților intelectuali și oameni de cultură, ați găsi un ecou autentic și o receptivitate viguroasă, de vechi tradiții. M-aș face cu plăcere purtătorul de cuvânt al dvs., În cazul oricărei inițiative care ar evidenția la modul modern că „nasc și la Moldova oameni”. În ceea ce m-ați rugat să sondez (respective asupra prof.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am simțit cu toții atunci, A FOST ACELA AL SPAIMEI TERIBILE PE CARE LE-AM PROVOCAT-O NOI, CEI CU MÂINILE GOALE ! (Nu chiar goale domnule ; cu un țap de bere, dacă nu e cu supărare.) Nu ne bazam decât pe RECEPTIVITATEA UNEI MASE IMENSE A POPULAȚIEI , ceea ce s-a și observat . pag. 252 N.n. Păi ... nu a venit nimeni în Piață ! (Niște lafuri, cu înăbușirea revoltei, spaima teribilă a securității venită dinspre revoluționari, imensa masă populară cu mâinile goate dar, virtual
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
din România, elaborată din perspectiva „conștiinței estetice”, impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea proscrișilor sunt înfățișate, din aceste perspective convergente, scrierile și personalitatea lui Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
chiar la falsificarea ei. G. supralicitează, de exemplu, teatrul lui Duiliu Zamfirescu sau acordă o importanță prea mare unor scrieri de debut, ca romanul În fața vieții ș.a. Dar spiritul critic îl determină să observe modernitatea poeziei scriitorului, să-i remarce receptivitatea față de simbolism și ideile novatoare despre roman (obiectivitatea, citadinismul, documentul autentic), să-i sublinieze înzestrarea de epistolier și memorialist. G. este, de altfel, și autorul unei excelente ediții critice a operei lui Duiliu Zamfirescu, din care a îngrijit și comentat
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
a și tradus), Baudelaire, Maurice Rollinat sau Stuart Merrill puteau oferi modele tablourilor sumbre ale dorinței animalice (Vânătoare). La celălalt pol, se situează imaginea pură, de sorginte macedonskiană, a poetului - fanatic al visului, prins într-un zbor nestăvilit către ideal. Receptivitatea față de poezia simbolistă, vizibilă în tematică și în unele procedee de expresie, coexistă cu note parnasiene. Viziunile mitologice din Pygmalion, Imn la Afrodita, evaziunea exotică, cultul frumosului și exercițiul formelor fixe țin de idealul parnasian. D. a cultivat sonetul, a
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
poată întâmpla așa ceva? Violența pură domnește peste tot” (Mihai Ralea, Cine răspunde?). Articolele, recenziile și literatura pe care o selectează publicația sunt reprezentative pentru politica de așezare a culturii în matca tradițiilor și instituțiilor autohtone și, în același timp, de receptivitate față de influențele europene ale gândirii științifice și sensibilității artistice moderne. De aici, și caracterul eclectic al contribuțiilor critice (critică științifică, istorică, socială și critică estetică) și literare (de la cele tradiționalist-poporaniste la cele moderniste, simboliste). Între anii 1927 și 1937, se
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul auditoriu, pentru a-i afâna receptivitatea, povestitorul recurge, din când în când, la întâmplări triste. Inventivitate nu numai onomastică vădește suita de peripeții ale unor nostime rozătoare: Familia Roademult (1912), care a luat un premiu al Academiei Române, Nepoții Roademultulesei (1922), Școala lui Chițchiron (1926), Familia Roadensec
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]