1,723 matches
-
În timpul meciurilor de fotbal. Serial britanic siropos. Manager al echipei de fotbal Liverpool. Hillsburgh și Heysel sînt 2 stadioane unde au murit microbiști la meciurile echipei FC Liverpool. Serial dramatic britanic care se petrece În Liverpool Într-o perioadă de recesiune economică. Pe 21 decembrie, 1988, un avion s-a prăbușit peste orașul Lockerbye, În urma unui atac terorist, și a ucis 11 oameni. Festival de muzică folk. Actori americani. Effen Worry - joc de cuvinte: Worry „grijă” și Effen, „a face sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
că se folosiseră de aceste supernove pentru a măsura distanțele până la niște galaxii foarte difuze și bătrâne. Pe baza distanței până la o galaxie, se determină vârsta acesteia - iar pe baza deplasării ei Doppler, i se determină viteza. Comparând rapiditatea de recesiune a galaxiilor în diferite epoci ale trecutului, astronomii au reușit să afle cât de repede se extinde dimensiunea spațiu-timp. Rezultatul lor a fost foarte ciudat. Viteza de expansiune a universului nu descrește. Poate chiar să crească. Informațiile obținute de la supernove
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
G8 anunțau intenția de a da băncilor resurse ... de care, însă, nu dispuneau. După mari confruntări ideologice, bănci și companii de asigurări americane și engleze au fost salvate prin naționalizare (în acest fel, datoria privată devenea datorie publică...). Se instala recesiunea care a lovit întreprinderile, muncitorii, consumatorii, pe cei care economiseau, pe cei care împrumutau, comunitățile locale. China, Japonia ș.a. au început să-și repatrieze economiile. Statele Unite nu găseau pe nimeni să le finanțeze datoria. Nu aveau decât varianta recurgerii la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se produc în Europa, țările cu industrie textilă dezvoltată fiind Italia, Franța, Spania, Germania și Anglia. În afara Europei, se remarcă Japonia și SUA. În decursul anului 1980, a existat o restricționare a industriei coloranților, datorită diverșilor factori economici (Dulak, 1990). Recesiunea economică din 1980 a determinat producătorii de coloranți de a realoca producția fabricilor în țările în care costurile de producție erau scăzute, astfel că producătorii din Asia și Europa de est au devenit din ce în ce mai competitivi. Din acest motiv, unele procese de producție
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a impozitelor (cota marginală maximă de impunere la impozitul pe venit crescând de la 28% la 31%), deși promisese În campania electorală că nu va mări impozitele. Acest fapt Împreună cu o atitudine de neintervenție În economie pe parcursul a 9 luni de recesiune În 19911992, bazată pe recomandările susținătorilor economiei ofertei, a contribuit mult la pierderea alegerilor prezidențiale din 1992 de către G. Bush, deși ieșise victorios În Războiul din Golf. În 1993, administrația Clinton a promovat legea privind reducerea deficitului bugetar, prin care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
privind cheltuielile de investiții au altă conotație, ele vizând adesea Îmbunătățirea nivelului de dezvoltare tehnică pentru ca marile companii să reziste În competiția acerbă specifică economiei concurențiale. Conjunctura economică influențează, de asemenea, mărimea cheltuielilor publice și, În acest sens, perioadele de recesiune conduc, de regulă, la creșterea sumelor cheltuite cu acțiunile sociale (asistență socială și alocație de șomaj), prin intermediul cărora statul trebuie să 137 sprijine financiar populația afectată de lipsa locului de muncă. În plus, creșterea prețurilor determină statul să recurgă la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
baza deciziilor luate de autoritățile fiscale, În funcție de condițiile specifice cu care se confruntă economia țării Într-o perioadă sau alta. De regulă, Însă, În lumea contemporană, guvernele sunt În căutare de soluții menite să impulsioneze economiile confruntate cu fenomene de recesiune sau creșteri prea lente, operând prin măsuri de sporire a cheltuielilor publice și reducere a impozitelor, care generează un deficit bugetar, ce se finanțează din Împrumuturi. 3.2.2 Integrarea impozitului În modele sau mecanisme de reglare/stabilizare a economiei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
adaptării economiei la cerințele pieței interne și externe și, pe un plan mai larg, asigurării stabilității și creșterii economice. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt axate pe acțiunea conjugată a impozitelor și cheltuielilor publice pentru relansarea economiei stagnante sau În recesiune, respectiv pentru stabilizarea ei, distingându-se prin impactul avut, În mod deosebit: mecanismul de flexibilitate (A. Hansen); sistemul stabilizatorilor Încorporați (P. Samuelson); creditul fiscal, etc. Astfel, mecanismul de flexibilitate are drept componente principale: impozitele, cheltuielile publice și asigurările sociale, cărora
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și producției), acționând, În același timp, de manieră convergentă prin modificări adecvate și În sfera cheltuielilor publice bugetare, respectiv a 173 asigurărilor sociale. Așa de pildă, În momentele de boom economic accentuat, când se anticipează perspectiva unei perioade de stagnare, recesiune sau criză economică, produce majorarea cotelor de impozitare a veniturilor și diminuarea cheltuielilor publice bugetare, inclusiv a celor cu asigurările sociale. Concomitent cu creșterea impozitelor, sunt majorate și contribuțiile pentru asigurări sociale, iar cheltuielile aferente (cu ajutoare de șomaj) rămân
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
achizitor, fie ca vânzător. Corelată cu intervenția prin celelalte trei componente ale mecanismului de flexibilitate, funcționarea acestuia ar permite o atenuare a oscilațiilor ciclice ale activității economice, evitând creșterile ce semnifică o "supraîncălzire" a economiei și scăderile specifice declinului economic (recesiune, criză, șomaj) cu toate consecințele Însoțitoare. La rândul său, sistemul stabilizatorilor Încorporați, ca mecanism de influențare a economiei se bazează pe aceleași două componente esențiale (impozite și cheltuieli publice), dar funcționarea sa presupune acțiunea guvernului de o manieră semiautomată, În funcție de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urma să se declanșeze imediat reducerea cotelor de impozitare și concomitent, majorarea cheltuielilor publice. Aceste modificări vor antrena o creștere a consumurilor și investițiilor, relansându-se activitatea economică sau accelerând ritmul de creștere al unei economii aflate În criză sau recesiune. O asemenea acțiune ar avea ca efect și o mai bună ocupare a forței de muncă și implicit o diminuare a nivelului șomajului. Dacă, Însă, În alt moment, nivelul șomajului ar scădea sub limita minimă admisă, sistemul stabilizatorilor ar reacționa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
automat În direcția dorită de autoritățile (organele) publice și că pentru a atenua nivelul de boom economic este de dorit crearea unui excedent bugetar, prin comprimarea cheltuielilor publice și sporirea resurselor fiscale. Aceleași procedee pot fi folosite și pentru combaterea recesiunii În activitatea economică, caz În care trebuie să se acționeze prin creșterea cheltuielilor publice și reducerea Încasărilor din impozite și taxe139. Față de cele expuse anterior, În lumea contemporană se apelează și la alte mecanisme fiscale relativ diferențiate și În raport cu nivelul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În valoare a flexibilității sistemului de impunere, concretizată În variante diverse de aplicare a impozitelor pentru a acționa și ca instrumente de influențare a vieții economico-sociale pe două direcții majore: stimularea investițiilor și relansarea activităților economice confruntate cu fenomenele de recesiune și șomaj; corectarea inechităților sociale prin prisma nivelului veniturilor realizate În sensul avantajării categoriilor sociale considerate defavorizate. 139 Samuelson P.A., Economie politică, Ed. Teora, București, 2000 176 În al doilea rând, se promovează acordarea de facilități fiscale pentru influențarea evoluției
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sensul stimulării ofertei globale și cel secundar asupra creșterii consumului se concretizează Într-un nivel mai ridicat al PIB de echilibru și poate susține progresul economic și social al fiecărei țări, inclusiv În cazul apariției unor fenomene dereglatoare de tipul recesiunilor sau crizelor economice, șomajului ridicat, etc. În acest context, observarea fluctuațiilor impozitului pe profit În diverse țări, pe o perioadă relativ Îndelungată evidențiază, Între altele, și faptul că ratele reduse de impozitare a profitului pot aduce avantaje competitive de durată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
s-a demonstrat de criza financiară din Asia, care s-a Început În vara anului 1997 În Thailanda, apoi În alte țări ale Asiei de Sud-Est, ajungând până În Coreea de Sud, iar apoi efecte ale acesteia sau propagat și În Europa, sau recesiunea din SUA cu rezonanțe În Întreaga lume. Asemenea fenomene sunt de natură să demonstreze vulnerabilitatea sporită a economiilor interdependente, concretizată cel mai pregnant În sfera relațiilor financiare, incluzând și paradisurile fiscale. Alte domenii cu potențial de impact conflictual intern În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tradițională) se menține în topul ramurilor industriale cu un profit de (peste) 300% față de altă ramură concurențială în 1924, dar are un profit de numai 20% în 1935. Perioada interbelică (mai ales începutul anilor '30) a fost o perioadă de recesiune economică. În 1932 în țară existau 2.750.000 de șomeri înregistrați (la o populație de peste 44.000.000 de locuitori). Cei mai mulți șomeri erau înregistrați în nordul și nord-estul Angliei (comitatul Yorkshire, 30,7%) și în vestul Angliei (Țara Galilor, 38
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
5; în 1900, ₤ 877(deci, o creștere continuă)§§. Din păcate, nu am avut la îndemînă nici o statistică pentru secolul XX. Este însă logic să admitem că în perioade de boom industrial comerțul crește (e.g. după 1933), iar în perioade de recesiune economică el scade (e.g.1929-1932). Transportul. Încă din timpurile preistorice (o dată cu domesticirea calului și cu folosirea lui ca mijloc de transport), timp de multe milenii, viteza maximă de deplasare a omului a fost aceeași cu viteza de deplasare a calului
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
guvernatorul Băncii Angliei Montagu Norman pe care deja celebrul economist John Maynard Keynes o va caracteriza (în studiul The Economic Consequences of Mr. Churchill) drept a silly thing to do, deoarece putea destabiliza economia mondială. Premierul este depășit de proporțiile recesiunii economice, ale deprecierii monedei naționale și ale șomajului. O dată cu căderea guvernului în 1929 și pînă în 1940, Churchill nu mai deține nici o funcție ministerială (probabil nefiind considerat ministeriabil), rămînînd doar un membru de rang minor al Camerei Comunelor (un backbencher
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unei perioade considerabile Într-o stare cronică de activitate subnormală, fără să se manifeste vreo tendință nici spre redresare, nici spre prăbușire totală . PÎnă la Keynes Însă, economiștii clasici recomandau statului să nu intervină prin politici economice discreționare, nici În timpul recesiunii, nici În timpul expansiunii economice, motivând că pe termen lung economia se va autoregla (este vorba despre legea debușeelor sau legea lui J. B. Say care a analizat circuitul economic, ajungînd la concluzia că În condițiile economiei de piață crizele generale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
că În condițiile economiei de piață crizele generale de supraproducție sunt imposibile). Elementul de rezistență, În jurul căruia vor gravita mai tîrziu toate politicile dirijiste, este investiția. Datorită efectului de multiplicator al investiției, intervenția statului poate fi eficientă. În perioadele de recesiune, orice stimulare a investițiilor induce un efect amplificator de relansare economică. În perioadele de expansiune, supraîncălzirea economiei poate fi evitată prin descurajarea investițiilor. În majoritatea terapiilor dirijiste pe care keynesiștii le recomandă, instrumentele fiscale joacă un rol cheie. Nici politicile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
evidențiază problema stimulării investițiilor. Diminuarea cheltuielilor investiționale conduc la schimbări În volumul total al procesului de producție și al profitului. Cheltuielile investiționale sunt mai puțin stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficiența investițiilor fiind identificată ca factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
față de anul 2000. (tabelul 3.1). Perioada anilor 2001-2003 a fost una de regres a fluxurilor de investiții străine directe atrase, valoarea acestora Înregistrînd abia În anul 2004 o creștere față de 2003. Anul 2004 a fost anul de cotitură după recesiunea economică Înregistrată anterior, În care s-au atras ISD În valoare de 648 miliarde dolari, cu 27% mai mult decît În anul 2003. Anii 2005 și 2006 au menținut aceeași tendință de creștere a ISD atrase, Înregistrîndu-se un volum de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cea mai mare parte a acestor fluxuri se Îndreaptă, printr-un efect de intrare În rezonanță, tot către statete dezvoltate. Aceste economii au receptat În perioada 1981-1985, 74% din fluxurite intemaționale de ISD, În pehoada 1986-1990, 83%, pentru ca, pe fondul recesiunii, respectiva pondere să scadă la 74% În 1991 si, respectiv, 68% În 1992 (86 miliarde dolari m valoare absolută). Fenomenul concentrării este manifestat și În interiorul grupării țărilor dezvoltate, și anume În Triada Uniunea Europeană Japonia SUA. În deceniul trecut, aproximativ 81
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cu 3,5 % a fluxurilor de ISD Dacă evoluția fluxurilor mondiale de ISD În perioada 1983-1989 a fost Într-o bună măsură datorată creșterii economice din țările dezvoltate, scăderea acestor fluxuri În 1991 și 1992 apare ca un rezultat al recesiunii din aceste state. Influența deosebit de puternică a acestor corelații asupra ISD pe plan mondial se explică prin faptul că cea mai mare parte a capitalului investițional Își are originea În țările dezvoltate, la fel precum cea mai mare parte a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
statelor fn curs de dezvoltare În ansamblul ISD primite, de la 17% În perioada 1986 1990, la 26% În 1991 și 32% În 1992 (În termeni absoluți 40 miliarde dolari). Saltul s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, dar o astfel de pondere este de natură să corifere noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Fenomenul concentrării este prezent și la nivelul țărilor În curs de dezvoltare, 80% din fluxurile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]