7,241 matches
-
introducerea în studiu, pe lângă SOP, SPS și SPDRU, a altor variabile, studiate separat până acum: statutul perceput al supervizorului în organizație (Eisenberger et al., 2002Ă, performanța angajaților (Shanock și Eisenberger, 2006Ă, situația pe piața muncii, gradul de aderare la normă reciprocității (Eisenberger et al., 1986Ă, suportul organizațional perceput de către supervizori (Shanock și Eisenberger, 2006Ă, suportul perceput din partea colegilor sau a altor agenți organizaționali relevanți. Se impune și testarea independenței scalelor folosite pentru măsurarea suportului organizațional perceput, a suportului perceput din partea superiorului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
scopurilor pe termen lung. Apar dificultăți în respectarea drepturilor celorlalți, în stabilirea și atingerea unor scopuri personale realiste. Acest domeniu este caracterizat de două scheme: Revendicare/grandoare (ET) - credința că suntem superiori altor oameni, revendicăm drepturi și privilegii speciale, regula reciprocității nu funcționează în acest caz. Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă ceea ce dorim este ancorat sau nu în realitate, indiferent care este costul pentru celălalt. Se manifestă un sentiment exagerat al superiorității (suntem printre cei mai celebri
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
anumit stat, precum și cele nerezidente, care obțin venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat (cu unele excepții prevăzute de lege); sunt scutiți de la plata impozitului pe venit: suveranii și familiile regale, diplomații străini acreditați în țara respectivă (cu condiția reciprocității), uneori, militarii, instituțiile publice și persoanele fizice care realizează venituri sub nivelul minimului neimpozabil; formează obiectul impozabil veniturile obținute de persoanele fizice din: comerț, industrie, agricultură, bănci, asigurări, profesii liberale, de către agenții economici, proprietari, mici meșteșugari, funcționari, liber-profesioniști; 52 Gabriela
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
reclamă, materialele de documentare; bunurile străine care devin proprietate a statului român sau bunuri de origine română, care se încadrează în plafoanele de intrare-ieșire stabilite prin tarifele vamale; unele bunuri ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare, pe bază de reciprocitate. Cotele de impunere ale taxelor vamale sunt prevăzute în tariful vamal. Pentru a se putea determina valoarea în vamă, importatorul este obligat să depună la biroul vamal o declarație pentru valoarea în vamă însoțită de facturi sau Finanțe publice 114
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
este coevoluția ființei umane cu mașinile computaționale sub forma unei interfațări complementare: la fel cum pielea corpului separă și simultan unește exteriorul trupului de interiorul său, interfața digitală, indiferent de felul și natura ei, generându-se ca un spațiu al reciprocității, mediază între ființa umană și alteritatea tehnologică. Această perspectivă se diferențiază de perspectiva catastrofică asupra virtualității, perspectivă care anunță dispariția ființei umane în implozia hiperreală și, respectiv, în inerția imobilizantă. Eseul de față, diferențiindu-se de perspectivele negative ale simulacrului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și experimente practice ale științelor cognitive încearcă să fondeze relația dintre conștiință și mediile tehnologiei, adesea uitând de prezența corporealității, de complexitatea subtilă a minții și a spiritualității umane. În proximitatea domeniului inteligenței artificiale se află viața artificială, prin cerința reciprocității mișcării de evoluție a biologicului și a computaționalului (vezi Stork, 1995 pentru informații generale ale specializăriiă. La fel cum știința inteligenței artificiale își propune să redefinească mintea și cunoașterea umane, știința vieții sintetice încearcă să reconceptualizeze biologia. Viața artificială este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtualității paranormale sau a forțelor oculte. Studiul prezent preferă însă să nu disocieze între real și ireal sau între material și imaterial în ceea ce privește identitatea virtuală a subiectului uman la interfață, după cum se poate vedea în numeroase rânduri. Astfel, menținând atât reciprocitatea dintre normal și anormal, real și fictiv, se poate perpetua continuitatea însăși dintre fantasmă și materialitate. Atât în legătură cu spațiul și cu realitatea, cât și cu corporalitatea, virtualitatea digitală este congruentă cu materialitatea, deopotrivă în sens tehnologic și fizic-senzorial. Această a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
standardului de bună guvernanță prin motivarea diferențiată a funcționarilor executivi, recunoașterea performanțelor și contribuțiilor colective (Androniceanu și Ciobanu, 2012). Coproducția redefinește, în esență, relația dintre serviciile publice și cetățeni, în sensul abandonării relației de dependență în favoarea unei relații noi, de reciprocitate. Într-un astfel de context, cetățenii sunt percepuți, în principal, ca resurse pentru sistem și, doar într-un plan secund ca beneficiari ai acestuia. Cu alte cuvinte, utilizatorii aduc în sistem nu doar propriile nevoi, ci și contribuții importante constând
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
competiție și abilitatea de identificare și fructificare a oportunităților. Deci, deși mai este încă la modă în cadrul anumitor organizații, abordarea tranzacțională a achizițiilor ar trebui înlocuită cu o abordare a acestora de natură strategică. În acest context menționăm relațiile de „reciprocitate” dintre furnizori și achizitori, relații cărora li se acordă o atenție sporită în ultima perioadă și care ar trebui create în cadrul procesului de asigurare cu resurse materiale. Aceste relații de reciprocitate au ca scop principal obținerea de valoare adăugată, proces
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de natură strategică. În acest context menționăm relațiile de „reciprocitate” dintre furnizori și achizitori, relații cărora li se acordă o atenție sporită în ultima perioadă și care ar trebui create în cadrul procesului de asigurare cu resurse materiale. Aceste relații de reciprocitate au ca scop principal obținerea de valoare adăugată, proces imposibil în cadrul tranzacțiilor simple. O relație de reciprocitate își are originea la intersecția a două idei foarte importante, și anume, „ideea de împăr tășire și ideea de schimb”. Cele două părți
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
se acordă o atenție sporită în ultima perioadă și care ar trebui create în cadrul procesului de asigurare cu resurse materiale. Aceste relații de reciprocitate au ca scop principal obținerea de valoare adăugată, proces imposibil în cadrul tranzacțiilor simple. O relație de reciprocitate își are originea la intersecția a două idei foarte importante, și anume, „ideea de împăr tășire și ideea de schimb”. Cele două părți implicate într-o achiziție de resurse materiale ar trebui să împărtășească aceleași interese, idealuri, acțiuni comune, eforturi
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
trebui să împărtășească aceleași interese, idealuri, acțiuni comune, eforturi comune, încredere și apropiere a uneia de cealaltă, în vederea unui rezultat satisfăcător pentru ambele părți, cu ajutorul unor factori (de exemplu tehnologia, informația etc.). Desigur, organizațiile nu doresc să stabilească relații de reciprocitate cu toate organizațiile de la care achiziționează, ci doar cu acelea către care merg sumele cele mai mari de bani, așa-numiții furnizori importanți pentru organizație, cu care se și stabilesc, de regulă, relații privilegiate, de apropiere. Putem invoca aici principiul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
volatilitatea afacerilor. Marile companii folosesc tot mai mult inovația, resursele globale, o planificare strategică a sistemului de achiziții pentru a încerca să realizeze acest echilibru. Funcția de achiziții se concentrează în etapa actuală pe crearea unor relații (acele relații de reciprocitate menționate anterior) cu furnizorii, trecându-se de la activitățile de rutină, care răspundeau nevoilor utilizatorilor, la abordarea proactivă și de perspectivă a acestora, ceea ce reflectă contribuția acestei funcții la competitivitatea organizației. Astfel, se constată trecerea de la achizițiile reactive, în care funcția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și după ce au operat reducerile pe baza criteriilor menționate anterior. Dincolo de a determina prețul, negocierile au și scopul de a explora o mare varietate de aspecte economice, manageriale și financiare în vederea unei cooperări de lungă durată bazată pe relațiile de reciprocitate dintre cele două entități, vânzătoare și cumpărătoare. Într-o achiziționare însă, apreciem că sunt foarte importante cadrul juridic și statutele, legislația fiind cea care face distincția, sau nu în anumite țări, între organizațiile publice și cele private, incluzând anumite reglementări
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
stocuri de materii prime, materiale, produse etc. Într-un alt sens am putea clasifica obiectivele funcției de achiziții astfel: • Aprovizionarea organizației în mod constant cu materiale și servicii necesare derulării activităților acesteia; • Asigurarea continuității aprovizionării prin întreținerea unor relații de reciprocitate, benefice, cu sursele de aprovizionare existente și, de asemenea, prin dezvoltarea de relații cu alte surse, pentru a avea posibilitatea de alegere sau pentru a face față unor situații neprevăzute; • Cumpărarea cu eficiență și economie, obținând, prin mijloace etice, cel
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
educație totală”. Alături de școală, „partea cea mai mare a educației cetățenești trebuie să și-o ia asupră-și alte instituții”, capabile să ridice „starea culturală a maselor”. Acestea sunt „învățământul de atelier”, „munca în comun”, „casele de economii bazate pe reciprocitate”, „asociațiile tinerești”, „asociațiile de cultură populară”, „universitatea populară”, bibliotecile populare, „asociațiile de gimnastică”. Sistemul educației cetățenești are deci scopul final de a „deștepta puterea de simțire” în rândurile tineretului, de a trezi în fiecare individ „simțul că el trebuie să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
personal pentru a se schimba). Desigur, angajarea integrală a individului în procesul dezvoltării sale e absolut necesară, numai că aceasta nu trebuie să însemne pulverizarea acțiunilor educative într-o zonă exterioară sau opusă contextului social. Există o unitate și o reciprocitate individ-societate. Educația adulților are deci un caracter global, integrator, vizând formarea omului - întreaga viață - pentru participarea la viața socială. E o modalitate de formare și promovare personală într-o societate care va oferi posibilitatea fiecărui individ să trăiască plenar, să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
impulsionarea schimbului de informații și diminuarea costurilor tranzacției pe fondul încrederii reciproce; − facilitarea adoptării de decizii colective, fiind un factor esențial al coeziunii sociale; − reducerea oportunismului, prin prisma faptului că apartenența la un grup social generează angajamente pe baze de reciprocitate și încredere, ca efect al interacțiunilor repetate la nivelul membrilor săi<footnote R.N. Bundă, „Capitalul social și dezvoltarea economică - un nou făgaș al viziunii instituționaliste”, Analele Științifice al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Științe Economice, Tomul LII/LIII, 2005
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
prezentului. El trebuie să dinamizeze structura textului dramatic, sub raportul reflecției. Astfel, spectacolul devine eliberator de conștiință. Sau despre teatru: e vrajă. E tăcerea ascunsă în noi: Teatrul e mai adevărat decît viața, viața e mai puternică decît teatrul iată reciprocitatea creativă a acestei manifestări plenare umane". Iar spectacolul pe care îl vedem ascunde un alt spectacol. Acest alt spectacol trebuie să ne intereseze! Din dicționarul neoficial de termeni-cheie, existent în scrierile regizorului, am mai putea aminti aici și acum actorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ierarhii nu-și au rostul în lumea creației. Care e raportul dintre teatru și viață, dat fiind faptul că, la un moment dat, spuneați, în mod paradoxal: "Teatrul e mai adevărat decât viața, viața e mai puternică decât teatrul iată reciprocitatea creativă a acestei manifestări plenare umane". "Teatrul e mai adevărat decât viața, viața e mai puternică decât teatrul" iar moartea e cea care obligă, și viața și teatrul, să se unească și să strige: Atenție mărită, domnilor, atenție mărită! Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
activități de grup, activități cu părinții, discuții deschise etc.), deși sunt numeroase si diverse, conduc foarte rar la obținerea unui act educativ. Este important așadar să se facă clarificări conceptuale si să se definească relațiile pedagogice de conflict si de reciprocitate pentru o mai bună înțelegere a importanței calității comunicării didactice pentru sporirea nivelului cunoștințelor, evoluția socială si emoțională, starea de satisfacție a elevilor. Este necesar si important să se efectueze si în România cercetări referitoare la folosirea medierii în sistemul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
286. 4.3.2. Consecințe speciale ale neexecutării contractelor sinalagmatice Contractul sinalagmatic este contractul care genereaza, de la data încheierii lui, obligații reciproce și interdependente în sarcina ambelor părți, obligația fiecarei părți avându-și cauza juridică în obligația celeilalte. Tocmai aceasta reciprocitate și interdependență a obligațiilor asumate de părți dau naștere unor consecințe speciale în cazul neexecutării contractelor sinalagmatice. Aceste consecințe speciale sunt: excepția de neexecutare; rezoluțiunea contractului; sarcina riscurilor contractului. Excepțiile menționate ar putea părea că ar contribui la neexecutarea contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi. Excepția de neexecutare este o consecință a reciprocității și interdependenței obligațiilor în cadrul contractelor sinalagmatice. Practic, o parte amână executarea propriei obligații, până ce partea cealaltă își va executa obligația sa. Dacă legea permite părților, ca în caz de neexecutare, să recurgă la rezoluțiune, a fortiori, partea care nu se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
va dobândi deprinderea de a lucra independent, dacă va învăța independent, aflându-se mereu în mijlocul propriului proces de învățare. Metodele interactive au în vedere favorizarea interacțiunii cu alții care învață și încurajează învățarea activă în grup.Jerome Bruner spunea că reciprocitatea este un stimulent al învățării:" Când acțiunea comună este necesară, când reciprocitatea este activată în cadrul unui grup în vederea obținerii unui rezultat, atunci par să existe procese care stimulează învățarea individuală și care conduc pe fiecare la o competență cerută de
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
-se mereu în mijlocul propriului proces de învățare. Metodele interactive au în vedere favorizarea interacțiunii cu alții care învață și încurajează învățarea activă în grup.Jerome Bruner spunea că reciprocitatea este un stimulent al învățării:" Când acțiunea comună este necesară, când reciprocitatea este activată în cadrul unui grup în vederea obținerii unui rezultat, atunci par să existe procese care stimulează învățarea individuală și care conduc pe fiecare la o competență cerută de constituirea grupului. "(Bruner, 1966) 1.Eficiența învățării în grup Pentru ca o activitate
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]