3,297 matches
-
căuta să rămână „semnul și instrumentul iubirii îndurătoare a lui Dumnezeu față de cel păcătos”. Acest raport paradigmatic este vizibil, în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
paradigmatic este vizibil, în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
locuiască în el, cerând iertarea păcatelor și primirea harului sacramental. Prin decizia de a elimina păcatele din viața sa, penitentul primește acest har, iar odată cu aceasta, permite în mod practic vieții lui Cristos să locuiască în el. De aceea, sacramentul reconcilierii poate fi privit și prin prisma acțiunii transformatoare a harului. Însuși Cristos lucrează prin intermediul confesorului, făcându-l mai întâi pe acesta „alter Christus”, pentru ca apoi să îl schimbe în mod radical și pe penitent, transformându-l din păcătos într-un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitența pentru binele sufletelor, manifestând mereu o atitudine de acceptare necondiționată față de acestea. Iar, pentru că nu există un timp anume când Tatăl poate sau nu să își aștepte „fiul”, înseamnă că preotul confesor este chemat mereu la disponibilitate în celebrarea reconcilierii sacramentale. Având această certitudine, penitentul va fi încurajat mai mult să se apropie de confesional, știind că va găsi milostivire și acceptare necondiționată. 4.3 Confesorul, judecător al greșelii Sacramentul reconcilierii are și un aspect judiciar, fapt ce face ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul confesor este chemat mereu la disponibilitate în celebrarea reconcilierii sacramentale. Având această certitudine, penitentul va fi încurajat mai mult să se apropie de confesional, știind că va găsi milostivire și acceptare necondiționată. 4.3 Confesorul, judecător al greșelii Sacramentul reconcilierii are și un aspect judiciar, fapt ce face ca relaționarea și conținutul dialogului dintre confesor și penitent să urmărească acest model, de judecător al greșelii. Întreaga celebrare a sacramentului se împlinește printr-un act de autoritate, de discernământ și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a lega sau dezlega” (cf. Mt 18,18; In 20,23). Oferindu-le apostolilor și urmașilor acestora puterea de a judeca situația concretă a unei persoane, pentru a putea sau nu oferi acesteia dezlegarea, Isus îi recunoaște celui care celebrează reconcilierea sacramentală o capacitate judiciară, adică o putere care pronunță o sentință cu adevărat eficace, pentru că iartă sau reține în mod real păcatele. Confesorul nu poate alege să vrea sau să nu vrea să se folosească de această autoritate, pentru că, oricum
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o putere care pronunță o sentință cu adevărat eficace, pentru că iartă sau reține în mod real păcatele. Confesorul nu poate alege să vrea sau să nu vrea să se folosească de această autoritate, pentru că, oricum, de fiecare dată când celebrează reconcilierea sacramentală, el emite în mod obligatoriu, în urma unei judecăți, o sentință. Prin urmare, este necesar ca persoana confesorului să fie cu adevărat capabilă de judecată, să cunoască bine situația pe care o judecă și să fie fidelă normelor și criteriilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a intențiilor pe care penitentul le are. Confesorul vrea să se convingă dacă penitentul se căiește sau nu cu adevărat. Va verifica dacă se îndreaptă și are intenția să meargă pe drumul corect. Acest lucru este necesar, pentru că, chiar dacă sacramentul reconcilierii, ca orice alt sacrament, este eficace chiar și numai „ex opere operatum”, nu înseamnă că preotul-confesor nu mai are nimic de făcut și poate acționa în mod iresponsabil, „mecanic” și „automatic”. Implicarea sa este importantă, pentru că, de fapt, eficiența sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că penitentul este dezorientat în a-și analiza, autoevalua și exprima cu claritate propriile păcate. Prin aceasta, penitentul este ajutat să își evalueze comportamentul mai bine și să corespundă exigențelor vieții de credință, prezentate de Sfânta Scriptură. Deși celebrarea sacramentului reconcilierii este privită ca o „judecată”, confesorul va trebui să facă în așa fel încât acest moment să nu pară chiar așa, cel puțin nu cu o conotație negativă. Este recomandat ca această intervenție să fie făcută după ce penitentul și-a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu inimă de tată”. 4.4 Confesorul, „medic al sufletelor” Imaginea confesorului în ipostaza de medic este destul de veche, recunoscută în reprezentarea practicii pastorale încă din secolele VI-VII, când se folosea deja sintagma „medic al sufletelor”. Astăzi, în celebrarea reconcilierii sacramentale, confesorul își împlinește rolul său de medic, prezentându-i penitentului imaginea lui Cristos, adevăratul medic al sufletului. Modalitatea prin care Cristos a decis să îl vindece pe omul păcătos este înfăptuirea propriei jertfiri, oferindu-se pe sine, miel imaculat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al doilea rând, atitudinea atentă și delicată a confesorului, prin care îl acceptă pe penitent în mod necondiționat, aduce cu sine beneficii și vindecare, mai ales la nivel psihic. Confesorul va fi conștient că a fi medic în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii nu înseamnă a fi psihoterapeut. El își păstrează cu adevărat rolul de medic în măsura în care respectă persoana penitentului și acționează cu prudență, fiind conștient că aceasta este vindecată nu prin puterea sa personală, ci prin harul lui Dumnezeu. „Tratamentul” trebuie propus
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și cu pasiunea și dedicarea unui bun păstor”. De aceea, Biserica afirmă că, înainte de a fi judecător, confesorul este medic. Împreună însă, rolul de judecător și cel de medic construiesc figura morală a confesorului. 4.5 Confesorul, învățător al „discipolului” Reconcilierea sacramentală se poate desfășura și sub modelul „confesorului învățător al penitentului discipol”. Chemarea confesorului de a fi învățător nu este ușoară. Ea nu ține în mod necesar de pregătirea sa academică sau culturală, ci mai degrabă de fidelitatea în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și să își formeze o conștiință dreaptă. Este esențial ca preotul-confesor să nu transmită penitentului propriile teorii și convingeri subiective despre viața de credință, ci să îl învețe adevărul pe care Biserica îl propune. Dacă Ritualul Penitenței cere ca sacramentul reconcilierii să fie început cu o lectură biblică, înseamnă că, în primul rând, conținutul învățăturii este inspirat din mesajul acestei lecturi, care are mereu scopul de a-i prezenta penitentului milostivirea lui Dumnezeu și drumul pe care îl are de parcurs
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de-a lungul istoriei mântuirii un bun educator al omului, ajutându-l în diferite împrejurări, făcând ca însăși mântuirea adusă de Cristos să aibă și un caracter pedagogic. Este însă mereu necesară o evaluare a acestui caracter educativ-în cadrul sacramentului reconcilierii, pentru că „spovada nu este doar o continuă ocazie de a-i învăța pe penitenți legea morală sau pentru a forma conștiința acestora, orientându-i spre echilibru și un simț al binelui (...), ci este oportunitatea de a ridica sufletele la contemplarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa viață. 4.6 Confesorul, profet al lui Cristos Ritualul Penitenței vorbește de un anume „munus propheticum” al confesorului, care se manifestă și în celebrarea sacramentului reconcilierii. În fața penitentului, a păcatelor acestuia și a durerii sale, confesorul vine cu o veste bună din partea lui Dumnezeu: „Fiule, îți sunt iertate păcatele!” (Mc 2,5). Transmiterea unui anunț din partea lui Dumnezeu către poporul său era, încă din cele mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
printre altele, și rolul profeților. Invitând umanitatea la convertire, profetul enunța o judecată a lui Dumnezeu, dar prezenta și posibilitatea începerii unei vieți noi, atunci când poporul se deschidea la darul iertării și al mântuirii pe care îl oferea Dumnezeu. Sacramentul reconcilierii este, prin natura sa, un sacrament al luminii, pentru că iluminează conștiințele oamenilor prin vestea bună care o oferă fiecăruia: „Dumnezeu ți-a iertat păcatele!”. Prin acest anunț, confesorul devine un „profet” în viața penitentului, aducând speranță și vestea mântuirii. Acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
20,21-23), care este categoric și care îl invită la o misiune de sfințire a omului, adică la a continua lucrarea de mântuire pe care a început-o Isus însuși. 4.7 Confesorul, martor al harului lui Dumnezeu Celebrând sacramentul reconcilierii, confesorul păstrează conștiința că, la rândul său, este și el un păcătos. Dar, în același timp, este convins că nu datorită calităților sale l-a ales Dumnezeu, ci datorită înțelepciunii planului divin. El este un ucenic al lui Cristos, fapt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl fac pe confesor să prețuiască darul pe care l-a primit, de a fi martor al harului și, implicit, un mărturisitor al acestuia și al lucrării milostivirii divine în viața omului. El devine tot mai conștient că efectele sacramentului reconcilierii se datorează, nu strategiilor și tehnicilor pur umane, ci numai puterii lui Dumnezeu, de care se bucură în mod categoric atât penitentul, cât și confesorul însuși. 4.8 Confesorul, martor al adevărului lui Cristos Fiind și în fața penitentului în ipostaza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod categoric atât penitentul, cât și confesorul însuși. 4.8 Confesorul, martor al adevărului lui Cristos Fiind și în fața penitentului în ipostaza unui ucenic al lui Cristos, confesorul își menține identitatea de martor al adevărului lui Cristos. Celebrând sacramentul reconcilierii, în dialogul său cu penitentul, el nu își etalează propriul său punct de vedere față de mărturisirea acestuia, nu predică o doctrină proprie și nu este indiferent la cuvintele pe care le transmite celui care se reconciliază, ci apelează la un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și dialog să fie împlinit, li se cere atât confesorului, cât și penitentului, deschidere, disponibilitate și responsabilitate, precum și conștiința că Adevărul vrea să se comunice omului. 5. Alte aspecte ale dialogului penitent-confesor Urmând structura și ritualul bine stabilite, celebrarea sacramentului reconcilierii, promovează un dialog între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însă, că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2) aspectul liturgic, 3) aspectul moral, 4) aspectul canonic, 5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni comune și generale, cât și cu aspecte și derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități câți penitenți și situații existențiale sunt. Analiza noastră își propune să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
schemă, se construiește întreaga spiritualitate creștină și implicit și dialogul dintre confesor și penitent. Omul, care decide în mod liber să intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului, prin care vrea să obțină iertare și împăcare. Penitentul este motivat să celebreze acest sacrament al reconcilierii pentru că știe că acest moment este „o renaștere spirituală” care îl transformă „într-o nouă creație și îl unește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului, prin care vrea să obțină iertare și împăcare. Penitentul este motivat să celebreze acest sacrament al reconcilierii pentru că știe că acest moment este „o renaștere spirituală” care îl transformă „într-o nouă creație și îl unește în prietenie cu Cristos”. Implicarea confesorului în dialog cu penitentul este motivată de datoria pe care el însuși o are prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent legată de sacramentul reconcilierii și este dezvoltată de un maestru de viață (cf. Ef 4,11), adică de un «spiritualis senior», de un «medic», de un «ghid în lucrurile lui Dumnezeu», care este preotul”. Cuvintele pe care confesorul i le adresează penitentului nu sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]