1,130 matches
-
52-65 etc. 1 Asocierea comunicării didactice/educaționale cu cea teatrală nu este întâmplătoare, având în vedere realele valori/funcții educative ale teatrului în spațiul educațional; relevante sunt, în acest sens, funcțiile teatrului ca "act educațional terapeutic": "1. funcția de comunicare recreează o bază psihologică care să favorizeze adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lumea kogi, lumea modernă, o întreprindere, o familie, o persoană sunt cerute de o necesitate oarecare, sunt ele expresia unui determinism? Pot fi explicate, acceptate ca fiind îndreptățite? Am numit această capacitatea uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. Posibil. Cuvîntul acesta exprimă o idee veche, care-i intrigă de cînd lumea pe filosofi. Luîndu-l drept sinonim pentru inovație, progres, curaj și libertate, omul modern vede în posibil o valoare certă. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
situație o resimte profund: nefiind stăpîn pe propriile posibile și imposibile, e pradă angoasei și suferinței. Posibilele și imposibilele unei ființe umane se pot schimba fără să se întîmple nimic în lumea exterioară. Procesul prin care oamenii își creează și recreează posibile și imposibile pare să fie unul pe care imaginația îl produce în interior, fără posibilitate de control. O IMAGINE CARE NU-MI TRECE PRIN CAP " La cei 15 ani ai săi, Annabelle era una dintre acele puține fete după
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nici mai realist, nici mai materialist, poveștile pe care și le spune sunt la fel de extraordinare. Posibilele și imposibilele sale sunt pur și simplu diferite. Omul este un animal care nu încetează să povestească, capabil să inventeze întruna povești, adică să recreeze realitatea. Nu știm și probabil nu vom ști niciodată ce se petrece în capul unei pisici, a unui cîine, a unei veverițe sau a unui castor. Poate că pisica visează și ea. Cu toate acestea, capacitatea noastră de a spune
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de a le manipula potrivit unor noi combinații. E însăși baza imaginației și a creativității, a acestei capacități unice în genul său pe care o au ființele umane de a crea o lume în mintea lor și de a o recrea în lumea reală, în afara lor." E de la sine înțeles, ceea ce desemnează paleo-antropologii prin expresia "gîndire simbolică" se regăsește în mare măsură în ceea ce noi numim "imaginație creatoare de lumi": minunatele desene de pe pereții grotelor reprezintă, după expresia folosită de Tattersall
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mereu, și, pe de altă parte, limba ca érgon, altfel spus, ca "produs", ca "lucru făcut", ca sistem realizat istoricește 41. În aceste împrejurări, individul vorbitor realizează actele sale lingvistice după modele pe care le păstrează în memoria sa, dar recreează aceste modele reproducîndu-le cu modificări, iar nu în mod mecanic. (De altfel, însăși realitatea oferă permanent împrejurări noi și, de aceea, comunicarea despre realitate trebuie să se producă cu realizări noi de conținut și de formă). Ca atare, precizează Eugen
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relație nemijlocită lume om, care se detaliază în lume gîndire limbă, gîndirea și limba reprezentînd omul. Lumea pentru om nu este însă cosmosul ca atare, lumea în sine, ci antropocosmosul, lumea de care ia act omul și pe care o recreează și o exprimă prin limbă. Stilul funcțional se aplică astfel unui segment al antropocosmosului, însă nu al antro-pocosmosului în întregime, adică lumii cunoscute de întrea-ga omenire, ci numai al aceluia care revine unei comunități lingvistice, încît el s-ar putea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cugetare, ființă, lucru, minte; a chibzui, a închipui, a ticlui etc.) care exprimă idei generale despre lume, exprimă universul din perspectiva cugetării și nu din cea a experienței senzoriale, precum și o serie de activități specifice facultăților umane, ce interpretează sau recreează lumea. Ca atare, fiind rezultatul unei experiențe colective (naționale) și al experienței de viață a unui popor, filozofia purtată de limba populară cumulează cunoașterea, înțelepciunea și trăirile poporului respectiv și se oferă spre cercetare interpreților ce activează la nivelul culturii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a unipolarității dominate de SUA se va transforma într-o ordine multipolară mai complexă, predispusă la conflicte între marile puteri și chiar la război. Probabil că state de rangul doi importante, precum Germania unificată, Japonia și China vor urmări să recreeze echilibrul balanței de putere prin instituirea unui control asupra puterii SUA (Mearsheimer, 1990; Layne, 1993; Waltz, 1993; Mearsheimer, 2001). Instituționaliștii afirmă, ca reacție, că prezența unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale între state într-un context vest-european
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sfaturile folositoare pentru sănătatea noastră și pentru prelungirea duratei de viață, cu excepția cazurilor în care ducem o viață de ascet. Trebuie să ne vedem de îndatoririle noastre, să rezistăm la stres, să ne organizăm bine timpul, dar să ne și recreem. Însă adesea, maniera noastră de a o face nu e cea mai potrivită pentru noi. Astfel, deși nu reușim să realizăm tot ceea ce am vrea pentru a ne menține sănătoși, am putea totuși să recuperăm din când în când, permițându
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
eterne"564. Nu se poate nega faptul că păcile încheiate la Versailles, Neuilly, Sèvres, Saint-Germain și Trianon au permis, cu toate imperfecțiunile, aplicarea principiului wilsonian ca noile frontiere să se supună unei logici geografice și etnice. În același timp, au recreat instituția "mandatului"565. A fost pentru prima oară în istorie când o idee s-a impus în cursul unor reglementări de o asemenea anvergură. Consecințele în general acceptate ale acestei intervenții ideologice au fost diferite. Niciun popor sau vreo fracțiune
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
trece la Poezie, adică la un proiect spiritual". Metaforele rămîn convenționale, prăfuite și rar folosite. Context în care eseistul se simte îndreptățit, mai întîi a defini rolul și sensul general al metaforei, ca în final să fixeze locul nepotului: "Metafora recreează, în genere, universul stabilind legături noi între lucruri, imposibile pe altă cale. Ea poate zdruncina logica și poate impune o ordine nouă în univers: aceea a imaginației. Comparația și celelalte figuri ale vechii retorici confirmă (și, la poeții buni, adîncește
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de alt tip decât a lor. La mine estetismul, În sensul larg și personal (vezi teza) de percepție liberă (expresie personală) a predominat problemei adevărului fie mistic, fie rațional. Avem atâtea de văzut; atâtea imagini să exprim și să imit, recreând, Încât și astăzi mă Întreb dacă vanitatea pe care mi-o suspectez În orice gest din trecut și din prezent nu e cumva de fapt adusă În cercul egocentrismului meu de vizionar estetic al existenței. Mi s-a tot spus
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de observații nu se pot trage nici un fel de concluzii lămuritoare: importantă e nu constanța practicării sale, ci „constanța proiectului”92. Adică amplitudinea voinței de a scrie. Nu de a face simplă analiză, simplă contabilitate a existenței, ci de a recrea, de a reinventa o lume. O lume În care autorul crede, așa cum crede și În jurnalul intim. Crede cu tot riscul implicat de scrierea lui: de așteptare Înșelată, prin speranța recuperării unui timp, fără să-și dea seama că și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un act imperativ concret inseparabil de respectul demnității umane. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a fost ratificată pe data de 20 iunie 2007 de către 78 de state, precizând că acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunitățile și grupurile umane în funcție de mediul lor de viață și activitate, de interacțiunea acestora cu natura și de istoria lor, dându-le un sentiment de identitate și de continuitate și contribuind astfel la promovarea respectului față de diversitatea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate pe care comunitățile, grupurile și, dacă este cazul, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunități și grupuri umane în funcție de mediul lor, de interacțiunile lor cu natura și de istoria lor, asigurându-le un sentiment de identitate și de continuitate și contribuind la promovarea respectului pentru diversitatea culturală și pentru creativitatea umană
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fost reprezentată la Timișoara în 1946. O altă piesă în versuri,Valea Albă (1957), dramatizează un episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
din Botoșani sau cea a lui Lovinescu de la "Nicu Gane" din Fălticeni sunt, de fapt, cele ce au conferit faima de "focare de cultură" instituțiilor formatoare. 3.4 Populația școlară nord-moldovenească Prezentarea rețelei școlare în capitolul anterior a intenționat să recreeze atmosfera în care intelectualii din provincie se instruiesc pentru accederea în învățământul universitar. Ambianța cu o puternică încărcătură culturală era umbrită adesea de nenumărate obstacole de ordin material și de modificările legislative. În continuare, am urmărit trasarea principalelor coordonate care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie în timpul scrierii. Formele standardizate ale literelor sunt recreate printr-o activitate motorie. Grafologii sunt obișnuiți să evalueze comparativ contribuția mișcării cu efectul intenției de a imita vizual modelul. Când factorul motor este puternic, literele se înclină în sensul mișcării, adică spre dreapta sau spre stânga și în acest
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ediție grecească a Vulgatei. Operă de Renaștere, psaltirea versificată în Polonia, în 1579, de umanistul Jan Kochanowski (Psalterz Dawidów) va fi constituit, apoi, un stimulent în revelarea de sine a poetului român, în a cărui tălmăcire psalmii descoperă un univers, recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
vieții pe calculator în speranța de a înțelege mai bine evoluția sistemelor complexe non lineare. În primul număr din jurnalul Artificial Life55, creat în 1994, redactorul șef, Christopher Langton, arată că scopul vieții artificiale nu e doar acela de a recrea viața, ci și "de a explora natura așa cum ar putea fi ea". Scopul e, deci, de a genera comportamente asemănătoare vieții în sisteme artificiale. "Una dintre metode este de a vedea ce se întîmplă dacă reunim lucruri foarte simple, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
alta. În urma acestei călătorii, Jacques Attali a luat legătura cu el pentru a pregăti note despre Japonia. În cursul întîlnirii, i-a destăinuit lui Jacques Robin că, dacă François Mitterrand era ales, el va încerca, în ceea ce-l privește, să recreeze "un Grup al celor Zece aflat aproape de putere". Jacques Attali simțea nevoia de a regăsi spiritul Grupului celor Zece) și dorea să creeze o celulă în care intelectuali, savanți, cercetători și politicieni să poată să gîndească împreună în permanență 80
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
probleme privind domeniile social, economic, politic, științific și tehnic și îi oferă lui Jacques Attali elemente ce permit orientarea alegerilor sau deciziilor. Cel din urmă, cucerit de întîlnirile la care a participat în sînul Grupului celor Zece, se gîndește să recreeze o structură, apropiată puterii, care să reia principiul apropierii dintre știință și politică. El ia în calcul crearea unui centru care va vedea efectiv lumina zilei, sub numele de CESTA, în 1982. Modul de funcționare a acestui centru este relevator
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]