4,550 matches
-
și condamnat la 4 ani de închisoare. Aristotel Popescu pretinde că încă din timpul cercetărilor din 1948 unii anchetatori le spuneau că studenții vor face „reeducare”, ba chiar unii avocați îi amenințau că, în ciuda pedepselor mari, se vor confrunta cu „reeducarea” în penitenciare 1. După o perioadă petrecută în Jilava, a ajuns la Pitești la începutul lui 1949, unde a fost contactat rapid de grupul lui Țurcanu, care încerca să pornească acțiunea cu cei din camera 1-corecție, unde era închis și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
contactat rapid de grupul lui Țurcanu, care încerca să pornească acțiunea cu cei din camera 1-corecție, unde era închis și Aristotel Popescu. În perioada aprilie-mai 1949, Țurcanu, Gebac, Onișor, Negură și Istrate, închiși la camera 11, le-au pus problema „reeducării” la scurtă vreme după sosirea lor în penitenciar. Popescu spune că Pătrășcanu s-a dus la suceveni și au discutat despre acțiunea lui Bogdanovici, după care le-ar fi spus colegilor de cameră (Gheorghe Soroiu, Ion Ghițulescu, Tiberiu Beșchea, Valeriu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care le-ar fi spus colegilor de cameră (Gheorghe Soroiu, Ion Ghițulescu, Tiberiu Beșchea, Valeriu Popa, Aurel Tacu) să evite contactele cu aceștia. După conflictul provocat de refuzul celor din camera sa de a asculta cererea lui Țurcanu referitoare la „reeducare”, a fost izolat alături de colegii săi și alte vârfuri în secția SSI. În luna noiembrie a fost iscodit într-o celulă de către Constantin Istrate, iar pe 2 decembrie 1949 a fost mutat la camera 1-corecție împreună cu Sobolevschi, „Cori” Gherman, Pătrășcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătăi datorită încetării acțiunii, în decembrie 1951. În 1955 a fost cercetat pentru cel de-al doilea proces al deținuților, în care a fost implicat ca martor, deși a avut o tentativă de sinucidere pe 19 octombrie. A cunoscut și „reeducarea” de la Aiud. După 1989 a publicat mai multe articole și volume despre perioada de detenție. Cornel Popovicitc " Cornel Popovici" Născut la 15 septembrie 1928 în Piatra Neamț 1, era student la Pedagogie în București când a primit o condamnare de 3
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Băcești, județul Iași. În momentul arestării era student la Drept în Iași. Țurcanu îi face două caracterizări interesante în anchetă: Pușcașu Vasile nu a fost atras în organizația legionară pe baza unor convingeri serioase, că în acțiunea de așa-zisă reeducare a avut o comportare net împotriva legionarilor, că pușcăria îl învățase minte de a mai activa ca legionar. Știa de frica organelor de stat, era un om realist, lipsit de misticismul legionar și trăirea vieții legionare, avea oarecari vicii (femei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui Stoian și Cobzaru încercau fără succes să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la Canal, unde a scăpat de bătăile din brigada lui Bogdănescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pedepsei din 1942. Nu a reușit să își termine studiile niciodată, fiind rearestat și condamnat la alți 20 de ani de detenție în 1958. A petrecut această ultimă pedeapsă la Târgșor, Ploiești, Jilava și Aiud, dar a fost ferit de „reeducare”, fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1964 a lucrat în contabilitate, dar a fost permanent șicanat de Securitate. Grigore Romanescutc "Grigore Romanescu" Născut la 13 mai 1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prea agasant, uneori molestându-l fizic. A fost transferat la Gherla în decembrie 1950, când Târgșorul a fost desființat în calitate de centru pentru elevi, și a intrat foarte repede în legătură cu Alexandru Popa, căruia i-a spus că încercase o acțiune de „reeducare”. A fost ușor convins de Popa să i se alăture, fiind numit planton la etajul III și, mai târziu, șef de cameră la celulele 99 și 107. Un alt motiv pentru care Stoian ar fi îmbrățișat atât de entuziast acțiunea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Gherla, în iunie 1955 a fost transferat la Aiud, apoi la Jilava, pentru a fi martor într-un proces. Profitând de prezența soției și a copilului de 7 ani în sală, a izbucnit: Sînt unul din supraviețuitorii așa-zisei reeducări, sunt unul din cei care au trecut prin camera morții și camera chinezească, dumneavoastră nu știți prin ce chinuri trec deținuții, sunt chinuiți și omorâți. Am scăpat din camera morții, dar acum sunt supus la alte mijloace de exterminare, mi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ar putea scoate mai multe informații de la deținuți, Țurcanu a răspuns că nu-și dă seama, întrucât ei au experiența anchetelor și știu să se ferească, dar menționează că la camera 1-corecție existau două grupuri: unul pentru și celălalt împotriva „reeducării” și că erau aproape de a se lua la bătaie, moment în care Dumitrescu ar fi exclamat: „Asta vreau - să se bată între ei!”. În acest moment Țurcanu pretinde că s-au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția directorului, și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de acum cu bătaia, înapoi nu mai pot să dau, îi dau drumul înainte”1. Pafnutie Pătrășcanu susține că, în luna februarie, Țurcanu a lucrat intens la un carnet în care a sistematizat toate informațiile obținute în urma torturilor, menționând că reeducarea ideologică nu îl interesa. Tot colaboratorul său afirmă că Țurcanu se interesa de deținuții care se eliberau, pentru că le cerea să fie informatori ai Securității și în libertate. E greu de precizat dacă Țurcanu credea că va fi eliberat în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
30 aprilie 1949, a fost repartizat împreună cu o parte dintre colegii de lot la camera 3-corecție, restul fiind împrăștiați la camerele 1 și 2 din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dumitrescu i-a împărțit în funcție de simpatiile politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un „comitet” de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor s-a ținut la distanță de ei, însă bătaia s-a pornit pentru că Vereșmorteanu a fredonat un cântec legionar. Una dintre victime a bătut în ușă și i-a raportat gardianului ce se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu1. Octavian Voinea 2tc "Octavian Voinea2" Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna Panciu, fiind fiu de legionar. A fost condamnat la 25 de ani de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să strige: Aduceți-o pe mama, f... în c... de curvă, să o jupoi eu cu mâna mea. Aduceți-l pe imbecilul de tata, pe curva de soru-mea pe care o regulam de la 14 ani. Toți erau niște fățarnici. Mulțumesc reeducării că mi-a dat posibilitatea să mă trezesc și să văd realitatea. Am fost crescut în promiscuitatea familiei burgheze și am fost imbecilizat de educația național-creștin-legionară. Vreau să lupt și să ajut și pe alți bandiți să se trezească la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau în carne, lingerea mâncării cu limba, amenințarea hrănirii cu excremente, mărturisirea de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
foarte puțini au fost consecvenți cu mârșăvia în care au intrat fără voia lor2. Neculai Popa, în schimb, vede un alt scop: distrugerea fizică și morală a tuturor celor care s-au opus comunismului. În Suceava, deja apăruseră zvonuri despre „reeducare”, în paralel cu apariția unor broșuri și a promisiunilor de eliberare. Dirijor al acțiunii îl consideră pe Teohari Georgescu, ajutat de Nicolschi, Dulgheru, Zeller, dar e de părere că și Dej, Bodnăraș, Luca, Pauker, Pârvulescu ori Walter Roman erau la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un „laborator de distrugere a sufletului, de aducere a omului la starea de robot”3. Dumitru Bordeianu crede că scopul reeducărilor era asasinarea fizică și morală a tineretului legionar, iar originile acțiunii s-ar găsi la Moscova. Rolul cel mai important în aplicarea planurilor făurite acolo l-ar avea Nicolschi, susținut de troica Pauker-Luca-Georgescu. Bordeianu are o viziune aparte referitoare la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca 2. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor de înlăturarea grupului din jurul Anei Pauker, o posibilă explicație fiind încercarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de a demonstra că regimul de teroare era instaurat de către Pauker, Georgescu și Luca3. Ruxandra Cesereanu evită să se pronunțe tranșant, considerând că problema acțiunii de la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pitești ori Gherla, într-un moment în care comuniștii conduceau țara singuri de doar câteva luni. După toate probabilitățile, serviciile românești au primit indicații foarte clare de la Moscova cu privire la ceea ce urmau să pună în practică. Cât privește sursele forurilor moscovite, reeducarea prin violență a lui Anton Makarenko a fost, mai mult ca sigur, doar un punct de plecare, întrucât acesta avusese condiții foarte diferite în lagărul său față de cele de la Pitești. Cea mai importantă diferență este că tinerii delincvenți de care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru membrii administrației este cel al lui Alexandru Dumitrescu, prins fără voia sa în vârtejul evenimentelor, conform mărturiei lui Nicolae Itul. Dumitrescu l-a prevenit pe Gheorghe Miulescu, care îi fusese coleg și prieten vechi, că în Pitești se face „reeducare” și că e „moarte de om”. De când l-a văzut pe Miulescu, i-a șoptit să ceară să fie scos la vizita medicală, ca să îl poată ajuta, lucru care s-a și întâmplat. În discuția pe care au avut-o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei care au acceptat să vorbească deschis despre acțiune după 1989, să participe la conferințe ori să își publice memoriile despre acest subiect, învingându-și teama și rușinea implicării în evenimentele sinistre de la Pitești și Gherla. Bibliografietc "Bibliografie" Andreica, Gheorghe, Reeducările comuniste, vol. I, Eugen Țurcanu, rușinea speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor: 1948-1950, Editura PRINTEURO, Ploiești, 2000. Bacu, Dumitru, Pitești. Centru de reeducare studențească, Editura Cuvântul Românesc, Hamilton, 1989. Bâgu, Gheorghe, Mărturisiri din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evenimentele sinistre de la Pitești și Gherla. Bibliografietc "Bibliografie" Andreica, Gheorghe, Reeducările comuniste, vol. I, Eugen Țurcanu, rușinea speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007. Andreica, Gheorghe, Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor: 1948-1950, Editura PRINTEURO, Ploiești, 2000. Bacu, Dumitru, Pitești. Centru de reeducare studențească, Editura Cuvântul Românesc, Hamilton, 1989. Bâgu, Gheorghe, Mărturisiri din întuneric, Editura Tehnică, București, 1993. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. (Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla), vol. I-II, ediția a II-a, îngrijită de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Constantin, Salvat din infern, traducere din limba franceză de Maria Alexe, Editura Humanitas, București, 1992. Ciuceanu, Radu, Jurnalul unui om liniștit. Nume de cod: Artistul, vol. I, 1963-1970, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, București, 2005. Ciupea, Ioan, și Olteanu, Florentin, „Reeducarea la Târgșor (1949-1950)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Rusan, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 2006. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Fürtös, Robert, „Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]