17,529 matches
-
în acord cu viziuni și discursuri pe măsura importanței lor, pe măsura recuperării lor, acesta din urmă fiind cuvântul cheie al orientării respective. Deconstruind, postmodernismul reconstruiește, recuperează istoria, chiar și sub aspectul ei de istorie a subiectelor literare. Trecutul ca referent (în cazul special al parodiei, trecutul echivalând cu o operă literară sau, în anumite cazuri, cu un eveniment istoric/ un fapt cotidian de mare însemnătate) nu este niciodată pus între paranteze, nici falsificat. Pur și simplu i se dă un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unei parodii viabile nici nu stă la îndemâna oricui), ci pentru că este unicul mod cu adevărat onest, adaugându-și ironia sau chiar satira, prin care un autor se mai poate raporta la trecut, înțeles și ca istorie livrescă. În fapt, trecutul ca referent nu este pus între paranteze sau eludat, ci reintegrat în noul sistem valoric: este încorporat și modificat, capătă o existență și o semnificație nouă. Tocmai din acest motiv, nu sunt rare parodiile la Biblie tema credinței, care și-a atras
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Eco, "Maledetti romeni", în L'espresso, din 6 martie 2009. 48 L. Montanari, "L'altra faccia di Facebook. Denunce e vittime", în La Repubblica din 29 mai 2009, ediția din Florența. 49 Pe parcursul acestui congres, unde au fost mai mulți referenți, a fost prezentat filmul documentar "Children of decree" al regizorului Florin Iepan. 50 De exemplu exista regula ca în școlile elementare să fie predate reguli de educație civică primară (dar asta nu însemna că era mai puțin influentă) bazată pe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cărții. Aceasta consacră un capitol întins problemei Realitate și ficțiune în opera literară înainte de a aborda analitic proza lui Soljenițîn cu Aspecte ale artei narative, neuitând să întreprindă și un examen atent și nuanțat al realităților care se instituie în referent pentru proza respectivă și care, ca material "real", pot da seama de deformările ficționale pe care le suportă respectivul material chiar în ceea ce se numește literatura-document . Punctul de plecare în preliminariile teoretice, care plasează discuția în planul problemei epistemologice fundamentale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
răspunsul la această întrebare pe care îl propune cartea de față se bizuie pe convingerea că literaritatea este o realitate dinamică, marcată de permanenta întâlnire între scriitori și receptori, de distanța în timp, precum și de posibilitatea recunoașterii de către cititor a referentului real. Această poziție a autoarei este susținută chiar de situația literaturii, și nu numai a literaturii ruse, din a doua jumătate a secolului al XX-lea și de la începutul secolului al XXI-lea, care cere, tot mai insistent, revenirea cuvântului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ea (în sensul anticilor) până la invenția de lumi posibile"43. Simplificând, observăm că acest ca și cum definitoriu induce înțelegerea textelor ficționale drept texte imaginative 44. Absolutizând criteriul ontologic, "segregaționiștii" consideră că discursul de ficțiune ar avea denotație nulă, pentru că nu desemnează referenți "reali" (aspect exprimat de G. Genette prin sintagmele "pseudo-referință" și "denotație fără denotat"), de vreme ce "textul de ficțiune nu conduce la nici o realitate extratextuală, fiecare împrumut pe care îl face (mereu) de la realitate [...] se transformă în element de ficțiune"45. I.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație nu a fost acceptată ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece nu trebuie să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care o procură lectura unui roman provine exact din interacțiunea celor două perspective adoptate simultan de cititor. 1.2.2. Autobiografii sau memorii? Teoriile formaliste și structuraliste, afirmate în secolul al XX-lea, susțineau caracterul autonom al literaturii față de realitate, referent sau lume, în formulări devenite celebre, cum este sintagma "moartea autorului". Aceste teorii nu se mai justifică în cazul literaturii concentraționare. Tipul de literatură pe care îl discutăm are un statut special și nu vizează crearea "efectului de real", a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu asumarea pactului autobiografic (referențial). Ceea ce apropie literatura concentraționară de autobiografie este acțiunea de rememorare, pe care se bazează ambele categorii de scrieri. Are loc o reconstrucție a evenimentelor, pornind din prezent, important fiind raportul între ceea ce este povestit și referentul real, pe care scriitorul îl elaborează și îl întreține, iar acest raport se întemeiază tocmai pe "adevărul" proclamat. Genul autobiografic este delimitat de o problemă contractuală de drept (identitatea este reală?), și nu de o chestiune literară de adevăr sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate face cu narațiunile, mai precis, că ele pot fi conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate face cu narațiunile, mai precis, că ele pot fi conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a devenit un mediu narativ, pentru că rolul ei este deocamdată limitat la monitorizarea transmiterii textelor gata construite, dar utilizarea ei în North West promite că ceva nou se poate face cu narațiunile, mai precis, că ele pot fi conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
creează un text bazat pe o secvențialitate temporală și spațială, unde participanții, alături de alte obiecte (non)verbale, intră într-o compoziție cotextuală, unul din cele patru sisteme semiotice sociale, si care formează o predicație (Jackendoff 2007) în cognitivism. Conectorii dintre referenți (în și dincolo de spații) în compozițiile textuale (non)verbale conduc către o distincție între roluri și indivizi și către abilitatea de a extinde și de a intercala spațiile într-un discurs. Cele două verbe pe care se construiesc reprezentările grafice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
organizații neguvernamentale locale etc. Persoanele selectate trebuie să aibă disponibilitate pentru a desfășura o muncă cu caracter voluntar. De regulă consiliile comunitare consultative sunt formate din 5-7 persoane, dar pot fi antrenate și alte persoane disponibile. Considerăm că primarul și referenții/asistenții sociali care fac parte din serviciul public de asistență socială (SPAS) nu pot fi membri ai consiliului comunitar consultativ, motivat de faptul că prin prezența lor, ar dilua rolul și influența consiliului a cărui menire este tocmai aceea de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
manieră de lucru, urmând același impuls, spontan, al scrisului "organic", fără cenzură interioară: "Început Mite în 9 iulie și terminat forma întâia în 19 zile". Dar dacă "metoda" de lucru rămâne identică, elementul de noutate absolută îl constituie, aici, substituirea referentului (auto)biografic cu un un referent de factură livrescă e vorba de documentele ce au furnizat principalele informații despre viața poetului (materialele publicate de Torouțiu, cartea lui Theodor Stefanelli, confesiunile lui Mite Kremnitz, jurnalul lui Maiorescu etc.), interpretate acum dintr-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
spontan, al scrisului "organic", fără cenzură interioară: "Început Mite în 9 iulie și terminat forma întâia în 19 zile". Dar dacă "metoda" de lucru rămâne identică, elementul de noutate absolută îl constituie, aici, substituirea referentului (auto)biografic cu un un referent de factură livrescă e vorba de documentele ce au furnizat principalele informații despre viața poetului (materialele publicate de Torouțiu, cartea lui Theodor Stefanelli, confesiunile lui Mite Kremnitz, jurnalul lui Maiorescu etc.), interpretate acum dintr-o perspectivă subiectiv-psihologizantă, marcă înregistrată E.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obiectivul inițial, acela de a demasca nedreapta istorie. Experiențele originare ale scriitoarei se regăsesc în Cuvântul din cuvinte și pot fi retrăite prin lectură, în interiorul operei. Textul nu este doar un produs autonom, izolat de realitate, ci conține date autobiografice, referenți culturali și sociali care girează "realitatea" din ficțiune. Romanul sibilinic nu e o extraordinară dovadă de izbândă epică, însă are importanță pentru biografia autoarei. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act de comunicare lingvistică vizează unul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu prezintă coerență și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verbale, este o îmbinare semnificativă de cuvinte, „o realizare particulară, o combinație inedită care nu face parte, ca atare, din inventarul de unități constituind sistemul limbii date“ (Gramatica limbii române, vol. II, Enunțul). Structurarea enunțului este determinată de factori multipli: referentul, infor mația transmisă (tema și rema enunțului), caracteristicile comunicatorilor, codul socio cul tural, contextul comunicării etc. Textul, alcătuit dintro îmbinare logică de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică se referă la înlănțuirea logică a ideilor: enunțurile au același referent (sunt coreferențiale), secvențele textuale, marcate prin alineate, se asociază logic, rețeaua de idei, unitățile logice ale textului converg spre un mesaj unitar (sensul global al textului). Orice text reunește patru paliere constitutive: a. nivelul fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
paliere constitutive: a. nivelul fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin semne vocalarticulate (text oral) sau prin semne grafice (textul scris); b. nivelul lexicosemantic: orice text lingvistic are un sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]