5,631 matches
-
Matei și Iordache Cantacuzino. A mai fost îngropat tot acolo și Radu (Răducanu), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Cel mai mare ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să se înconjoare. Magnifiant înzestrată cu odoare și moșii, având rangul de stavropighie (ce-i conferea o autonomie marcată), mănăstirea urma a fi un semn limpede al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Marin Sadoveanu, Frați de cruce de Paul I. Prodan, Sosesc deseară de Tudor Mușatescu, Dracul de Mihail Sorbul, Pui de lup și Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale S.A.D.R. au întreprins numeroase demersuri în vederea reflectării în textele legislative (îndeosebi în Legea Teatrelor) a intereselor membrilor săi. Multă vreme a fost promovată ideea creării unui „teatru mobil” patronat de societate și chiar a unui Teatru SADR, dar proiectul nu a putut fi realizat. Deosebit de intensă a
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
el este sediul manifestării active a tuturor virtualităților acestuia și În jurul lui gravitează toate celelalte acte care pleacă de la el și se reîntorc tot la el. Imobilitatea aparentă și exterioară a Eului este dată de masca acestuia, Întrucât actul de reflectare care-i este propriu este expresia unei intense și permanente mișcări interioare a acestuia. În felul acesta, acțiunile Eului, așa cum sunt ele Înțelese În Psihologia Morală, sunt reprezentate printr-un lung șir de rapoarte ale acestuia În care sunt antrenate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care acum Îl pierd; - stări de anomie socială; - conflicte, eșecuri, stări complexuale. Tot În cadrul identității se discută raporturile mele ca persoană cu mine Însumi Acestea sunt: rapoarte exterioare, constând În perceperea propriului meu trup, și raporturi interioare, constând În reflectarea persoanei mele interioare În sfera propriei mele conștiințe. De aici decurge și dubla natură a persoanei mele: ființa exterioară care este trupul, sfera somatică și ființa interioară, adică sufletul, viața psihică. Natural că somaticul și psihicul sunt părți pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În final, de a prețui viața, existența, ca pe un dar. De regulă, există tendința de a privi viața „din exteriorul” său ca pe o Înșiruire de etape și de evenimente biografice. Acest punct de vedere nu ia În considerare reflectarea vieții În planul conștiinței. A privi viața numai „din afară” echivalează cu a o abandona hazardului, a refuza să reflectezi asupra ei. Viața este modul de a fi al ființei umane, desfășurarea și evoluția temporală a acesteia. Dacă acceptăm că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poate fi și este și intenția sau gândul care pregătește actul. Imoral poate fi și sfatul sau Îndemnul altuia adresat unei persoane de a comite un fapt negativ, imoral. Vinovăția este, În toate cazurile (idee, intenție, Îndemn etc.Ă, o reflectare a abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are nuanțe, pe care cel privit le percepe adesea În mod automat, mai mult chiar decât ar putea spune cuvântul. Este o chemare, o invitație, o angajare reciprocă. Privirea presupune o „vedere interioară” a celuilalt de către mine, dar și o reflectare a acestuia În persoana mea. Din aceste considerente, privirea atinge sfera conștiinței. Ea poate fi Înțeleasă ca mângâiere, consolare, Înțelegere, sprijin sau, dimpotrivă, poate Însemna mustrare, dispreț, dezgust, abandon, ironie, culpabilizare. Privirea este primul semn al Întâlnirii. Ajută și susține
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dinamică, orientată în raport cu valențele mediului, al cărei scop este o reducere a tensiunii psihice și o revenire la starea de echilibru (vezi schema următoare). În procesul comportamentului este antrenat întregul sistem al personalității umane, mecanismele direct implicate în comportament fiind reflectarea și proiecția. Reflectarea este procesul de asimilare a componentelor realității obiective de către personalitate, proces prin care individul cunoaște și-și însușește fenomenele din mediul extern. Realitatea este reprezentată prin trei planuri, constituind câmpul obiectiv al existenței individului, și anume: - natura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valențele mediului, al cărei scop este o reducere a tensiunii psihice și o revenire la starea de echilibru (vezi schema următoare). În procesul comportamentului este antrenat întregul sistem al personalității umane, mecanismele direct implicate în comportament fiind reflectarea și proiecția. Reflectarea este procesul de asimilare a componentelor realității obiective de către personalitate, proces prin care individul cunoaște și-și însușește fenomenele din mediul extern. Realitatea este reprezentată prin trei planuri, constituind câmpul obiectiv al existenței individului, și anume: - natura (mediu natural, relief
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitate, grup școlar/profesional, stat, economie, tradiții, obiceiuri); - planul noematic (religie, spiritualitate, credințe, mentalitate, cultură, ideologie, educație). Aceste planuri ale realității acționează permanent asupra individului ca factori de presiune externă, pe care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori de presiune externă, pe care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relații interpersonale, conduite sociale, tradiții etc.); planul culturii spirituale (arte, filosofie, științe, ideologie, credințe, religie etc.). În procesul de elaborare psihică a comportamentului se remarcă o dinamică de tip „pulsatoriu” a sistemului personalității. Aceasta se „încarcă” în cursul procesului de reflectare și se „descarcă” prin procesul de proiecție. De raportul dintre cele două depinde starea de echilibru sau de normalitate și starea de dezechilibru sau de anormalitate a comportamentului. Echilibrul comportamentului se desfășoară după schema următoare. Există însă și tipuri de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elevilor, a instrumentelor de evaluare, să îmbine cu măiestrie atât evaluarea formativă (pentru procesul de predare - învățare) cât și evaluarea sumativă (pentru „produsele” care rezultă în urma învățării). Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor, cu formarea unei imagini cât mai corecte despre sine, nu numai cu lipsurile pe care le are, dar mai ales cu calitățile pe care le poate valorifica și dezvolta de aici încolo. Orice profesor ar trebui să-și
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
Limba, ca reflectare a gândirii și ca cel mai important instrument de comunicare între oameni, joacă un rol deosebit de important în toate componentele fenomenului educativ: în educația intelectuală, estetică, morală, civică. Educația intelectuală pare a fi cel mai cunoscut rol al limbajului în
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
a profitului curent astfel. 1) Activul total 2) Profit curent Modificarea ratei rentabilității, în sensul diminuării ei, s-a datorat scăderii activului total cu 1 % și a profitului curent cu 2 %. Influența scăderii profitului curent a fost mai mare în reflectarea modificării ratei rentabilității economice decât influența activului total. II. Rata rentabilității financiare 1. Influența capitalului propriu 2. Influența profitului net Modificarea ratei rentabilității financiare, în sensul diminuării ei s-a datorat scăderii capitalului propriu cu 1,4 % și a profitului
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
verbală și nonverbală. Sunt o serie de sugestii în acest sens: Utilizarea întrebărilor deschise, care stimulează procesul comunicării (utilizarea foarte rară a întrebărilor închise deoarece creează dificultăți în comunicare); Ascultarea interlocutorului sau a interlocutorilor. Reprezintă o tehnică esențială și presupune „reflectarea” mesajului pe care clientul îl transmite. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distanțat de informația nucleară pe care o transmite. Ascultarea presupune sinteza capacității de a reflecta conținutul și afectele corelate, determinând clientului senzația că este înțeles
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
procesul consilierii poate fi: verbal, non-verbal, paraverbal, cu termeni predominant vizuali, auditivi, kinestezici, olfactivi. Identificarea tipului de limbaj preferat de subiect oferă o imagine din ce mai clară asupra problemei sale și a modului său de relaționare. Comunicarea verbală presupune: Reflectarea abilitatea prin care consilierul îi comunică faptul că punctul de vedere al clientului sau cadrul său de referință a fost înțeles.. Scopurile reflectării sunt: să-și verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
imagine din ce mai clară asupra problemei sale și a modului său de relaționare. Comunicarea verbală presupune: Reflectarea abilitatea prin care consilierul îi comunică faptul că punctul de vedere al clientului sau cadrul său de referință a fost înțeles.. Scopurile reflectării sunt: să-și verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și acceptarea necondiționată, să obțină informații despre atitudinile, preocupările și valorile interlocutorului, să stabilească o relație bazată pe încredere; Reformularea reluarea unor cuvinte sau
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
predominant tehnologică se derulează în 5 etape (Brammer și Shostrom): Etapa întâlnirii are ca scop definirea unei anumite probleme sau situații critice care a generat cererea de ajutor din partea clientului; Clarificarea problemei și conștientizarea permite orientarea către căutarea unor soluții; Reflectarea constă în ghidarea clientului de către consilier în direcția căutării active a unei soluții posibile la problemele acestuia în concordanță cu resursele personale, nevoile și circumstanțele externe; Confruntarea este etapa în care clientul alege soluția cea mai potrivită circumstanțelor; Interpretarea profundă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
foarte importantă în însușirea unor metode de muncă individuală. Sarcina școlii și a slujitorilor ei este de a recurge la acele activități, de a adopta acele strategii didactice care să ne ajute să depășim imaginea statică a unui domeniu de reflectare, acordând un rol principal capacităților operatorii ale gândirii. În felul acesta, interdisciplinaritatea va deveni din ce în ce mai mult nu doar un mod de restructurare a conținuturilor, ci un nou mod de organizare a învățării. Totodată, ea se va asocia din ce în ce mai strâns cu
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
de concepte, asupra unei teorii, asupra unui domeniu de cunoaștere etc. Conceptualizarea presupune înțelegerea relațiilor dintre concepte în cadrul contextului vizat. Piaget gândește conceptualizarea prin intermediul ,,interacțiunii active cu mediul”. Această interacțiune cu mediul implică asimilare (adăugare de noi experiențe și de reflectare a acestora în planul gândirii, fără schimbarea perspectivei) și acomodare (modificarea punctelor de vedere, astfel încât să poată fi explicate atât situațiile anterioare, cât și situația-problemă actuală). La educație tehnologică, conceptele apar și se dezvoltă prin înțelegerea necesității unui obiect și
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
au confruntat cu împotrivirea la schimbări a concepțiilor și modurilor expresive consacrate. În literatura română ideea de tradiție apare, hotărât formulată, în Introducția lui Mihail Kogălniceanu la „Dacia literară” (1840), unde se pledează pentru însușirea „duhului național” și, consecutiv, pentru reflectarea în literatură a tot ce ține, în trecut și prezent, de specificul autohton. Ideologia „Daciei literare” a fost reactivată programatic, la începutul secolului al XX-lea, de revistele „Sămănătorul” și „Viața românească”, prin care manifestări tradiționaliste promovate de publicații dinainte de
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
eseistic teme generatoare de controverse și dezbateri, precum asasinatele politice, discrepanțele economice între societatea capitalistă și „lumea a treia”, poluarea, șomajul, problematica înarmării ș.a. În Cadmos și clipa cea repede (1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice speculative, axată pe reflectarea în paralel a conștiinței subiective asupra lumii în raport cu realitatea dură a cotidianului. Observațiile făcute în timpul călătoriilor prin Europa se transformă într-un text în intenție obiectiv, întemeiat pe relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
privind normarea limbii literare, valorificarea moștenirii literare și reeditarea clasicilor români, promovarea tinerelor talente. Congresele ei, supravegheate strict de Partidul Comunist, au îndreptat totuși atenția asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
Către Orfeu). La fel ca în cazul sonetiștilor italieni ai Evului Mediu și ai Renașterii, în versurile lui U. iubirea devine soluție soteriologică, numeroasele poeme construite în jurul acestui nucleu tematic venind să reducă anxietatea provocată de excesul imaginilor centrate pe reflectări ale cataclismelor (Stele albe se-aprind, Visul de aur, Atât de suavă, Bântuiam universul). Poezia Unde ești, glorie, rezultat al sintezei influențelor - mai evidente fiind cele preluate din Ecleziast și din Vita nuova a lui Dante -, se remarcă prin acuratețea
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]