2,945 matches
-
concentrează analiza în jurul unor elemente destul de variate ale sectorului public: de la funcționarea optimă a unui birou și comportamentul managerului public până la discuția privind funcțiile statului și relația dintre politic, politici și administrație. Poate și din cauza faptului că preocupări diferite de reformare a sectorului public au fost cuprinse sub aceeași denumire de o manieră metaanalitică, obiectul de analiză al NMP este uneori neclar. Ce anume trebuie reformat în sectorul public conform NMP? Structura organizațională și modul de funcționare a agențiilor? Patternurile de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cunoaștem sub denumirea„birocrație tradițională” și s-a conturat treptat, pe măsură ce teoreticienii și practicienii din domeniu identificau disfuncționalități ale birocrației tradiționale și propuneau soluții care ulterior s-au dovedit a avea elemente comune. Bazele teoretice comune ale diferitelor variante de reformare a sectorului public ce poartă denumirea de NMP sunt economia și managementul privat, iar metodologia pentru crearea unor politici publice după modelul sectorului privat provine din teoria alegerii publice (Hughes, 1998). Dacă am încerca să surprindem într-o frază ceea ce
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
trunchi comun (NMP) au origini diferite. Unele acțiuni concrete de reformă au decurs din teorii care interpretau într-un anumit mod rolul statului, al birocratului, al cetățeanului, al organizațiilor publice etc., precum și relația dintre acești actori, iar unele acțiuni de reformare a sectorului public provin din constatarea empirică a unor disfuncționalități și identificarea la fel de empirică a unor soluții. Iată care sunt, în opinia lui Lane (1995, pp. 3-5), cele mai relevante idei care se încadrează în NMP: - distincția dintre politică și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și pe teoria weberiană a birocrației, a fost, la rândul ei, oîncercare de a rezolva problemele generate de vechiul sistem. Afirmam că este firesc să ne concentrăm mai mult asupra eșecurilor NMP decât asupra reușitelor,pentru că orice nouă încercare de reformare a sectorului public pleacă de la criticile celei de dinainte și încearcă să rezolve problemele semnalate. Cum unele dintre transformările induse de NMP sunt ireversibile, soluția nu poate fi întoarcerea la birocrația tradițională, ci analiza eșecurilor NMP cu scopul de a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de lucru privind funcționarea rețelei naționale de modernizare”, elaborat de UCRAP în 2005. Pentru a completa imaginea cadrului instituțional, vom face o prezentare succintă a atribuțiilor fiecăruia dintre actorii menționați, cu scopul de a contura rolul fiecăruia în procesul de reformare a administrației publice și, dacă este cazul, de a evidenția eventualele suprapuneri de atribuții 2 ce ar putea genera o oarecare incoerență a procesului de reformă și o lipsă de asumare a responsabilității cu privire la rezultatele obținute. Astfel, primul-ministru are rolul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rând, introducerea unor proceduri pentru urmărirea modului în care sunt formulate direcțiile de implementare a politicilor publice subsecvente programului de guvernare poate influența calitatea actului de guvernare. Această situație poate apărea atunci când contextul administrativ în care sunt implementate măsurile de reformare a sistemului de formulare a politicilor publice este orientat mai degrabă către respectarea procedurilor (legalist approach) decât către atingerea unor obiective de politici publice observabile și măsurabile. Abilitatea de a respecta procedurile înlocuiește în această cultură eficiența în termeni de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sistem, precum și efectele proliferării perspectivei de politici publice la nivelul administrației publice centrale. Miza studiului este reprezentată de identificarea naturii relațiilor care se stabilesc la nivelul instituțiilor administrației publice centrale, în contextul unui proces de reformă. Astfel, am arătat că reformarea acestor relații nu este legată exclusiv de abilitatea de a stabili un sistem funcțional și coerent, ci și de capacitatea acestuia de a face posibile implementarea, monitorizarea și mai ales evaluarea realizării unor obiective de politici publice. Acestea, deși stabilite
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Uniunii Europenetc "Exercițiul de twinning - instrument‑cheie de „europenizare” al Uniunii Europene" Una dintre metodele de determinare a modului cum a fost influențată administrația unei țări presupune studierea schimburilor de experiență pe care țara respectivă le-a avut în domeniul reformării administrației. Acest transfer de expertiză în domeniul administrației a avut loc în România și în alte țări centralși est-europene, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, cu ajutorul fondurilor PHARE prin așa-numitele proiecte de „înfrățire instituțională” sau twinning. Potrivit definiției prezente
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
UE a militat pentru o îmbunătățire a performanței administrațiilor statelor aplicante, mijloacele prin care s-a realizatacest lucru au rămas exclusiv în competența țărilor respective. Această politică de flexibilitate a Uniunii a avut drept rezultat răspunsuri naționale diferite față de cerința reformării administrației influențate de tradițiile administrative localeși de procesul specific de tranziție experimentat de fiecare dintre statele aplicante. Twinning în România: între un record de proiecte și o administrație cu reflexe comunistetc "Twinning în România\: între un record de proiecte Și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
început că încercarea de a reforma administrația publică a dus la constituirea în cadrul MIRA, în 2001, a unui organism specializat: Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP). Nu este singurul; alături de UCRAP, există alte două organisme cu un rol în reformarea administrației publice din România: Consiliul Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală și Consiliul Guvernamental pentru monitorizarea reformei administrației publice, cu o activitate nu încă foarte vizibilă. Totodată, activitatea funcționarilor publici este coordonată de Agenția Națională
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
progresat. O parte din explicația acestei situații este că, pentru a-și reforma administrația, România a acționat sub presiunile de a deveni membră a UE. Abia în momentul de față, ulterior aderării, vom putea vedea dacă România a conștientizat necesitatea reformării administrației dincolo de presiunile UE și va continua reformele - cu alte cuvinte, vom vedea dacă exercițiile de twinning au rezultatele concrete pe care le-au intenționat. Un alt motiv este lipsa unei strategii coerente privind această reformă a administrației, de multe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sistemului de educațietc "Noul management public în politicile de descentralizare a sistemului de educație" Ciprian Fartușnic*tc "Ciprian Fartușnic*" Ovidiu Măntăluță*tc "Ovidiu Măntăluță*" Preambultc "Preambul" Sistemul de educație din România a încercat să se racordeze la tendința generală de reformare a sectorului public prin care sunt aduse în prim-plan rezultatele (outputurile) serviciilor. Diverse măsuri de reformă 1 au urmărit să ridice competitivitatea și capacitatea de adaptare a sistemului în condițiile unei transformări radicale a contextului socioeconomic. Deși aceste măsuri
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
țară (Thibodeau, 2010). Critici asupra utilizării ineficiente a fondurilor nerambursabile provin din multe surse, precum: Collier și Dollar (2001), Collier (2005), McGillivray și Feeny (2005), Reinikka și Svensson (2004) dar și Dalgaard, Hansen și Tarp (2004), aceștia subliniind însă nevoia reformării, eficientizării și direcționării precise a acestor transferuri, mai degrabă decât stoparea sau reducerea lor. Shleifer (2009) și de Renzio (2011) consideră demn de urmat exemplul Fondurilor Structurale Europene, care sunt considerate a fi de un real succes, spre deosebire de programele derulate
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
evoluție semnificativă asupra modului de implementare a unei politici de convergență și coeziune, din cauza impactului redus și uneori Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene deficitar al acestora la nivelul țărilor membre, unii critici solicitând în scurt timp reformarea acestora, așa cum menționează și Jovanović (2005) sau Pastor (2001). Fondul Social European a fost creat cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile privind locurile de muncă din Comunitate, prin promovarea ocupării forței de muncă și prin stimularea mobilității geografice și ocupaționale
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
punct de vedere bugetar, pentru perioada 2014-2020 Politica de Coeziune va avea alocat un buget de 376 miliarde de euro, conceput astfel încât se va acorda o importanță sporită proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei, transporturilor și tehnologiei informației. Drept caracteristici de reformare a implementării fondurilor de coeziune (Comisia Europeană, 2011a) se propun condiționalități sporite în vederea creșterii performanței accesării și utilizării acestora. Condiționalitățile vor fi atât de tip ex-ante, înainte de plata fondurilor, cât și ex-post, înaintea eliberării fondurilor suplimentare de performanță. Condiționalitățile ex-ante
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
fi simplificate normele de aplicare ale acestora. De asemenea, vor fi încurajate inițiative integrate dezvoltate „de grupuri comunitare, inclusiv autorități locale, ONG-uri și parteneri economici și sociali” (Comisia Europeană, 2011b). Acoperirea zonală, în schimb, a cunoscut cea mai mare reformare la nivelul politicilor comunitare, creându-se o distincție clară între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate, pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB). Astfel, sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate este considerată
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
privește, s-a înșelat, dar el continua să afirme, că eu am fost o excepție și venea cu alte exemple de nereușită a regizorilor străini pe scenele rusești. Asta mă îngrijora. Pe de altă parte, Efremov întâlnea multe greutăți în reformarea teatrului, el, desigur, risca, învitând acest regizor inovator într-o trupă, care plătea tribut rutinei scenice prăfuite, prefăcând un celebru teatru în cel mai "mortal teatru", cum spune Brook, al capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
instituții ca: societățile comerciale, insolvența, registrul comerțului, concurența, valorile mobiliare, bursele de valori și mărfuri etc. Reforma dreptului comercial în această perioadă este concentrată pe trei mari direcții. Eliminarea actelor normative ce au stat la baza sistemului socialist de drept, reformarea vechilor instituții ale dreptului comercial și alinierea legislației române la aceea a Uniunii Europene (acquis comunitaire). 1.2. Sediul materiei Înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, adică înainte de 1 octombrie 2011, o parte importantă a normelor care se aplicau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se stabilească dacă speranțele sunt serioase veritabile sau sunt doar o simplă himeră. Astfel s-a stabilit, în legătură cu greșeala avocatului că nu există pierderea unei șanse reparabile atunci când "nu există nici o șansa reală și serioasă de a obține în apel reformarea hotărârii primei instanțe"; altfel spus victima trebuie să demonstreze nu că a avut șansa ca instanța de apel să cunoască existența apelului său ci că a avut șansa de a obține câștig de cauză în apel. Caracterul real și serios
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în toate formele sale, în altceva decât se dorise inițial... Statul politic modern, indiferent cum se înfățișează (statul lui Stalin, statul lui Hitler sau statul american postbelic) a devenit o mașină birocratizată și impersonală de strivit destine, de ucis oameni... Reformarea sa este inevitabilă, este inevitabilitatea istorică. Ideile pentru o societate progresistă și industrializată își găsesc împlinirea epistemică în Bentham și Comte. Formarea individului și societatea ca un mecanism perfect, deși sunt contrare ca esență epistemică, merg mână-în-mână cu ideologia politică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ne-a adus decât în pragul unui faliment moral, de gândire și de politică globală. Din perspectiva politicului, secolul XX ar fi util să-l privim ca pe o dialectică globală între comunism și liberalism. Dialectica își găsește finitudinea în reformarea unui proces de civilizație rămas nereformat: capitalismul. Nu opozițiile și contrariile creează progresul uman, ci o serie de invenții, descoperiri științifice, idei originale și inovații tehnice care, de altfel, merg mână-în-mână una cu cealaltă, se află într-o complementaritate de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
concrete din istorie. Ce putem învăța din relațiile între Socrate și sofiștii săi? Putem învăța că Socrate nu gândea autosuficient și politic interesat; era critic cu cei din jurul său și cu filosofii sistemului; discuta simplu cu oamenii; trăia cu idealul reformării cel puțin teoretic unei vieți grecești corupte și coruptibile; a murit de mâna sofiștilor... Ce putem învăța din evenimentele românilor între 1989 și 1991? Că minciuna și manipularea au fost loc fondator pentru o nouă societate. Putem cunoaște că, după
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu privire la statutul deținuților, iar izolarea prizonierilor de lumea exterioară este departe de a constitui o realitatea. Izolarea individuală ca „principiu de bază“ al pri vă rii de libertate și so li tu di nea ca „in stru ment pozitiv de reformare“ par irealizabile. Și totuși, temnița este asociată de unii cu moartea, ca și în mormânt, între zidurile pușcăriei individul intră într-o cumpită stare de degradare: „Și va fi păcat că pieiu și putrezescu la închisoare având casă și copii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl recomandă drept "ecranizarea unui român de epocă" confuzia nuvelă-roman o regăsim, spre exemplu, în singura referire 11 a lui Valerian Sava, autorul unei cărți ce se vrea O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, la filmul din 1984. În general, aspectul este eludat cu totul. A se vedea, din această perspectivă, nu numai analiza lui Cristian Tudor Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Editura Minerva, București, 1989. 8) Popescu, Cristian Tudor, Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011. 9) Sava, Valerian, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, Editura Paralelă 45, Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]