5,383 matches
-
Doamne să le ținem minte”. Două luni mai târziu, căpătară curaj să converseze unul cu celălalt în ivrit când se întâlneau pe drumul ce ducea spre sala de cursuri. Din păcate, conversația se împleticea repede și erau nevoiți să caute refugiul într-o limbă comună. Printre cei din grupă, mulți vorbeau limba lor natală, dar toți aceștia aveau un statut de practician de îndelungată profesie și se încumetaseră totuși să vină. Ei n-aveau la activul lor practica, dar aveau tinerețea
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
înseamnă «trăiască», pe ungurește. Ne agreau bucureștenii! Tatăl său, medic recunoscut în Oradea acelor timpuri avusese de suferit de pe urma comuniștilor (soția lui era evreică); se refugiase la Timișoara cu toată familia, dar aici Titi și ai săi se simțeau dezrădăcinați: Refugiul mi-a fost greu...tatăl meu era doctor, dar după ce-ți strici cuibul... - îi povestea Titi lui Dumitru Sinu. La un moment dat se hotărăște să părăsească România și ia calea exilului. Fratele său, Gicu (George) Filip, medic de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
îți las un mac în fiece cuvânt! Păstrează-l în albumul cu amintiri perene, Iar dacă-n stoluri gânduri vor amuți de ploi, Uitări să-ți lege ochii cu flori de sânzâiene, Ne-om regăsi în raiul visat de amândoi. Refugiu să găsești sub cruci de rugăciune, Alin să-ți fie fluturi cu trupuri de brocart, Sub pleoape să porți îngeri, tăcerile-ți vor spune: Pahar de vis și cer cu tine-am să-l împart! Referință Bibliografica: ÎȚI LAS ZĂLOG
ÎŢI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349331_a_350660]
-
semne: „I” (adică eu, și arăt cu degetul spre mine), „climbed the Fuji mountain” (am urcat muntele Fuji, și arăt cu degetul spre munte). Ea, mai surprinsă decât la vederea muntelui însuși, scapă un alt sunet de uimire. Locul de refugiu Proverb japonez: „Ichigo ichie” (Orice întânire e importantă, căci poate fi unică) După revenirea de pe muntele Fuji am avut o zi de relache, de odihnă, la hotelul conferinței. Mi-a luat puțin timp să mă orientez la fața locului, și
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
înot la suprafața apei, cu o mască pe față prin care poți admira minunăția subacvatică). Honaunau găzduiește Pu'uhonua O National Historical Park (Place of Refuge), locul în care regii hawaiieni iertau pe cei ce le greșiseră, în caz că ajungeau la refugiu înainte de a fi prinși de gărzile puse să îi pedepsească. Trebuie să fi fost amuzant pentru suveran să îi vadă pe nefericiți alergând pentru viața lor spre locul de refugiu, unde el, mărinimos, le acorda grațierea. Honaunau l-a inspirat
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
hawaiieni iertau pe cei ce le greșiseră, în caz că ajungeau la refugiu înainte de a fi prinși de gărzile puse să îi pedepsească. Trebuie să fi fost amuzant pentru suveran să îi vadă pe nefericiți alergând pentru viața lor spre locul de refugiu, unde el, mărinimos, le acorda grațierea. Honaunau l-a inspirat și pe marele Mark Twain, care, în “Scrisori din Hawaii”, amintește despre stânca pe care se reculegeau regii Hawaiieni. Aproape că-mi venea s-o întreb pe Hiromi cum de
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
trăire. Cu aceeași senină delicatețe cu care scrie și poezie ne dezvăluie setea de absolut, așteptări, împliniri, eliminând denivelările, șlefuind înălțările și acoperind cu iubire hăurile disperării și urii. Căci pentru Rodica Elena Lupu iubirea este răspunsul la toate întrebările, refugiul pentru identificarea soluțiilor lumii. Restul - doar arhitecturi, socializare, logos și iluzii(...) Referință Bibliografică: DESLUȘIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ȘI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU / Eliza Roha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
depășită de realitățile lumii moderne contemporane, un „dinozaur încă viu” dar oricum pe cale de dispariție și care în cel mai bun caz va deveni în societatea post-modernă și „post-creștină” un fel de instituție caritabilă, un „institut de psihologie” sau un refugiu ultim al unor marginalizați ai societății; Nici una din cele trei direcții amintite nu are o desfășurare pură, ci în sânul fiecăreia dintre ele se manifestă diverse personaje ce emit adesea așa-zise „judecăți de valoare” sau se vor a fi
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București, pe care îl absolvă în anul 1945 după care urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, până în anul 1948 când, datorită hărțuielii la care a fost supus din partea puterii politice de atunci, care era
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
care intră în rândurile Bisericii Catolice devine din ce în ce mai mare, deși primirea lor se face cu oarecare greutate, căci se caută de a se stabili care într-adevăr s-au convertit și care vine în această Biserică numai ca într-un refugiu. În orice caz, ei sunt bine primiți, dar supravegheați pentru a nu introduce o linie străină Bisericii. De obicei, acești foști legionari au o conduită exemplară”, iar despre părerea episcopilor catolici cu privire la această problemă, același Agenor preciza că „orice religie
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Olivier Clement, cu titlul L'Eglise Roumaine et le Buisson Ardent, text care se referea tocmai la "Rugul Aprins", discutând, între altele, importanța apropierii intelectualilor de Biserică și probând faptul că Ortodoxia și creștinismul în general nu reprezintă un simplu refugiu compensator al unor oameni needucați. Însă acțiunile organelor represive vor fi întârziate de manifestările religioase pe care le-a organizat Patriarhia Româna cu prilejul canonizării oficiale Sfinților Români, și, pe de altă parte, de consecințele Conferinței de la Geneva, resimțite și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
care intră în rândurile Bisericii Catolice devine din ce în ce mai mare, deși primirea lor se face cu oarecare greutate, căci se caută de a se stabili care într-adevăr s-au convertit și care vine în această Biserică numai ca într-un refugiu. În orice caz, ei sunt bine primiți, dar supravegheați pentru a nu introduce o linie străină Bisericii. De obicei, acești foști legionari au o conduită exemplară”, iar despre părerea episcopilor catolici cu privire la această problemă, același Agenor preciza că „orice religie
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
a primit binecuvântarea în mănăstirea Cetățuia, din zona Câmpulung-Muscel, iar starețul Pimen Bărbieru l-a sprijinit moral și material 25. Alți preoți și călugări au sprijinit activ cu alimente și adăpost membrii acestor mișcări. De altfel mănăstirile erau locul de refugiu preferat al tuturor celor urmăriți de Securitate. Dacă erau prinși, călugării erau aspru pedepsiți. Așa s-a întâmplat la mănăstirea Polovragi unde era ascuns colonelul Iulian Popescu, comandant la Odessa, în anii războiului. Fiind descoperit,toți călugării din mănăstire au
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
voință. Și foarte tristă. O tristețe ce parcă o durea, îi invadase întreaga ființă. Se așeză în fotoliu. Stă cu ochii închiși.Nu doarme. Simte cum cineva o prinde de mână și, cu pași leneși, se-ndreaptă cu ea spre refugiul dintre ape. Cel din vis. Direct spre stânca ei. Refugiul dintre valurile care-i sechestrează gândurile aproape în fiecare zi. Mai repede, auzi un gând în mintea sa vie.Carmen grăbi pasul. Ajunse printre stânci. Erau pline de alge. Alunecă
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
îi invadase întreaga ființă. Se așeză în fotoliu. Stă cu ochii închiși.Nu doarme. Simte cum cineva o prinde de mână și, cu pași leneși, se-ndreaptă cu ea spre refugiul dintre ape. Cel din vis. Direct spre stânca ei. Refugiul dintre valurile care-i sechestrează gândurile aproape în fiecare zi. Mai repede, auzi un gând în mintea sa vie.Carmen grăbi pasul. Ajunse printre stânci. Erau pline de alge. Alunecă. Se împiedică de ceva și aproape căzu. Sprijinindu-se de
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În fiecare zi la aceeași oră zvârlit de furnicarul străzii în dreptul locuinței, cum face banda rulantă cu o piesă de care nu mai are nevoie Două trei uși închise în urma mea în căutarea unui refugiu iluzoriu: liniștea de gradul unu; Cicăleleala zilnică a soției mărunțișurile ndramei diurne în așteptarea gheizerului interior și a calmului răspândit de acesta: liniștea de gradul doi Desenatul florilor pe colțul ziarului, pe șervețelele de hârtie, în aer, în podul palmei
LINIŞTEA DE GRADUL TREI de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348054_a_349383]
-
neplăcerile date de telefonul mobil îl revoltă. Pe scurt, lumea athonită îl chinuie prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura și își găsește refugiul în ea. Singurele desfătări îi sunt date de concretețea sălbatică a locului, fauna și flora părându-i-se mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
întâmplat aseară între noi. - Nu s-a întâmplat decât ceva normal să se întâmple între două persoane mature care simt nevoia de a-și împărtăși sentimentele. - Da, dar știi, sunt căsătorită și... - Nu ești singura persoană căsătorită, care își caută refugiul sentimental, liniștea sufletească și regăsirea identității în brațele altuia sau alteia. - Știu, poate a fost o clipă de slăbiciune, nu aș dori ca să se afle și mai ales ca Dalia să bănuiască că ar exista ceva între noi. Atât ar
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
împodobit în interior cu fresce ce ilustrează fecioarele ce ar fi făcut parte, conform miturilor, din haremul împăratului. Povestea,însă,are începuturi mult mai îndepărtate, undeva prin secolul al III-lea î.Hr., când peștera din munte a fost folosită ca refugiu de către călugării buddhiști. Inscripțiile găsite în peșteră confirmă asta. Între anii 455-473 a domnit regele Dhatusena. El a avut doi băieți: Mogallana, fiul regineiși Kassapa, fiul unei consoarte de rang inferior. Când Mogallana a fost desemnat moștenitor al tronului, Kassapa
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al doilea refugiu din Cernăuți, după ultimatumul impus României de ocupanții sovietici în anul 1944. Am copilărit în județul Arad, printre țăranii sfătoși, înțelepți și pasionați cititori din comunele Cintei, Șimand și Nădab, în tristă perioadă a dubei negre care aresta noaptea pe
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
sui pe scena istoriei. Acum, democratizarea internetului, speculată comercial, cu involuția serviciilor web la furnizarea lor în pachete [...], pare a face același lucru - reducând proporțiile, dar extinzând fenomenul la scară mondială." (p.103) Don Quijote și Mircea Băduț au în comun refugiul în lumea ideilor lor, ambii creându-și lumea lor, universul uman "de rezervă". Personaj și persoană pleacă de la premisa că datul existent suferă de ceva, are carențe majore, de unde și tendința de depășire a acestora. Păstrând proporțiile, ambii îndrăznesc, depășesc
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Blazat, singuratic, muribund... Astfel mă simțeam, rătăcit într-o contemporaneitate ale cărei reguli nu le înțelegeam, ale cărei aspirații mă depășeau total. Unul dintre puținele refugii pe care le găseam în această lume decăzută era universul filmului. Acolo personajele prindeau viață, lumi fantastice se deschideau în fața spectatorului, care încerca emoții vii, se identifica cu personajele, trăia, respira și murea odată cu ele... Un întreg univers în miniatură
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
aceste cărți erau vii, că își aveau o existență a lor care se desfășura, însă, într-o lume paralelă, poate chiar în același spațiu, dar în alt timp. Fascinată de lectură și de lucruri sofisticate, găsind în pădurea copilăriei singurul refugiu plăcut și autentic, tânăra prințesă se pregătea deja pentru viață. Și, într-o zi, inevitabilul se produse: îl cunoscu la o reuniune de seară pe frumosul prinț Ter, un prinț tânăr și mândru, care nu se putea compara cu niciunul
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]