2,386 matches
-
1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil: Ioan Hreniuc. Se tipărea la Societatea Tipografică „Bucovina”, Cernăuți. * Deșteptarea Deșteptarea, foaie pentru luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și-i duceam așa de pe platoul Horecei până la intrarea în oraș, în cântece ca: „Tricolor”, „Deșteaptăte române”, „Pe-al nostru steag” etc. Duceam parcă pe umerii noștri cine știe ce izbândă a neamului românesc din Bucovina...” * Voluntarul Bucovinean, organul Uniunii foștilor voluntari, regionala Bucovina, Cernăuți, apare o dată pe lună, începând cu 8 martie 1932. Redacția și administrația: Piața Unirii nr.3, Societatea tipografică Cernăuți, str. Iancu Flondor nr. 47; redactor răspunzător dr. Constantin Zoppa, președintele comitetului de redacție. „Prin editarea acestei modeste gazete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei, ca o energie electrică”... spunea I. Axani, președintele Uniunii în articolul de început: „Ce vrem!” El încredința pe cei cărora se adresa că nu se urmărește „alt scop decât organizarea noastră pentru respectarea noastră și a drepturilor noastre.” Comitetul Regionalei Bucovina, pe lângă președinții celor 5 despărțăminte județene, care fac parte de drept din comitet, mai cuprindea: Ioan Axani, procuror, președinte; vicepreședinți: dr. Constantin Zappa, profesor și Silvestru Netea, director de bancă; secretari Teodor Bujor, institutor, Petre Masloschi, director de bancă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
făceau parte din comitet: dr. Grigori Nandris, prof. univ., dr. Valerian Tarnovschi. președinte de tribunal, Mihai Mitronovici, institutor în Cozmeni și George Sbierea, plugar în Toporăuți. La Voluntarul Bucovinean s-au publicat normele de organizare și funcționare a U.T.V. Regionala Bucovina, statutele sale, legile privind drepturile voluntarilor, articole referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de Vasile Plăvan, sublinia că are „polemici bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare în 1967, prim redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine o tribună a politicii nomenclaturii. Au lucrat la această publicație personalități ca acestea: Ilie T. Zegrec, Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
monumente naționale. * Revista de pedagogie apare în 1931, în patru „caete” anual, ca organ al Institutului și Seminarului Pedagogic Universitar, Cernăuți, iar din 1939, ca organ al Institutului și Seminarului de Pedagogie al Universității din Cernăuți și al Serviciului social, Regionala Suceava. Datorită împrejurărilor social-istorice, dar și de conjunctură, numerele 34/1939 și numerele din 1940 ale revistei apar la București, ca organ al Seminarului de Pedagogie de la Facultatea de Litere și Filozofie din București,unde mai apare încă 3 ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obligatoriu etc. Și totul sub semnul arbitrarului. "Noi nu am luat măsuri ca acolo unde se întîmplă astfel de acte să nu privim la legi, dar dacă are să fie de-așa natură încît dezlegarea să vină repede, se arată: în Regionala noastră este necesar ajutorul Miliției să facem proces împotriva chiaburilor, se va obține condamnarea și astfel va fi un exemplu. Altminteri ce știu chiaburii din țară? Că a făcut un altul o crimă, chiar dacă merge la închisoare, iau închisoare 1-2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noi este omul și omul viu, asta înseamnă că trebuie să-i dăm mai multă atenție. Trasează-i o linie, dar nu așa, gata, îl ei și îi faci negru la spate. Asta este munca cu informatorii? Așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu informatorii, așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu scula ei? Dacă un strungar distruge scula lui, ce mănîncă el mîine? Așa ne învață Partidul nostru? Cu fiecare informator trebuiește muncit, trebuiește întîi studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să-i dăm mai multă atenție. Trasează-i o linie, dar nu așa, gata, îl ei și îi faci negru la spate. Asta este munca cu informatorii? Așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu informatorii, așa a înțeles Regionala Iași să aibă relații cu scula ei? Dacă un strungar distruge scula lui, ce mănîncă el mîine? Așa ne învață Partidul nostru? Cu fiecare informator trebuiește muncit, trebuiește întîi studiat. Dar măsura aceasta este o hotărîre, și nu este a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liceului de băiețăi Regele Carol al II-lea din Bolgrad. Urmează o școală de impiegați de cale ferată. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un destoinic impiegat de mișcare de cale ferată ceea ce i-a adus la conducerea Regionalei CFR Brașov.. MELNICOV LEONID - inginer cu specialitatea minerit. Nu a transmis datele cerute. NENCEV Teodor Id. S-a născut la 9 martie 1913 în comuna Văleni, județul Cahul (azi Ucraina). A decedat la 3 noiembrie 1944 în timpul unui bombardament german
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
câte 3 tov. li s-au distribuit broșuri gratuit și ziare cu data curentă Lupta Moldovei Scânteia plătite de tov. de la organizație în sumă de 20.000 lei. În ziua de 19 Noiembrie s-au trimis 26 de tovarăși la regionala Vaslui pentru a da sprijinul la secțiile de votare. Din organizația C.F.R. s-au pus 75 tov. care au fost divizați în echipe de blamaj și de lămuritori pentru sectorul 1. La fiecare secție de votare s-a expus tabloul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a Iașilor. S-a vorbit despre o revoltă a muncitorilor de la Nicolina, în primăvara anului 1987, fără vreo intersectare cu protestele studențimii ieșene, din acea perioadă. Momentul nu l-am găsit menționat în nici o sursă documentară consultată - nici măcar în arhivele Regionalei de Partid - unde, de altfel, nici nu era posibil să rămână înscris așa ceva în plin deceniu dominat de propagandă și represiune. Pe de altă parte, fără aceste căutări, momentul revoltei ar fi rămas complet sau foarte puțin cunoscut, cel puțin
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dată. Fuma suficient de mult, uneori ajungea la două pachete pe zi și doar „Carpați” fără filtru ori cu filtru. Mi-aduc aminte ce emoții aveau ai mei când trebuia să se prezinte la comisia de evaluare a sănătății în cadrul Regionalei de Căi ferate Brăila-Galați, tata având antecedente de hipertensiune arterială. Eram studentă în anul I când tata ne-a părăsit, pe un ianuarie cețos, pâclos și deprimant, imediat după sărbătorile anului nou. Accidentul vascular cerebral l-a făcut seara pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
că există au început să apară unde se aștepta mai puțin. Fotografii din tinerețe, un inel de care era sigură că-l pierduse într-un hotel din Pitești, unde fusese trimisă pe linie de serviciu împreună cu un băiat drăguț de la regionala CFR, actele unei case vândute numai cu martori, banii strânși bine pentru o haină de blană și ieșiți de multă vreme din uz... Cu toate că scrisorile verișoarei de-a doua erau pline de apropouri care îl dovedeau pe Mișu un porc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Secția de repartizare și recrutare a forței de muncă” din orașul Siret. În anul 1959 am urmat cursurile școlii de impegati de mișcare la Iași. După efectuarea stagiilor necesare am funcționat în mai multe gări de pe raza de activitate a Regionalei Iași. Având în vedere rezultatele obținute am fost admis și am urmat cursurile școlii de șefi de gară. Într-o perioadă foarte grea, pentru transportul feroviar, care trebuia să facă față industrializării forțate, volumul mărfurilor de transportat fiind foarte mare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93327]
-
rest întuneric noaptea. În perioada de la Galați reușește la concursul pentru aspirantura în RDG ( doctorat) fiind reținut din cauza numirii sale la IRE Suceava, dar face Facultatea de Ingineri Economiști de la Institutul Politehnic din București. Pentru niște divergențe cu cei de la regională de partid și a unui divorț a fost exclus din partid, fiind o perioadă unicul conducător tehnic din țară exclus din partid. Din toamna anului 1966 trece la Proiectare ca șef proiect complex, realizând - în premieră la IRE Suceava - un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
ca un simbol al dăruirii generoase pentru profesia de dascăl și cercetător. FILIOREANU, ALEXANDRU (1926-2009) INGINER FEROVIAR În cele cinci decenii și jumătate de activitate în calea ferată, ing. Alexandru Filioreanu a fost mereu interesat de invenții noi, de dezvoltarea regionalei și a zonelor din Moldova. Pentru el, calea ferată a fost activitatea deosebită la care a ținut foarte mult toată viața. S-a născut la 16 ianuarie 1926 în Iași. După absolvirea școlilor din învățământul feroviar, inclusiv liceul, a urmat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
urmat Facultatea de Exploatare Feroviară din Institutul de Căi Ferate București (1950-1955). Reîntors la Iași, în perioada 1955-1966 a făcut stagiile de inginer care se cereau: inginer, inginer principal, șef serviciu inspectorat, șef serviciu mișcare, șef serviciu tehnic în centralul Regionalei CFR Iași. La 7 iulie 1966 a fost avansat în funcția de director regional la Regionala Căi Ferate Cluj, cu acoperire pe 9 județe, tot Ardealul. La 1 februarie 1967 a fost avansat în funcția de adjunct al ministrului Căilor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
perioada 1955-1966 a făcut stagiile de inginer care se cereau: inginer, inginer principal, șef serviciu inspectorat, șef serviciu mișcare, șef serviciu tehnic în centralul Regionalei CFR Iași. La 7 iulie 1966 a fost avansat în funcția de director regional la Regionala Căi Ferate Cluj, cu acoperire pe 9 județe, tot Ardealul. La 1 februarie 1967 a fost avansat în funcția de adjunct al ministrului Căilor Ferate, unde a lucrat până la 7 septembrie 1971 când, la cererea sa, a venit la Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
acoperire pe 9 județe, tot Ardealul. La 1 februarie 1967 a fost avansat în funcția de adjunct al ministrului Căilor Ferate, unde a lucrat până la 7 septembrie 1971 când, la cererea sa, a venit la Iași, ca director general al Regionalei CFR Iași, cu acoperire pe toată Moldova (1971-1986). La 1 octombrie 1987 a fost pensionat la cerere. După pensionare nu s-a despărțit de calea ferată. În întreaga sa activitate de feroviar, de cinci decenii și jumătate, s-a străduit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
toată Moldova (1971-1986). La 1 octombrie 1987 a fost pensionat la cerere. După pensionare nu s-a despărțit de calea ferată. În întreaga sa activitate de feroviar, de cinci decenii și jumătate, s-a străduit să rezolve principalele probleme ale Regionalei CFR Iași. A mărit capacitatea de transport pe calea ferată, întrucât traficul era în creștere și nu se mai putea face față cu capacitățile care erau. A realizat peste 400 km de cale ferată și peste 600 km de cale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
organizate, impresionau prin organizarea lor, prin promisiunile pe care le făceau. Au atras de partea mișcării preoți și învățători, au mobilizat un număr mare de participanți, au împărțit manifeste. De exemplu, vizita d-lui profesor universitar, dr.Șumuleanu, președinte LANC regionala Iași, deputat de Dorohoi, însoțit de Ilie Gârneață. Aceștia au fost găzduiți de avocatul Iacobovici. La adunare au participat 150 de săteni și membri ai organizației din oraș, au vorbit și studentul Alexandrescu, Ionel Franc, Hangan, Marcel Adam, tipograful Mateescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu au venit nici măcar membrii de partid (comunist, n.n.) care n-au Înțeles să sprijine CDE”. Mai grav fusese că „Partidul nu a dat nici un fel de ajutor și mai cu seamă politic” iar „Instrucțiuni nu sunt și nici măcar de la Regională nu vin”. Terdiman lucrase inițial la Poliția Huși de unde Își dăduse demisia „...la cererea Partidului, pentru a trece la munca politică” dar se plângea că „...nici până azi nu mi s-a aprobat această demisie” și atunci, ne Întrebăm noi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
când, la doar câteva luni după vizita lui Gorbaciov la București, pe 15 noiembrie 1987, a izbucnit revoltă de la Brașov, o manifestație muncitoreasca care a coagulat repede nemulțumiții orașului, într-o duminică în care în România aveau loc alegeri. Devastarea regionalei de partid, cele câteva momente de libertate ale brașovenilor, apoi intervenția în forță a trupelor de interne au prevestit dezastrul lui Ceaușescu din decembrie '89. Postul Europa Liberă a intrat în acțiune, difuzând comentanile lui Silviu Brucan, pe marginea evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
import semnat de Hrebenciuc în 1993, pe filiera Costea, se cifră în realitate la 130 milioane USD. Afacerile cu motorină au fost doar preludiul operațiunii Jimbolia, din perioada 1994-1995. 3. IMPLICAREA AUTORITĂȚILOR DE STAT În iulie 1994, directorul general al Regionalei Căi Ferate Timișoara, Constantin Stroe, a anunțat telefonic sosirea în gară Jimbolia a două personaje importante, care s-au dovedit a fi șeful SRI Timiș, Vasile Petrea, și ministrul Transporturilor, Aurel Novac. Aceștia au anunțat conducerea gării de sosirea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]