1,135 matches
-
ale universurilor vizual și sonor, descrieri de personaje, precum și orice alte informații ce pot servi pentru a prefigura stilul regizoral al viitorului film; ... 2. pentru filme documentare: a) scenariul de film; ... b) rezumatul scenariului, maximum 3 pagini scrise; ... c) viziunea regizorală asupra filmului propus, în text și imagini, ce poate include considerații de structură și stilistice, precum și orice informații relevante pentru susținerea temei, lista persoanelor ce urmează a fi intervievate sau lista materialelor de arhivă, după caz; ... 3. pentru filme de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
temei, lista persoanelor ce urmează a fi intervievate sau lista materialelor de arhivă, după caz; ... 3. pentru filme de animație: a) scenariul de film; ... b) descrierea temei, stilului și a laturii vizuale ale filmului, maximum 3 pagini scrise; ... c) viziunea regizorală asupra filmului propus, în text și imagini, ce poate include considerații de structură și stilistice, precum și orice informații relevante pentru susținerea scenariului, schițe ale personajelor, descrierea personajelor, schițe de ambianță plastică, dacă este cazul; ... 4. pentru dezvoltarea de proiecte, filme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
și cu prezentarea operei literare după care se propune adaptarea; ... b) scenariul de film propus pentru dezvoltare, în faza în care acesta este elaborat, dacă este cazul, întocmit în format standard conform anexei nr. 4; ... c) descrierea proiectului; ... d) viziunea regizorală, dacă a fost nominalizat un regizor. ... ---------- Art. 26 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 3.758 din 12 septembrie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 13 septembrie 2016. Articolul 27 În vederea participării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
Dosarul regizorului va cuprinde: a) anexele regizorului [anexele nr. 8a) și 8b), respectiv, în cazul regizorului debutant, anexa nr. 8c)]; ... b) filmografia regizorului, evidențiind activitatea și performanțele sale profesionale; ... c) descrierea stadiului de dezvoltare a filmului din punct de vedere regizoral, în maximum 5 pagini ce pot cuprinde text și imagini, și care poate include, între altele și fără să se limiteze la: propuneri de distribuție de actori, propuneri pentru principalii membri ai echipei de realizatori, schițe sau fotografii pentru decoruri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
Alin. (6) al art. 35 a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 3.758 din 12 septembrie 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 709 din 13 septembrie 2016. Articolul 36 În cazul proiectelor de debut regizoral la categoria filmelor de ficțiune de lung metraj, proiectele vor fi evaluate fiecare în parte, iar criteriul «calitatea regizorului» va fi cuantificat conform anexei nr. 11c) la prezentul regulament. ---------- Art. 36 a fost modificat de pct. 14 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
în anexa nr. 12 la prezentul regulament. ... (3) Punctajul maxim care poate fi obținut de un proiect de dezvoltare este de 100 de puncte. ... (4) În situația în care regizorul este nominalizat și, ca urmare, la dosar exista și concepția regizorală, aceasta este inclusă în valoarea artistică a proiectului, dar nu se acorda punctaj pentru criteriul "calitatea regizorului". ... (5) Un producător nu poate primi în aceeași sesiune de concurs credit direct pentru dezvoltare de proiect pentru mai mult de doua proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]
-
referitoare la scrisul poeziei. Spectatorii pot urmări, adesea în paralel, reacțiile unor personaje care se resping, și, în același timp, se caută, printr-o dispunere care angajează spațial, în decorul sugerînd stereotipii, coloritul și traiectoria etică a personajelor. Echilibrul concepției regizorale îi asigură spectacolului gravitate și sens uman generos tocmai prin desfășurarea atât de credibilă, concretă, a unui proces de involuție a umanului. Constantin Popa, de data asta ca interpret (Ilie), și Violeta Popescu (Mina) au beneficiat în cea mai largă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și sens uman generos tocmai prin desfășurarea atât de credibilă, concretă, a unui proces de involuție a umanului. Constantin Popa, de data asta ca interpret (Ilie), și Violeta Popescu (Mina) au beneficiat în cea mai largă măsură de nuanțata analiză regizorală a unui text ce oferă sugestii vii și interesante. Jocul atât de mobil al celui dintîi, conjugînd ambiguități și contraste, se sedimentează într-o compoziție al cărei pitoresc este lesne transfigurat în stare ce transgresează tipologia psihologică, angrenînd orizonturile ireductibile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care pledează pentru ideea de teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
supralicitări ale grotescului, ca în scena jocului de pocher, ar fi putut fi, credem noi, lesne evitate. Direcția de scenă, acceptată, ca și la Calul verde de Dan Nasta, își concentrează atenția asupra creării atmosferei progresiv inundate de absurd. Gestul regizoral cultivă riguros articulat participările individuale, angajîndu-le într-o compoziție coerentă de plastică a stărilor. Credem că unele localizări ale spațiului de joc prin folosirea spoturilor, apelul la înregistrarea pe bandă magnetică a "gîndurilor" sau la efectele stroboscopice (exceptîndu-le pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
efectele stroboscopice (exceptîndu-le pe cele din finalul spectacolului) n-au adus un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Om de teatru și literat polivalent, a adus prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. Este fiul cel mai mare al învățătorului loan Gh. Popa și al Aspasiei. Școala primară a urmat-o în Călmățui, unde tatăl său era învățător. La
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
și reviste literare, dar și la imaginea românilor în paginile scriitorilor englezi. Cele mai semnificative comentarii sunt însă cele privitoare la Shakespeare, la teatrul elisabetan și la spectacolele shakespeariene pe scenele moderne. B. este cel dintâi român care semnalează viziunea regizorală înnoitoare a lui Gordon Craig și Granville-Parker, conchizând că „dramele lui Shakespeare nu au numai valoare istorică, ci ele sunt întru totul și ale timpului nostru.” Cartea Shakespeare in Roumania (1931) nu intenționa să epuizeze o temă, ci doar să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
a limbajului". La Caragiale, în schimb, în schița menționată, stupiditatea Domnului asociată cu idioțenia Feciorului, cumulate cu efectul narcotic al căldurii, sunt elemente care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În tot ce urmează, personajele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate". Suntem transpuși astfel într-un univers a cărui absurditate se precizează de la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
discursul auctorial urmuzian și pe cel al unor personaje caragialiene țăranii din Flăcău, Cum se înțeleg țăranii, Domnul și Feciorul din Căldură mare, Leonida, gazetarii, polițaii care întocmesc Procese-verbale niciodată, însă, pe cel al lui Caragiale însuși, ale cărui intervenții regizorale și contribuții narative sunt întotdeauna logice, clare, coerente, "potrivite" subiectului și net detașabile de "limba eroilor" săi. În ceea ce privește personajele și situațiile, la Urmuz absurdul guvernează acțiunile singulare sau iterative, motivațiile acestora și consecințele lor, în timp ce la Caragiale, chiar și în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prim-balerină a Operei Române din Iași. Toți maeștrii de balet - Nicolae Iacobescu, Anton Romanovschi, Bella Balogh și Marilena Preoteasa Tutova - care au montat spectacole în primele stagiuni aveau în Natalia Vronschi unul din pilonii de bază ai concepției lor regizoral coregrafice: Lirismul ce se degaja din mișcările și trăirile sale în rolurile încredințate erau proprii temperamentului său mereu visător. Odată cu prima premieră coregrafică clasică la 19 februarie 1958, în rolul Swamildei din opera Coppelia de Leó Delibes, Natalia Vronschi-Gașler a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mă spânzur și Troica); proza e reprezentată de Aurel Lambrino. Cronica literară este susținută succesiv de Dinu Răutu, Vintilă Roman și B. Ceaușansky. O mențiune specială merită eseurile despre teatru ale lui Marcel Rosen, vădind o concepție modernă despre arta regizorală. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
ca moduri de expunere dialogul și monologul. Caracterizarea personajelor se realizează prin autocaracterizare, prin vorbele, faptele și gândurile personajelor, ori de către celelalte personaje. O modalitate aparte o constituie referirile lui Caragiale, cuprinse În didascalii (parantezele autorului) ori indicații scenice (sugestii regizorale), prin care dramaturgul Își „mișcă” personajele, le dă viață și credibilitate, făcându-le atât de reale, Încât pare că trăiesc și În zilele noastre. Didascaliile sunt, la Caragiale, adevărate fișe de caracterizare directă. La Pristanda, de exemplu, dramaturgul mentioneaza „(naiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Celelalte variațiuni care, mă rog, se pot produce la un moment dat în scrisul fiecăruia, sunt necesare ca un moment de coagulare a unor stări, a unor sentimente, dar consider că nu trebuie să intrăm în jocul acesta al preferințelor regizorale. Totdeauna teatrul a avut momente când textul n-a mai 92 avut primatul în spectacol, ci regizorul a fost acela care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bine acest teribilism. Îi înțeleg pe unii tineri care vor să citească într-o altă grilă „Căsătoria” lui Cehov, dar salut faptul că la Naționalul ieșean a fost înregistrată prima reacție a unui consiliu artistic, care a respins o viziune regizorală, și mi se pare că această serie trebuie să se continue, pentru că și acest monopol al regizorului, această înrobire a actorului, considerat ca o marionetă, mi se pare că este în dezavantajul acestuia. Actorul nu mai este un om, un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de nu știu câți ani, ce a trecut de al 500lea spectacol. Deci, indiferent ce evaluări se făceau pe seamna lui și, sigur, dacă stai mai mult cu cineva te plictisești, viața a demonstrat că după ce el nu mai este la pupitrul regizoral al teatrului din Bacău, acest lucru se resimte. Acest regizor și actorii Constantin Coșa, Florin Gheuca, regretatul Florin Gheuca, regretatul Puiu Burnea, Nicu Roșioru au asigurat o distribuție, cu Constanța Zmeu, în rolul principal, și cu Ligia Dumitrescu au realizat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de critică, trebuie să o mărturisesc, au jucat Iona Ene, Nicu Roșioru, Florin Zăncescu, Stelian Preda. A fost 95 un spectacol în care Anca Ovanez Doroșenco și decorul lui George Doroșenco au creat o iluzie scenică și montare bine structurată regizoral, iar actorii au fost puși în valoare. La Târgu Mureș, pe scena Teatrului Național, această piesă s-a jucat cu titlul Victima fericită și a fost pusă în scenă de Dan Alecsandrescu, regizor care a realizat pe scena băcăuană spectacole
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Capitală nu au prizat la piesele dumneavoastră? În primul rând, eu nam oferit textele. Nu obișnuiesc să-mi trimit textele decât în urma unor discuții pe care le pot avea. Știu foarte bine că un text trebuie să capete o opțiune regizorală și că la București erau destui dramaturgi care vroiau să fie jucați. După cum vedeți, nici la ora actuală nu prea sunt jucați dramaturgii români. Nu m-a afectat cu nimic, pentru că jucândumi-se piesele la Radio și la Televiziune am avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de concurs. ... (3) Consiliul decide valoarea creditului direct ce se acordă în funcție de ierarhia stabilită, precum și de conformitatea și realitatea datelor cuprinse în documente privind: ... a) corespondența bugetului de producție sau de dezvoltare de proiect, după caz, cu conținutul scenariului, viziunea regizorală, viziunea producătorului și cu prețurile medii cunoscute pentru servicii și bunuri utilizate curent în industria cinematografică; ... b) nivelul de soliditate și de asigurare a planului de finanțare; ... c) fezabilitatea planului de producție pe etape: pregătire, filmare, montaj-sonorizare și corelarea cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]