2,802 matches
-
sistemului, trece neobservată. Fără această înțelegere, teoria nu poate arăta unde este posibilă acțiunea. Strange propune o teorie a economiei politice internaționale bazată pe o reconceptualizare a puterii. Puterea structurală și imperiul transnațional Strange numește conceptul tradițional de putere, putere relațională. Ea reprezintă capacitatea de a face pe altcineva să facă ceea ce altfel n-ar fi făcut. Cu toate acestea, acest concept al puterii nu poate funcționa pentru puterea sau dependențele care derivă din capacitatea de a acoperi nevoile societale ale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el ajută la definirea unui nou nivel al analizei situat între unitate și structură și a relației dintre ele (și a unei teorii implicite a istoriei) (Ruggie [1983] 1986). Din păcate, Buzan se referă la puterea relativă și ca putere relațională. Această neînțelegere aruncă o lumină aparte asupra proiectului. Baldwin a introdus din teoria politică ideea că puterea este un concept relațional. Ea nu este resursa sau proprietatea unui actor. Resursele constituie doar baza puterii, puterea în sine constînd în relația
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unei teorii implicite a istoriei) (Ruggie [1983] 1986). Din păcate, Buzan se referă la puterea relativă și ca putere relațională. Această neînțelegere aruncă o lumină aparte asupra proiectului. Baldwin a introdus din teoria politică ideea că puterea este un concept relațional. Ea nu este resursa sau proprietatea unui actor. Resursele constituie doar baza puterii, puterea în sine constînd în relația dintre actori. Exemplul preferat al lui Baldwin este o încercare coercitivă, în care o persoană amenință pe alta cu o armă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
duce la îndeplinire dovedesc în general că este vorba de o amenințare puternică. Cu toate acestea, dacă persoana amenințată vrea oricum să se sinucidă sau nu prețuiește viața prea mult, capacitatea coercitivă a amenințării se reduce corespunzător. Cunoașterea acestui aspect relațional poate fi folosită ca mijloc de apărare împotriva amenințărilor. Președintele Harry Truman a încercat să-l impresioneze pe Stalin la conferința de la Postdam din 1945, spunîndu-i că Statele Unite au creat o bombă atomică. Cu toate acestea, Stalin, simulînd indiferența, a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
concepția lui Morgenthau despre politică ca un control psihologic. Dar întreaga teorie - și aceasta este una dintre ideile esențiale, conștientizate ulterior - continuă fără nici o referire la înțelegerea actorilor. Din păcate și în ciuda repetatelor încercări ale realiștilor, puterea ca un concept relațional nu poate fi conceptul central al unei abordări realiste sistemice (Guzzini 1993, 1994b). Schimbarea perspectivei: înapoi la determinarea multiplă neponderată Fără îndoială, principala contribuție a volumului Logic of Anarchy este de a fi dezvoltat fundamentele conceptuale ale lui Ruggie (1986
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și sugestiile comportamentului tipic ce reprezintă suportul pentru aceste producții de televiziune. Oricum, amândouă abordările cer cercetătorului să identifice teme specifice și să examineze cum acestea au fost dezvoltate. Sunt trei tipuri generale ale analizei de conținut: analiza conceptuală, analiza relațională și analiza calitativă de conținut. Analiza conceptuală poate fi gândită ca urmărind să stabilească prezența și frecvența conceptelor într-un text. Cel mai adesea, aceste concepte sunt reprezentate prin cuvinte sau sintagme. Analiza relațională se bazează pe analiza conceptuală, examinând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
analizei de conținut: analiza conceptuală, analiza relațională și analiza calitativă de conținut. Analiza conceptuală poate fi gândită ca urmărind să stabilească prezența și frecvența conceptelor într-un text. Cel mai adesea, aceste concepte sunt reprezentate prin cuvinte sau sintagme. Analiza relațională se bazează pe analiza conceptuală, examinând relațiile dintre conceptele unui text. La rândul ei, analiza calitativă de conținut se întemeiază pe primele două tipuri, aplică regulile analitice specifice investigației calitative a textului (identificarea temelor, atribuirea segmentelor de text, derivarea concluziilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de muncă, grupul profesional, grupul de vârstă sau grupul religios, comunitatea locală, o comunitate etnică etc. Oricare dintre acestea pot fi descrise potrivit funcțiilor și trăsăturilor caracteristice, însă primul fapt care ni se impune în abordarea lor îl reprezintă fenomenul relațional care domină orice grup, faptul interacțiunii și comunicării dintre oameni. În acest sens, putem spune că pentru ca un grup să funcționeze, trebuie să existe relații sociale și pattern-uri de comunicare. Dacă nu există interacțiuni între indivizi și, implicit, comunicare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare, ca soacră scorpie (Grünberg, 2005, p. 103). Stereotipurile de gen sunt replici funcționale social
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
creativ ca a crea obiecte noi, produse sau instituții (Held, 1990, p. 335). Studiul Carolinei Whitbeck (1989) și al Marthei Minow, împreună cu cel al lui Mary Lyndon Shanley (2001), abordează relațiile din cadrul familiei, în mod tranzițional considerat privat, din perspectivă relațională. Relațiile interumane trăite sunt esențiale în formarea și ființarea individului, favorizându-se, astfel, dispariția unei distincții rigide între spațiul public și spațiul privat. Este respinsă tendința de a privi relațiile formatoare ca aparținând exclusiv sferei personale private. Relațiile de familie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestei noi abordări. Ceea ce implică ea nu este numai dispariția conceptualizării familiei strict în cadrul privat, ci o nouă înțelegere a înseși relațiilor din cadrul familiei. Dacă anterior în familie existau doar relații de tipul îngrijitor (mama)/îngrijit (copil/soț), o abordare relațională aduce în prim-plan existența unei rețele de responsabilități care depășește această viziune dualistă. Aceeași persoană își poate asuma rolul de îngrijit sau de îngrijitor în relație nu numai cu un membru al familiei, ci cu mai mulți. Grija devine
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
încheierea acestui studiu, mă voi referi succint la problematica femeilor-lider. Modalitățile clasice de conducere sunt bazate pe ierarhii și individualizare. S-a constatat însă în organizațiile conduse de femei că acestea au un mod diferit de a conduce, ...mai participativ, relațional și interpersonal. Femeile aflate în poziții de conducere tind să conceptualizeze conducerea drept colectivă, mai degrabă decât individuală, pun accent pe responsabilitatea față de ceilalți, îi împuternicesc să acționeze în cadrul organizațiilor și scad importanța relațiilor ierarhice (Kezar, 2000, p. 724-725). Dincolo
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Journal of Marriage and the Family, vol. 46, nr. 2, 1984, p. 357-364. Mihăilescu, ștefania (coord.), Din istoria feminismului românesc (Antologie de texte 1838-1929), Editura Polirom, Iași, 2002. Minow, Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Narayan, Uma; Shanley, Mary Lyndon (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Andrei, „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Knowledge Management in Organization, New York, Oxford University Press, 2005, p. 164. footnote>. Serviciile publice folosesc toate cele trei tipuri de „bunuri cognitive”, dar elementul principal rezidă În personalul deținător de cunoaștere, experiență prelucrată și transformată În know-how (cunoaștere instrumentală), comportamente relaționale etc. Resursele cognitive reprezintă resursa principală a serviciilor publice (tabelul 2). Implicând, așa cum am văzut În temele din modulul I, comunicarea Între populație (inclusiv alte instituții și organizații) cu instituțiile publice. Serviciile publice folosesc resursa cunoaștere pe două nivele: individual
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pot fi considerate reprezentative pentru simbolismul casei respective. Astfel, dacă pragul (cuspida) casei a VII-a (a uniunilor și asocierilor) se află În Pești, semn guvernat de Neptun, atunci orice tranzit al lui Neptun ar putea avea legătură cu viața relațională. La fel se Întâmplă În cazul unei planete situate În casa a VII-a. Dar În fiecare caz rezultatul trebuie confirmat și de alți factori (vezi, de asemenea, capitolul despre stăpâniri). Tranzitele prin case Majoritatea vechilor manuale de previziuni astrologice
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ales - fără nuci un rezultat - despre anul 1975, când Jupiter trecuse peste conjuncția natală Soare-Venus În Balanță, În casa a VII-a, ceea ce În ochii mei de astrolog ar fi trebuit să marcheze o perioadă fastă la nivel afectiv și relațional. Dar... nimic! 1975 nu-i evoca nimic În mod vizibil acestei persoane... Abia la sfârșitul consultației, a spus, dintr-odată, „[...] de exemplu, În 1975, când m-am măritat...” Fără comentarii! Observație După unii, o planetă disonantă În tema natală nu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Pot veni de la altcineva, Însă adesea sunt induse chiar de către subiect, care, nemaisuportând viața lui actuală, face În mod inconștient tot ce trebuie pentru ca viața lui cotidiană să sară În aer. Într-o temă masculină, acest tranzit expune la crize relaționale; la o femeie, pune În pericol echilibrul și identitatea, antrenând un dezechilibru psihologic trecător, probleme de sănătate de natură psihosomatică, tensiuni care afectează „viața de femeie” și relațiile cu copiii, părinții etc. Sunt posibile, de asemenea, schimbări În relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
l-ar putea ajuta să progreseze, să evolueze. Legăturile privilegiate sunt cele amoroase. În plan creativ, individul dă frâu liber imaginației, adoptă un stil personal sau original, fără a se detașa În mod spectaculos de trecut. Evenimente: Noi Întâlniri, viață relațională activă, prieteni originali... Capcană: Să sacrifici prezentul pentru viitor, și tot ce-ai dobândit, pentru noutate... Opoziție sau careu Dispoziție: În majoritatea timpului, individul este nerăbdător și intransigent cu cei cu care Își Împarte viața. Dacă situația lui este constrângătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Împiedicat, nimic nu se petrece după cum organizase sau planificase el, trebuie să facă față unor termene limită. Calitatea muncii sale nu este recunoscută. Trebuie să dea dovadă de răbdare și cumpătare... Saturn - Descendent Conjuncție armonioasă: Perioadă de alegeri În planul relațională care urmărește să Îndepărteze acele persoane care nu aduc nimic temeinic, În avantajul unor asocieri durabile și constructive. În contactele cu lumea exterioară, individul adoptă un comportament mai exigent, dar și mai sincer și mai autentic. Conjuncție disonantă: Perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cărțile sale. Pluto - Descendent Conjuncție: Cuplul și relațiile, În general, sunt aici cele vizate de efectul transformator al lui Pluto, care reclamă o Întărire a acestora și poate, În funcție de caz, să-l ajute pe individ să-și găsească un echilibru relațional mai potrivit pentru motivațiile și nevoile sale sau să-i dea impresia că celălalt Îi scapă și devine de neînțeles. Pluto - Fundul Cerului Conjuncție: Obiceiurile și echilibrul căminului, ale vieții familiale riscă să fie puse sub semnul Întrebării. Adesea, favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a-și controla pulsiunile. În momentul dramei, Marte retrograd trece peste Marte natal, În opoziție cu Uranus și Pluto. Pe de altă parte, Uranus este În careu exact cu Luna natală: Într-o temă masculină, acest tranzit predispune la crize relaționale... Marte - Ascendent Armonios: Perioadă de vitalitate, care favorizează afirmarea activă a personalității. Individul este Întreprinzător și dinamic, forma fizică este excelentă. Disonant: Individul simte, pe bună dreptate sau nu, că Întâlnește anumite obstacole În ceea ce privește nevoia lui de afirmare; ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
acest sens, are loc o schimbare de perspectivă: de la identitate la probleme publice. Privit astfel, individul nu mai este o entitate relativ autonomă de contextul (instituțiile sociale) care îi asigură îndeplinirea nevoilor primare (xe "Disch"Disch, 1991). Cadrul de analiză „relațional” propus de Lisa xe "Disch"Disch admite faptul că indivizii și instituțiile se structurează reciproc. Desigur, nivelul individual al percepției categoriilor de gen rămâne în continuare relevant, xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 131) argumentând că este
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cinci caracteristici de bază sunt stabilite: Excluziunea socială este: 1) multidimensională sau socioeconomică, cuprinzând atât resurse colective, cât și individuale; 2) dinamică, indicând un proces, o mișcare sau traiectorie din starea de integrare deplină până la existența unor excluderi multiple; 3) relațională, în sensul în care excluziunea presupune distanță socială sau izolare, respingere, umilire, lipsa unor rețele de suport și împiedicarea participării; 4) activă, în sensul în care oamenii și anumite procese sunt cei care provoacă excluderea, și 5) relativă la context
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
clădirilor, laboratoarelor, ariilor de predare, alte locuri de desfășurare a activităților instituției • Observarea dinamicii relațiilor cu membrii instituției cu cine ne Întâlnim, cine participă la evaluare, cine prezidează evaluarea, dinamica proceselor de predare, natura relațiilor cu elevii, cum este condusă relațional instituția, stil de conducere, caracteristici dominante. Structura interviului. 2. Managementul. Întrebări tipice cu privire la managementul instituțional: a) Cum se numește structura de conducere și cine anume o alcătuiește? b) Sunt aceștia membri din interiorul sau din afara organizației? c) Cum se alcătuiește
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
anumit scenariu. Ei au descoperit de asemenea că această degradare este în strânsă legătură cu un anumit gen de relație în cuplu, cu climatul familial în care au trăit cei doi parteneri în copilărie, dar și cu tipul de rețea relațională pe care îl întrețin. Pentru a afla dacă participanții aveau probleme conjugale, li se punea următoarea întrebare: „În ceea ce privește viața dumneavoastră de cuplu, mi-ați putea spune dacă ați întâmpinat în trecut sau vă confruntați în prezent cu dificultățile pe care
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]