3,299 matches
-
coordonării grupelor musculare). Nu de puține ori, elevii experimentează o combinație a acestor efecte și a altor tulburări asociate (de echilibru, de vorbire, intelectuale și psihice). Întâlnim și dificultăți de percepție, de comunicare, de mișcare și control, precum și dificultăți de relaționare socială. Dizabilitatea poate lua forme minore, care afectează viața elevului numai Într-o mică măsură, dar și forme majore, ce afectează În totalitate atât viața personală a elevului, cât și pe cea a familiei acestuia. În activitățile școlare, elevii trebuie
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
incluzivă; - Înființează cabinete de resurse În școlile de masă, pentru a oferi serviciile educaționale direct beneficiarilor; - realizează studii și cercetări privind: corelarea ofertei educaționale cu cererea pieței forței de muncă și implementarea strategiilor moderne de predare-Învățare-evaluare În actul didactic; - facilitează relaționarea unităților și instituțiilor din Învățământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte și programe; - coordonează și certifică activitățile de voluntariat desfășurate În cadrul Strategiei naționale de acțiune comunitară. ș...ț Regulamentul-cadru de Înființare, organizare și funcționare a centrelor școlare pentru educație incluzivătc
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a-i ajuta să se înțeleagă mai bine, să-și cunoască și să-și accepte propriile nevoi, să-și folosească resursele de care dispun în rezolvarea problemelor. Consilierea psihologică și cea socială își propun să stimuleze capacitatea de comunicare și relaționare a tinerilor în vederea facilitării integrării sociale. Baza materială este asigurată, în cea mai mare parte, de Asociația Hans Spalinger, prin punerea la dispoziție fără plată pe perioada existenței Centrului de Terapie Ocupațională, sub rezerva respectării specificului și condițiilor de calitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
traducerea structurilor cognitive, rezultat al procesului adaptativ, în termeni biologici. Această traducere se poate face la diverse grade de generalitate, de la componentele anatomice (de exemplu, lobul prefrontal), la cele de fiziologice (de exemplu, neurotransmițători). Al doilea nivel se referă la relaționarea structurilor cognitive cu genotipul. Într-adevăr, structurile cognitive care sunt rezultatul unui proces evolutiv sunt înscrise în genotipul nostru. În acest fel, se transmit de la o generație la alta, transmitere care are loc prin reproducere. Astfel, psihologia evoluționistă nu este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
se favoriza rezolvarea unor probleme adaptative) care produc probleme în mediul post EEA. Aceste probleme apar din cauza nepotrivirii dintre mediile EEA și post EEA și/sau din cauza afectării respectivelor structuri cognitive (de exemplu, supraactivare). Tabelul 3.2. Strategiile primare de relaționare și tulburările de personalitate corespunzătoare (adaptat după Pretzer și Beck, 1996). Strategia Tulburarea de personalitate Prădare Antisocială Solicitare (de ajutor) Dependentă Competitivitate Narcisistă Exhibiționism Histrionică Autonomie Schizoidă Defensivitate Paranoidă Retragere Evitantă Ritualizare Compulsivă BIBLIOGRAFIE APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
educative și familiarizează elevii acestora cu un alt tip de educație - educația nonformală prin sport. SCOPUL PROIECTULUI: Dezvoltarea interrelaționării la copiii din medii educaționale diferite (școală de masă-scoală specială) prin acțiuni educative și sportive desfășurate În comun. OBIECTIVE PROPUSE: Stimularea relaționării Între copii prin acțiuni comune ale proiectului. Crearea oportunităților de comunicare pentru manifestarea de inițiativă și spirit creator; Asigurarea schimbului de experiență Între școlile partenere; Dezvoltarea unor comportamente sociale și de fair-play la copii; Dezvoltarea spiritului competitiv și concurenței corecte
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
copiii și sprijinul acordat “ariciului” În momentul ridicării În picioare. (copii din grupe pregătitoare). Aceste activități, deși au avut efectul scontat, trebuie continuate cu altele cu același scop, desfășurate periodic, pentru sistematizarea comportamentelor de incluziune, pentru dezvoltarea comunicării non-violente și relaționării pozitive, pentru acceptarea diversității și creșterea toleranței față de diferit, toate acestea constituind un pas important În Înlăturarea stereotipurilor din societatea noastră, care persistă Încă În ciuda eforturilor pentru Înlăturarea lor. Mult mai ușor este a forma decât a schimba, de aceea
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
atât pentru școală, cât și pentru comunitatea noastră. Obiectivul general al proiectului: sprijinirea fiecărui elev să-și cunoască și să-și dezvolte aptitudinile fizice și intelectuale În funcție de interesele personale și ale comunității. Obiective specifice: Desfășurarea unor activități care să permită relaționarea Între elevi și valorificarea potențialului fiecăruia; Dezvoltarea, atât la elevi, părinți cât și cadre didactice, a abilităților de comunicare și interrelaționare prin implicare activă a acestora În viața școlii; Atragerea, implicarea și responsabilizarea părinților În derularea unor activități extracuriculare, conducând
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
părinți cât și cadre didactice, a abilităților de comunicare și interrelaționare prin implicare activă a acestora În viața școlii; Atragerea, implicarea și responsabilizarea părinților În derularea unor activități extracuriculare, conducând la creșsterea numerică și calitativă a acestora; Dezvoltarea deprinderilor de relaționare socială și de cunoaștere intra și interpersonală a copiilor cu cerințe educaționale speciale prin implicarea competitivă și În echipă În organizarea și desfășurarea unor activități; Realizarea unor activități de consiliere cu părinții prin care aceștia să-și dezvolte abilitățile de
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
activități extracurriculare și organizarea de către aceștia a unor activități care să aibă În vedere tradițiile locale; Dezvoltarea abilităților unor categorii-cheie de elevi de a proiecta și desfășura În echipă activități de consiliere a altor elevi. Rezultate calitative O mai bună relaționare; Crearea unei noi imagini a școlii În vederea creșterii atractivității În cadrul comunității; Motivarea părinților pentru participarea activă la activitățile formale și informale; Mai buna integrare școlară și socială a elevilor cu cerințe educaționale speciale; Dezvoltarea de servicii educaționale specializate, centrate pe
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
nivelului de socializare a elevilor. În contextul educației integrate, aceste metode constituie o resursă importantă În proiectarea activităților educative deoarece stimulează și dezvoltă foarte mult Învățarea prin cooperare (lucrul În perechi sau În grupe mici de elevi), facilitând astfel comunicarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi; sunt favorizate astfel cunoașterea reciprocă dintre elevi, Înțelegerea și acceptarea reciprocă, precum și integrarea copiilor cu cerințe speciale În colectivul școlii de masă. Experiența practică de până
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
fiind sfera restrânsă a psihomotricității și a limbajului, activitățile au vizat, În general, acțiuni de joc, recunoaștere, identificare, marcare prin Încercuire și excludere prin tăiere cu o linie. Evaluarea rezultatelor obținute după aplicarea acestui subprogram a evidențiat: o mai bună relaționare; o relativă dezvoltare a deprinderilor; necesitatea reproiectarii unui nou subprogram. Concluzionând, se constată necesitatea: reluării unor activități ce țin de autoservire, motricitate; colaborării periodice cu familia, aceasta devenind coparticipantă la program; consilierea familiei pentru renunțarea la atitudinea de superprotecție În vederea
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
cu copii de aceeași vârstă; dificultăți de scris citit sau calcul; dificultăți emoționale și de comportament care afectează procesul de Învățare; dificultăți senzoriale și psihice și are nevoie de echipament specializat suplimentar sau serviciu specializat; dificultăți de comunicare și de relaționare care devin bariere În Învățare. În cadrul colectivului pe lângă copii cu intelect normal sunt și copii cu cerințe educative speciale (deficiență mentală ușoară) ce Întâmpină dificultăți la disciplina limba română, matematică, istorie și geografie și conform certificatului de expertiză și orientare
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
copilului cu cerințe educaționale speciale și a copilului cu ADHD. Copilul cu cerințe educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obișnuit, suprapuse peste altele specifice. Cerințele educative speciale reies din particularitățile individuale de dezvoltare și Învățare, de relaționare cu mediul, din experiențele anterioare ale copilului, din problemele sociale și de existență ale lor. Rezolvarea problemelor sale necesită tratare individualizată timpurie prin activități de corecție și de recuperare speciale pentru facilitarea includerii copilului În sistemul educațional obișnuit. Educația incluzivă
SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN ÎN CONTEXTUL PROBLEMATICII ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2125]
-
găsi satisfacția și șansa a de a fi utili sieși și celorlalți prin rezultatele lor. Rezultatele obținute prin implementarea acestui proiect ne-au demonstrat că se pot obține Îmbunătățiri atât la nivelul deprinderilor practice cât și la nivelul comunicării și relaționării copiilor, precum și o reală optimizare a integrării socialeelevul capătă Încredere În sine simțindu-se util prin ceea ce poate face. Elevul va putea realiza cu o minimă investiție, produse pe care le poate valorifica la nivelul comunității din care face parte
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
diferite tulburări de comportament, cu deficiențe moderate sau severe și/sau asociate. Surpriza noastră a fost că elevii chiar doresc să se implice și să Învețe; mai mult decât atât și elevi din alte clase solicită participarea la aceste activități. Relaționarea elevilor În cadrul acestor „situații de Învățare” prilejuite de ATO au dat și dau rezultate pozitive. Derularea unor parteneriate inteșcolare și cu alte instituții, implicarea părinților În implementarea proiectului, precum și valorificarea unor tradiții locale În cadrul activităților propuse conturează o perspectivă mai
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
ASACHI” ASOCIAȚIA ALTERNATIVE SOCIALE PALATUL COPIILOR IAȘI LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” LICEUL NICOLINA ȘCOALA GEORGE COȘBUC ȘCOALA B. P. HASDEU ȘCOALA MIHAI CODREANU VI. IMPACT CONSECINȚE POZITIVE LA NIVELUL GRUPULUI: ameliorarea comportamentului elevilor; pozitivarea imaginii de sine; Îmbunătățirea comunicării și relaționării În grup; dezvoltarea unor deprinderi practic-aplicative; activități de pre-profesionalizare; optimizarea posibilităților de integrare socio-profesională. CONSECINȚE POZITIVE LA NIVELUL COMUNITĂȚII ȘCOLARE: exemple de bună practică; Îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare a capacității instituționale; menținerea, extinderea și dezvoltarea parteneriatelor realizate În cadrul proiectului; promovarea
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
de predare și inovație didactică arte și meserii educație antreprenorială folclor și tradiții creșterea interesului adulților pentru educație formare continuă strategii de Învățare asigurarea calității mediului școlar corectarea abandonului școlar egalitate de șanse altele IX. REZULTATE Calitative privind Îmbunătățirea comunicării, relaționării și optimizarea integrării socio-profesionale. Cantitative privind numărul de produse realizate În cadrul atelierelor, numărul de produse valorificate În expoziții/competiții de profil și materiale de promovare/informare. PRODUSELE FINITE REALIZATE CONTRIBUIE LA: optimizarea procesului de integrare școlară, socială și profesională; promovarea
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
deziderat realizabil prin Îmbinarea și dezvoltarea cât mai eficientă a celor trei mari componente ale personalității: aptitudinile care exprimă nivelul de realizare și eficiență Într-un domeniu de activitate; temperamentul care exprimă aspectul dinamico-energetic și caracterul care definește modul de relaționare a individului cu ceilalți, profilul psihomoral al fiecăruia. Pe lângă Întregirea personalității copilului deficient se dezvoltă simțul estetic și se conștientizează nevoia de frumos În viața și activitatea acestuia - fapte ce contribuie la lărgirea orizonturilor individului. Deși dinamica expresiei și modalitățile
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
pas cu pas În fața unor situații provocatoare care să permită transformarea ființei: eliberarea de teamă, de sentimente de vinovăție, de timiditate, de complexe - catharsis-ul fiind un element comun și pentru teatru și pentru psihologie, Însușirea unor modalități eficiente de relaționare, comunicare și de Înțelegere a altei ființe prin intermediul empatiei, modificarea imaginii de sine În sens pozitiv, autovalorizarea și dezvoltarea personală; toate acestea concură la asimilarea facilă a unor comportamente adaptate mediului social. Utilizarea păpușilor ca mijloace educaționale prezintă următoarele avantaje
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
În efortul de remodelare fiecare al propriului eu și al tuturor În aceeași măsură. Chiar dacă se concretizeză În forma unui act artistic prezentat unui public, importante nu sunt performanțele tehnice și interpretative, ci implicarea emoțională, dorința de comunicare și de relaționare.
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială al interviului este astfel ales încât să faciliteze atingerea scopului specific asistenței sociale. Are loc o alocare diferențiată a rolurilor intervievat/intervievator și a sarcinilor relaționările sunt complementare și non reciproce în cadrul interviului. Acțiunile intervievatorului trebuie să fie planificate deliberat și selectate în mod conștient pentru a susține scopul interviului interviul este o comunicare cu progres planificat. De regulă, interviul, are un timp, loc și durată
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
exercițiu de intercunoaștere; recapitulare informații din sesiunea anterioară (Începând cu a doua Întâlnire); prezentare - dezbatere În funcție de subiectul zilei; exercițiu practic de fixare/consolidare a informațiilor și deprinderilor de comunicare; fișă feed - back. Proiectul 8 Martie - pentru mama Scopul proiectului: facilitarea relaționării Între părinți (mame) și doamnele profesoare. Obiective operaționale ale proiectului: Însușirea unor informații cu privire la tradițiile de mărțișor; dezbaterea unor superstiții legate de luna martie; Însușirea unor informații pertinente legate de sărbătorirea zile de 8 Martie În Întreaga lume. Obiective sociale
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
trei serii de documente: 1. Am organizat mai multe reuniuni de grup în jurul magnetofonului; ca în orice reuniune sătească, erau puține discuții, fiecare rostind un monolog. Fără să fie nevoie să o spunem, magnetofonul era perceput ca un mijloc de relaționare cu societatea globală (guvernul, miniștrii, europenii). În acest mod, am surprins percepția pe care o au sătenii asupra acestei suprastructuri, a acestei acțiuni, a situației lor în raport cu ea. Nu interveneam practic deloc. 2. Am obținut de asemenea o serie de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
2013 Cuvinte cheie: relații interpersonale, instituție, individ, stări emoționale, educație Cuprins Contents / 6 Table de matière / 7 Introducere / 9 Capitolul 1. Instituții și relații interpersonale / 19 Capitolul 2. Temeiuri psihologice ale relațiilor interpersonale / 37 Capitolul 3. Tipuri și modalități de relaționare umană / 59 Capitolul 4. Relațiile conflictuale / 83 Capitolul 5. Relațiile competitive/concurențiale și relațiile de cooperare/colaborare / 147 Capitolul 6. Relațiile interumane și stările afective / 181 În loc de concluzii / 295 Bibliografie / 317 Abstract / 325 Résumé / 333 Contents Introduction / 9 Chapter 1
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]