1,181 matches
-
modelele sociale, politice și religioase ce pot fi determinate empiric și care nu constituie culturile în totalitatea lor". Leslie White a fost și el un fidel susținător al evoluționismului secolului al XIX-lea (Morgan, Tylor, Marx și Engels,). A respins relativismul cultural promovat de Boas, precum și reducționismul biologic al lui Herbert Spencer. În rândul evoluționiștilor materialiști contemporani se plasează și Richard Dawkins cu tezele sale despre existența evoluției universale în absența oricărui plan divin. Ochiul uman un exemplu preferat de Dawkins
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
manifestare deosebită sunt: migrațiile internaționale, care au condus la o eterogenitate lingvistică și culturală a grupurilor ce au rezultat în urma imigrărilor, înțelegerea precară a diferențelor culturale sau susținerea în chip absolut a dreptului la diferență, ceea ce a contribuit la conturarea relativismului cultural, dezvoltarea canalelor mediatice, conflicte interetnice izbucnite pe suportul absenței unei comunicări interculturale autentice și a unor competențe în acest sens, disprețuirea alterității culturale, asimilaționismul cultural, manifestat ca un drept al populației majoritare de a dizolva specificul "noilor veniți" și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al manifestării identității culturale, societatea contemporană în ansamblu cunoaște un salt remarcabil, generat de adoptarea noilor valori ale modernității, nu în detrimentul valorilor clasice, ci în continuarea acestora. De asemenea, noile politici educaționale adoptate la nivel european au permis trecerea de la relativismul cultural, marcat de conflicte, la promovarea pluralismului cultural, a atitudinilor interculturale, de acceptare și promovare a alterității, a conceptului de "cetățenie", a transferurilor culturale, a învățării prin cooperare, la promovarea drepturilor fundamentale ale omului și copilului etc. Comunicarea pare a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în toate formele, contextele și practicile sale. Cu alte cuvinte, ceea ce aduc în discuție majoritatea studiilor contemporane reprezintă o mică parte din domeniul complex reprezentat de jurnalism. În folosirea termenului de "știri" există, în pofida numeroaselor teoretizări, un anumit grad de relativism. Termenul englezesc "news" provine din cuvântul new (nou) și se pare că a fost un acronim pentru cele patru direcții în care călătoresc știrile nord, est, vest și sud (Zelizer, 2004/2007, p. 35). În încercarea de a defini știrile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credinței. A admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii individuale în materie de religie, pe de alta. Relativism intelectual, doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne confrunta cu universalitatea și totodată cu apofatismul transcendenței? A asuma spiritual diversitatea nu înseamnă automat cădere în relativism. Poate însemna, dimpotrivă, efort de a cerceta doctrinele religioase în transparența lor, ca vehicule spre Adevărul incircumscriptibil. A-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apar, la fondul de credințe și așteptări. Fiecare cultură se ordonează calificându-și binele și răul. În mod obișnuit, atunci când trebuie să înțelegem o altă cultură pornim de la cea proprie, utilizată ca model de referință universal. Atitudinea comandată de principiul relativismului cultural se opune comportamentelor comune și presupune renunțarea la etnocentrism, interogarea propriilor repere culturale, acceptarea faptului că fiecare posedă propriile valori: „a te întreba asupra locului culturii tale în multitudinea culturilor lumii, a renunța la impunerea acesteia și a nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
universal? Dar în cugetarea modernă recursul atât de frecvent la Kant, la Hegel, la Marx ori la Bergson nu înseamnă același lucru? Și ce e oare autoritatea fiecăruia dintre acești filosofi, primită de unii, respinsă de alții, decât semnul durerosului relativism în care se zbuciumă gândirea autonomă? Modul creștin de a cugeta înfrânge acest relativism prin acceptarea principiilor revelate. Revelația e gândirea lui Dumnezeu, nu a lui Kant sau a lui Marx. A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Marx ori la Bergson nu înseamnă același lucru? Și ce e oare autoritatea fiecăruia dintre acești filosofi, primită de unii, respinsă de alții, decât semnul durerosului relativism în care se zbuciumă gândirea autonomă? Modul creștin de a cugeta înfrânge acest relativism prin acceptarea principiilor revelate. Revelația e gândirea lui Dumnezeu, nu a lui Kant sau a lui Marx. A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus Hristos e garanția unică a salvării din autonomismul individualist. Hristos e „locul” suprapersonal, unde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
eronată că ar exista limbi "superioare" și limbi "inferioare", care ar dovedi, la rândul lor, existența unor popoare "superioare" sau "inferioare". Însă asemenea exagerări nu anulează intuițiile humboldtiene. După al Doilea Război Mondial, principii similare au alimentat cunoscuta doctrină a relativismului lingvistic (ipoteza Sapir-Whorf), potrivit căreia diferențele dintre limbile diverselor popoare încifrează, de fapt, anumite diferențe cognitive și culturale (fără ca diferențele cu pricina să presupună, totuși, superioritatea sau inferioritatea limbilor și/sau a popoarelor). Mai mult, această doctrină a constituit, cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
întunericul" necunoașterii, cunoștințele necesare evoluției științei. Subiectul cunoscător trebuia să analizeze obiectul cercetării fără a exista interacțiune între acestea. Lucrurile nu mai stau la fel și la sfârșitul modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față nici noilor teorii fizice și nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1993. 13 Ibidem, p. 7. 14 Ibidem, p. 10. 15 G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995. 16 Karl Popper, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 17 Realismul lui Popper, pentru a depăși ideile relativismului, aduce zona imaginarului la nivelul realității. Lumea a treia descrisă de filosof nu este decât un proces invers al relativizării. În loc să considerăm realul ca formă subiectivă, considerăm imaginarul ca formă a obiectivă a realului. 18 Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă. Raport
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forțele sociale care o susțin, acordând o importanță aparte manifestărilor tradiționale, colective în dauna formelor de expresie individuală și preferând mesajul latent în defavoarea celui formulat, științele sociale ar conduce la negarea existenței unei ierarhii, la nivelul valorilor intelectuale, în schimbul unui relativism cultural în care toate formele de expresie și toate perioadele contează. Încercăm în această lucrare să urmărim raporturile intrinseci dintre autoritatea religioasă și cea laică, prin prisma practicilor culturale, a reprezentărilor specifice generației criterioniste care a marcat, peremptoriu, profilul spațiului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din proiectul de Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa în legătură cu latura teologică a conținutului politic, precum și controversa privind includerea unei referințe la fundamentarea creștină a Europei. Textul lui Radu Preda "Amnezia unui continent. Raportul Biserică-Stat între laicism și relativism" readuce în actualitate un "subiect medieval", referitor la raportul dintre Biserică și Stat autorul fiind un specialist recunoscut în această problematică, autor deja al unei cărți în materie "Biserica în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) punând accentul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după dispariția polarităților ideologice, se conturează opoziția dintre tendințele centrifuge și cele centripete ale lumii sau între omogenitate și diversitate. Șapte: Ridicarea relativismului și scepticismului la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
budiste, hinduiste și încă altele. Totodată este vizibil în plan politic, pe continentul european, mai ales în UE, o tot mai accentuată tendință de rupere de propriile rădăcini religioase, fapt care, evident, generează probleme la toate nivelurile, însoțite de teroarea relativismului, produs al postmodernității. Indiferent de modurile specifice în care termenul "postsecular" e definit, numitorul comun e negarea pretențiilor ideologizate ale științei pur raționaliste și refuzul de a ține știința pe un fel de piedestal, ca pe o expresie supremă, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
negarea pretențiilor ideologizate ale științei pur raționaliste și refuzul de a ține știința pe un fel de piedestal, ca pe o expresie supremă, de nezdruncinat, a adevărului în comparație cu orice alt tip de discurs. Aceasta e una dintre consecințele stranii ale relativismului postmodern (semnalat de mulți intelectuali, inclusiv de Benedict al XVI-lea): scepticismul urmărit cu încăpățînare și onestitate trebuie să se nege pe sine în final. (Acest tip de paradox logic a fost deja observat de către unii filozofi ai antichității greco-romane
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reconfigurată spiritual. E o viziune care impune și valorifică, cum o și spune, prioritatea demnității persoanei în fața ideologiilor. E harta pe care sînt schițate formele de relief ale unui nou fel de umanism, în care este recunoscută prezența diminuată a relativismului cultural, o prezență la rîndul ei relativă, una care ne dă speranța că nu poate șterge complet identitatea. Consemnările despre predarea literaturii din perspectivă catolică sînt un bun prilej de a observa tendințele tot mai cuprinzătoare în plan global, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
O istorie politică a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Științifică, București, 1995. Girard, René, Despre cele ascunse de la întemeierea lumii, traducere de Miruna Runcan, Editura Nemira, București, 2008. și Gianni Vattimo, Adevăr sau credință slabă? Convorbiri despre creștinism și relativism, traducere de Cornelia Dumitru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Hick, John, Noua frontieră a religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcendentul, traducere de Alexandru Anghel, Editura Herald, București, 2012. Onuț, Gheorghe, Cercetarea sociologică, vol. 1, Editura Tritonic, București, 2014
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]