1,588 matches
-
s-au îndepărtat în mai mică măsură de biserică decât în cazul Cehiei sau Germaniei de Est, Biserica fiind păstrătoarea identității naționale. Așa cum arată și Pollack (2001), legătura dintre religiozitate și ideea de națiune a ferit într-o oarecare măsură religiozitatea de efectele persecuției și ale modernizării. Același lucru este valabil și în cazul unor națiuni predominant catolice, precum Polonia sau Lituania, pentru care Biserica a contribuit la consolidarea identității și unității naționale, în ciuda ocupației străine îndelungate (Bruce, 1999, 2001; Froese
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se prezentau ca fiind cele mai secularizate societăți europene, având proporția cea mai mare de atei declarați și procentul cel mai mic de frecventare a bisericii (Pollak, 2003; Muller, 2004). În ciuda faptului că s-a vorbit despre o revigorare a religiozității în țările în tranziție, studiile recente arată că fenomenul nu a atins și aceste trei țări. În Rusia, Ucraina și Belorus politica de eliminare a religiei din viața socială s-a întins pe o perioadă mult mai lungă de timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bricolaj, decât o revigorarea a credințelor religioase tradiționale (Muller, 2004). Țările Baltice au avut o situație specială, iar efectele secularizării forțate au fost diferite în cele trei societăți. În Lituania, țară cu o comunitate catolică puternică și numeroasă, nivelul de religiozitate a rămas crescut în ciuda politicii de aterizare. Pe de o parte, în Lituania, Biserica Catolică a contribuit în mod tradițional la formarea și păstrarea identității naționale, rol pe care și l-a menținut și în timpul ocupației sovietice (Bruce, 2001). În
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comunismului nu a adus refacerea Bisericii Ortodoxe și nici liniștea în rândul credincioșilor. Disputele dintre clerul aservit puterii comuniste și cel independent au adus Biserica Bulgară în pragul schismei în anii 90, iar revigorarea religioasă a afectat în măsură moderată religiozitatea bulgarilor (Lambert, 2004). Cu toate acestea, Bulgaria nu se numără printre țările cele mai secularizate, deși bulgarii sunt mai puțin credincioși decât alți europeni și merg mai rar la biserică (Muller, 2004). În ciuda faptului că vecinii cehi sunt printre cei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
90 a devenit element activ în constituirea noului stat slovac. Permanent asociată cu identitatea națională slovacă, Biserica Catolică și-a păstrat membrii și joacă un rol activ în societate. Studiile indică pentru Polonia unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește religiozitatea populației, dar și pentru influența Bisericii în viața publică și în cea politică. Spre deosebire de multe alte biserici aflate sub dominația comunista, Biserica Catolică Poloneză nu doar că și-a păstrat membrii activi în perioada regimului comunist, însă a constituit un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în mass-media, populația nu s-a rupt prea ușor de religie. O serie de anchete de teren realizate în 1975 indică existența unei practici religioase moderate în rândul populației (Gheorghe, 2004). Pe de altă parte, valorile destul de crescute ale indicatorilor religiozității, relevate de cercetările de după 1989 (Gheorghiu, 2003; Halman, Draulans, 2004; Muller, 2004; Pollack, 2001, 2003, 2004), ne arată că ateismul nu s-a bucurat de prea mult succes în România și că populația nu a renunțat la credința religioasă. În
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
succes în România și că populația nu a renunțat la credința religioasă. În plus, dincolo de dimensiunile represiunii politice care a afectat societatea românească și cultele religioase, mai există și alți factori care contribuie la păstrarea unui nivel relativ crescut de religiozitate în România. Așa cum arătam anterior, gradul de modernizare al țării, precum și legătura dintre religie și identitatea națională au influențat gradul de secularizare al societăților dominate de comunism. România nu a fost printre cele mai puternic industrializate și urbanizate țări din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
state ex-comuniste, cu un nivel de industrializare și urbanizare superior. Relația strânsă dintre religia ortodoxă și identitatea națională (Gillet, 2001; Gheorghe, 2004; Stan, Turcescu, 2000; Franklin Lytle, 1998) a constituit un alt factor important în păstrarea unui nivel crescut de religiozitate în România. În România, Biserica Ortodoxă a contribuit la formarea identității naționale la începutul secolului XIX, la fel ca și în cazul altor națiuni ortodoxe din Balcani, precum Grecia, Bulgaria sau Serbia. Ideea de asociere dintre ortodoxie și naționalism a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ortodoxă Română este instituția care s-a bucurat de cea mai mare încredere din partea românilor, în mod constant, din 1990 și până în prezent 2. Acest fenomen are explicații multiple. Dincolo de faptul că românii sunt un popor cu un grad de religiozitate crescut, încrederea crescută în biserică se datorează faptului că imaginea bisericii este cea a unei instituții care nu a fost implicată în transformările sociale ce au avut loc după 1989. Biserica nu a avut nici un rol în reforma economică și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tradiției într-o lume aflată în plină schimbare. După 1989, ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase și liberalizarea religioasă este de așteptat să determine o creștere a practicii religioase, precum și a credinței religioase. Studiile citate anterior indică un nivel sporit de religiozitate în rândul populației României, precum cu o persistență a credinței religioase de tip tradițional, românii preferând să creadă în ceea ce îi învață Biserica în mai mare măsură decât în elemente New Age, precum reîncarnarea, telepatia sau efectele meditației Zen (Pollack
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
distincția dintre atitudini valori și comportamente, punând accentul pe legătură care există între cele trei elemente și arată cum atitudinile și comportamentele pot fi utilizate pentru a măsura valorile religioase. Capitolul descrie modul de construcție al principalilor indicatori legați de religiozitate și comportamente religioase, care se regăsesc în toate capitolele cărții. Următorul capitol este unul de analiză, dedicat practicii religioase, în spațiul public și privat, precum și afilierii religioase. Este urmărită evoluția celor trei fenomene din perspectivă dinamică, fiind făcute comparații și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care încercă să plaseze România în context larg european din punctul de vedere al credinței, practicii religioase și al impactului pe care religia îl joacă în viața socială și în cea individuală. În loc de concluzii sunt analizate implicațiile nivelului ridicat al religiozității românilor din perspectiva schimbării sociale și a integrării europene. Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase Religiozitatea este un fenomen multidimensional, care are multiple implicații în planul vieții sociale și individuale. Religiozitatea poate fi privită din punctul de vedere al
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și al impactului pe care religia îl joacă în viața socială și în cea individuală. În loc de concluzii sunt analizate implicațiile nivelului ridicat al religiozității românilor din perspectiva schimbării sociale și a integrării europene. Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase Religiozitatea este un fenomen multidimensional, care are multiple implicații în planul vieții sociale și individuale. Religiozitatea poate fi privită din punctul de vedere al manifestărilor externe sau din punctul de vedere al conținutului credințelor individuale și al influenței pe care acestea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
În loc de concluzii sunt analizate implicațiile nivelului ridicat al religiozității românilor din perspectiva schimbării sociale și a integrării europene. Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase Religiozitatea este un fenomen multidimensional, care are multiple implicații în planul vieții sociale și individuale. Religiozitatea poate fi privită din punctul de vedere al manifestărilor externe sau din punctul de vedere al conținutului credințelor individuale și al influenței pe care acestea le exercită asupra alegerilor pe care le face individul. Acest capitol își propune să prezinte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
asupra alegerilor pe care le face individul. Acest capitol își propune să prezinte strategia de analiză utilizată de către lucrare, să clarifice distincțiile conceptuale legate de diferitele dimensiuni ale implicării religioase și să prezinte modul de construcție al indicatorilor legați de religiozitate utilizați în analizele ce urmează. Stark și Glock (1968) identifică cinci dimensiuni ale implicării religioase: credința religioasă, practica religioasă, experiența religioasă, cunoașterea religioasă și implicațiile religiozității asupra vieții cotidiene a individului. Lucrarea de față a optat pentru analiza a trei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dimensiuni ale implicării religioase și să prezinte modul de construcție al indicatorilor legați de religiozitate utilizați în analizele ce urmează. Stark și Glock (1968) identifică cinci dimensiuni ale implicării religioase: credința religioasă, practica religioasă, experiența religioasă, cunoașterea religioasă și implicațiile religiozității asupra vieții cotidiene a individului. Lucrarea de față a optat pentru analiza a trei din aceste dimensiuni: credința religioasă, practica religioasă și implicațiile religiei asupra vieții cotidiene. Opțiunea pentru credința și practica religioasă nu este întâmplătoare. Cele două ne oferă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
trei din aceste dimensiuni: credința religioasă, practica religioasă și implicațiile religiei asupra vieții cotidiene. Opțiunea pentru credința și practica religioasă nu este întâmplătoare. Cele două ne oferă informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității practică religioasă. Cele două reprezintă un continuum al aceluiași fenomen: manifestarea religiozității le nivel individual. Relația dintre credința și practica religioasă este similară celei dintre valori / credințe și comportament. Am optat pentru definiția dată de Rokeach (1973) valorilor, ca fiind
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vieții cotidiene. Opțiunea pentru credința și practica religioasă nu este întâmplătoare. Cele două ne oferă informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității practică religioasă. Cele două reprezintă un continuum al aceluiași fenomen: manifestarea religiozității le nivel individual. Relația dintre credința și practica religioasă este similară celei dintre valori / credințe și comportament. Am optat pentru definiția dată de Rokeach (1973) valorilor, ca fiind "credințe de durată că un anumit mod specific de a-și ghida
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
definiția dată de Rokeach (1973) valorilor, ca fiind "credințe de durată că un anumit mod specific de a-și ghida existența este personal sau social preferabil unui mod opus" (p. 5). Pe parcursul textului termenii de credință religioasă, valori religioase sau religiozitate au sens echivalent, fiind folosiți pentru a se referi la acele orientări de durată în bază cărora se fac anumite opțiuni și care au un fundament de tip religios, cum este credința în supranatural. Menționez că termenul de religiozitate folosit
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sau religiozitate au sens echivalent, fiind folosiți pentru a se referi la acele orientări de durată în bază cărora se fac anumite opțiuni și care au un fundament de tip religios, cum este credința în supranatural. Menționez că termenul de religiozitate folosit în text se referă la credința în supranatural așa cum este ea concepută de tradiția religioasă creștină și nu la elemente ale religiozității situate "în afara bisericii" (Pollack, 2003), cum ar fi credința în reincarnare, în telepatie, astrologie sau meditația yoga
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și care au un fundament de tip religios, cum este credința în supranatural. Menționez că termenul de religiozitate folosit în text se referă la credința în supranatural așa cum este ea concepută de tradiția religioasă creștină și nu la elemente ale religiozității situate "în afara bisericii" (Pollack, 2003), cum ar fi credința în reincarnare, în telepatie, astrologie sau meditația yoga. Strategia de analiză utilizată este una de tip comparativ, atât la nivel transversal, cât și la nivel longitudinal. Utilizând metode cantitative de analiză
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
moment de timp (comparații de tip transversal), cât și evoluții ale indicatorilor fenomenelor religioase la mai multe momente de timp, avându-se în vedere aceeași unitate de analiză (comparații longitudinale). Cu alte cuvinte, pe de o parte datele referitoare la religiozitatea românilor sunt comparate cu date provenind din alte țări europene. Pe de altă parte, evoluția credințelor și practicii religioase în România post-comunistă este urmărită în dinamică. Scopul final al analizei este evidențierea caracteristicilor fenomenului religios din România, în perioada de după
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Celelalte două valuri au inclus și țări din fostul bloc comunist. În România primul val al cercetării s-a desfășurat în 1993, iar cel de-al doilea in 19994. Studiul reprezintă o sursă valoroasă de date care permit studierea fenomenului religiozității din perspectivă dinamică, dar și comparații între țări. Studiul Valorilor Mondiale abordează același domeniu însă din perspectivă comparativă la nivel mondial. Această lucrare valorifică în unele capitole rezultatele ultimului val al WVS, desfășurat în 2005 care include și date despre
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comparativă la nivel mondial. Această lucrare valorifică în unele capitole rezultatele ultimului val al WVS, desfășurat în 2005 care include și date despre România. Deși este o sursă mai recentă de date WVS 2005 conține mai puține informații referitoare la religiozitate și practică religioasă și din acest motiv este mai puțin prezent în analizele din carte. O altă sursă de date a constituit-o Barometrul de Opinie Publică realizat de către Fundația pentru o Societate Deschisă de două ori pe an. Deși
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acest motiv este mai puțin prezent în analizele din carte. O altă sursă de date a constituit-o Barometrul de Opinie Publică realizat de către Fundația pentru o Societate Deschisă de două ori pe an. Deși conțin puține date referitoare la religiozitate, sondajele desfășurate sub egida Barometrului sunt o bună sursă de date care permit comparații de tip longitudinal 5. I. INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZĂ Această analiză se va centra în principal pe câteva dimensiuni ale vieții religioase aflate atât în plan
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]