29,034 matches
-
Roxana Covrig Scandalul vaccinului antigripal se întoarce. Institutul Cantacuzino nu are autorizație și este implicat într-un proces penal, așa că producția nu se poate relua. Ministerul Sănătății va achiziționa vaccin antigripal de aproape 7 milioane de lei. "Trebuie să vedem ce poate fi menținut și ce poate fi schimbat. Mă refer atât la vaccinurile împotriva hepatitei B, BCG (împotriva tuberculozei, n.r.) și vaccinul antigripal. Vom
Cantacuzino, fără vaccin antigripal. Achiziție de 7 milioane de lei by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22214_a_23539]
-
trec printr-o criză cvasireligioasă. Nu pot fi credincios, dar fără preocuparea religioasă aș fi pierdut". Din 1935, în relația disimulat erotică a celor doi epistolieri are loc o sincopă, corespondența întrerupându-se timp de câțiva ani, spre a fi reluată cu o scrisoare expediată în 5 februarie 1940, de la Paris. În 1937, Cioran plecase în Franța cu o bursă a Institutului Francez din București, care i-a fost prelungită periodic până în 1944. În scrisoare îi mulțumește pentru aprecierile asupra cărții
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
prezenta un plan de restructurare a activității Accademiei, devenită o simplă anexă domestică a ambasadei. între altele, el propunea instituirea unor burse pentru studenți români, care urmau să petreacă în capitala Italiei, dar și la Veneția, câte doi ani. Se relua, în felul acesta, glorioasa tradiție a burselor inițiate de Pârvan și Iorga, însă abandonată după război din motivele binecunoscute. Profit de acest prilej pentru a reaminti că Marian Papahagi rămâne cel mai inspirat ctitor de instituții culturale pe care l-
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
în 1961, la Madrid, lui Ștefănescu-Govora despre asasinate, devenit apoi broșura Cazul Iorga-Madgearu. N-am citit acea broșură. În schimb, am citit cele două volume din 1982 ale lui Horia Sima intitulate Era libertății care, în cazul care ne interesează, reia fragmente din broșura din 1961. Aici Sima, continuînd să-l considere pe Traian Boeru asasin, declară că, în seara zilei de 28 noiembrie 1940, a avut o convorbire cu el. "Nu numai că nu regreta faptul dar îl și exalta
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
pierdute, reintegrarea în primordial: "Belșugul de ficțiune îi este îngăduit; el nu face decît să acopere ceea ce în inimă rămîne neschimbat: dorința întoarcerii, dorința de a regăsi ceea ce e al său: casa, soția, copilul. Constanța lăuntrului, proiectul inflexibil de a relua în stăpînire locurile centrale - palatul, tronul, patul - scuză toate fabulațiile exterioare - simple șiretlicuri - pentru a-i înșela pe dușmani, așteptînd ca adevăratul Ulise să-și regăsească lăcașul dintotdeauna" (Jean Starobinski). Aidoma metodei ironice pe care se întemeia maieutica lui Socrate
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.-ul
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
de producție și de organizare socială din istorie. Soluția ucigașă a lui Marx trebuia să ignore însă acest fapt, la fel cum metafora spectrală a lui Derrida trebuie să-l ignore dacă dorește să-și mențină valabilitatea. N-am să reiau poeticele distincții între fantome și spectre pe care prefațatorul le-a descoperit în Dali și pe care i le servește, cu oarecare sadism erudit, prefațatului. Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
o istorie a cenzurii de Marian Petcu, Iași, Ed. Polirom, 1999 ("lucrare nu lipsită de unele merite, dar și cu serioase lacune, în spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Z. Ornea Am mai comentat în revista noastră, de două ori, fragmente din jurnalul lui Ioan Hudiță. Revin din nou pentru că Editura Institutului European din Iași a reluat ediția, ignorînd volumul publicat acum vreo doi ani de Editura "Roza Vînturilor" și tinde să-l publice, probabil, integral. Frumoasă, benefică inițiativă. Pentru că acest jurnal e mult mai bogat în informație și aprecieri, venite din partea Partidului Național Țărănesc. Ceea ce e
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă (ceea ce s-a și întîmplat la 22 noiembrie). Se hotărăște redactarea unui nou memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
un pretext perntru propriile emoții și rațiuni care sunt în exteriorul textului sau textul i le poate provoca prin asocirea amintirilor. În mod întâmplător o secvență dintr-o carte te duce să te vezi pe tine când sufereai iar cand reiei cartea vei trăi aceleași stări de reamintire a ta ceea ce erai atunci cand citeai cu mult timp în urmă. Am putea vorbi de anumite limite ale interpretării în sensul că nu interpretez un text ci mă folosesc de el pentru propriile
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică se reflectă deja în DLRM (1958), într-o definiție cam exagerat negativă - "drastic, pînă la distrugere" - pusă în legătură cu expresiile a bate (sau a zgîria) pînă la sînge - "pînă cînd curge sînge". Definiția e reluată în DEX (1996): "extrem de aspru, de drastic; pînă la distrugere". în exemplele care apar azi la tot pasul ideea de distrugere nu e însă cîtuși de puțin prezentă, iar acțiunea determinată nu e cu adevărat sîngeroasă: cel mai des la
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
apoi, precum pentru Grigore Cugler, "Apunake", care, devenit o legendă în sine în patria sa de origine, România, este resimțit ca o pierdere ireparabilă..." În fine, în nr. 716 din 27 noiembrie 1982, Zenaida Mateos revine asupra figurii lui "Apunake", reluînd și amplificînd figura utilizată de Cesar Levano cu zece ani înainte, căci articolul său se intitulează acum "Apunake", el genio escondido, cu subtitlul "Amintirea unui român neobișnuit" și este introdus printr-un cartuș care reamintește cititorului figura artistului și destinul
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
pe Perù". Astfel, la începutul lui 1948, Grigore Cugler și familia sa s-au stabilit definitiv în Perù. La 30 septembrie se împlinesc zece ani de la moartea acestui român excepțional, care a iubit Perù ca pe patria sa adoptivă". Articolul reia mare parte din informațiile cunoscute, despre cariera diplomatică și cea artistică a autorului, la care adaugă - desigur din partea soției - altele care arată continua sa relație cu țara, de care amintește și Monica Lovinescu în paginile pe care i le dedică
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
unui text al lui Gabriel Liiceanu, să publicăm acest text. Publicarea lui permite rectificarea unor procese de intenție, ba chiar a unor categorice deformări ale textului, pe care nu ne putem mulțumi să le socotim inevitabile cîtă vreme citatele sunt reluate de la un autor la altul." Logica suspiciunii și derapajele argumentative discutabile ale celor ce s-au simțit lezați de demersul lui Gabriel Liiceanu de a invoca, în omagiul adus lui Sebastian, propria experiență din timpul comunismului sînt relevate de autorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
din Cronica nu mai e cazul să spun. Am mai comentat acest subiect, în legătură cu o carte a d-lui N. Georgescu. în România literară au fost publicate și articolele lui Z. Ornea despre ipoteza avansată de dl N. Georgescu și reluată cu energii noi (dar nu și cu dovezi sau argumente noi) de tovarășii săi pe drumul transformării bolii lui Eminescu dintr-o problemă medicală într-una politică. Deși se intitulează cum am văzut, nici recenzia d-lui Codreanu nu aduce
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
literare, pe membrii Academiei Franceze, întreaga lume bună. Era invitat peste tot și apărea în niște bocanci enormi, cu o sutană țesută grosolan, avea o înfățișare mai degrabă rustică. El a spus un lucru foarte frumos pe care l-am reluat în volumul meu Célébration, în capitolul despre Sfântul apostol Pavel: "Iisus, spunea abatele Munier, pornind de la simbolistica creștinismului auroral, Iisus este peștele, dar sfântul Pavel e scheletul peștelui". Iar fără schelet, un pește e o moluscă. R: Referindu-se la
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
1969-1972 - membru CPEX * secretar C.C. al P.C.R. cu propaganda * 1974-1979 - prim-secretar Iași * 1979-1985 - director al Consiliului Național al Apelor * 1985-1989 - director al Editurii Tehnice... Moirele, călăuze - zeițe - care îndrumă destinele omenești decid, pînă la un punct, soarta fiecăruia. Internetul reia, ca într-o oglindă capricioasă, întîmplările de pînă mai ieri, alaltăieri, ca de pildă semnarea - de către I. Iliescu - a unui act din 24 decembrie 1989, aprobînd alcătuirea unui "tribunal militar excepțional, care să-l judece pe Ceaușescu". Ciudățenia face ca
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Zamfirei ca poezie a traducătorului lui Dante și nu a poetului utilizat poate abuziv și grăbit la serbările școlare. Baladă fără sfîrșit (2) este ultimul poem din volum, închizînd cercul care începe cu Baladă fără sfîrșit (1), din care sînt reluate într-o tonalitate ușor coborîtă cuvinte, sintagme, într-o stranie horă jucată între tărîmul acesta și celălalt: "să ne zîmbim în cerc încerc/ cum ne-am găsit cu toți în cerc/ dormind acum în hipogeu/ spre voi și-n el
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
nici Război și pace sau Marin Preda cu Moromeții nu sunt ocoliți în abordările scriitorului orădean. Odiseea propriu-zisă face subiectul, în principal, al primului eseu (Cartea întoarcerilor), dar autorul revine, cum o va face și în cazul cărții lui Johnson, reluându-și ideile și dezvoltându-le dintr-un sentiment, mi se pare, al propriei incapacități de a epuiza subiectul. Sărind peste faptul că, în mod hazardat, i se atribuie lui Sofocle o construcție a dialogurilor în spirit maieutic (de care se
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
de civilizație. Interogatoriul începe încă din copilărie, - cum te cheamă?... dar pe tata?... dar pe mama?... frați, surori ai?... unde stai? Mergi la școală? Ce vrei să te faci?... Și de ce?... Și multe altele. Întreaga existență legată de ideea Tribunalului reluat în diverse înfățișări de religii, ideologii, ca și răsplata sau pedeapsa hărăzite celor ce le merită în fața unui Zeu absolut, neiertător, gelos pe oricine încearcă să-i concureze mărimea, o antropomorfizare la scară generală. Peste cinci mii de ani, viața
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
Două noutăți îmbucurătoare din ultimele două numere ale revistei (390 și 391): fotografii splendide ale lui a.l.ș și apariția unui nou colaborator, Lucian Mîndruță, în pagina 3. Nu scrie deloc rău domnul de la PRO TV! Migrațiile politice S-a reluat sezonul migrațiilor politice. Mai exact spus, la orizont au apărut păsări migratoare mai de soi. Altfel, vrăbiile politice sar de la un partid la altul, pe neobservate și fără probleme, tot timpul. Presa devine atentă doar atunci cînd migratorii sînt nume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
pe micul ecran. Știm că există un Consiliu Național al Audiovizualului, știm că există un Club al presei, știm că la ambele Camere ale Parlamentului există Comisii de Cultură ce includ și segmentul mass-media, inclusiv al audiovizualului. Nu intenționez să reiau discuția legată de incidentul din 15 iunie, când dl. Alexandru Mironov, bântuit de frustrări, a dat buzna într-o emisiune în direct la care nu figura pe lista invitaților, pentru a-și face publice frustrările de membru al Consiliului de
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
realizată pe furiș și predată apoi Partidului (nu comunist, ci mare românist), de un fi-te-cine prezent cândva în sala "Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce tari sunt ei. Același tandem și-a propus apoi s-o "demaște" pe actrița Rona Hartner, într-o emisiune penibilă în care, lăsat pe merit singur în emisie, invitatului
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
și comentate cu rigoare - să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală istorică modernă prin metodică, în care îi integra și pe Ion Bogdan și Dimitrie Onciul. Ideea o va relua într-o conferință (Romantism și naționalism în istoriografia românească) rostită în 1933 la Școala de Înalte Studii din Paris, în care a ținut, spre lauda sa, să precizeze cu respect că "între generația noastră și cea romantică a fost cineva
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]