1,127 matches
-
În spatele așezământului spitalicesc al Spiridoniei, strada Sfântul Atanasie era liniștită. rareori se vedea peacolo vreun trecător. Împărțită cu proprietarul care avea ieșire către Sărărie, casa noastră se afla într-o răscruce. Despre stăpânul ei păstrez doar amintirea unui soi de rentier calm, îmbrăcat totdeauna în coloarea maro. Soția sa nu se arăta mai niciodată pe-afară. Aveau doar un cățeluș caraghios, tuns și îmbrăcat într-un costumaș din care ieșeau patru labe crăcănate. Subțire și nervos, lătratul lui era singurul zgomot
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Din sportul modern, trebuie să se țină seama de un „ideal la înălțimea omului” care împacă forța, dreptul, în care inegalitatea rezultatelor se bazează pe un joc în care regula este aceeași pentru toți. De aceea, spune el, sportivul, nici rentier, nici moștenitor, nici zeu al stadioanelor, ci fiu al operelor sale este la origine asemănător tuturor și poate deveni progresiv erou modern și popular. Campionii pot spera că vor fi sărbătoriți la fel pentru că au avut experiența precoce a dificultăților
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
câteva vite, în special vaci, ce dau lapte pentru consum în gospodărie și pe care, ocazional, îl vând rudelor, prietenilor sau vecinilor care au copii mici. Producătorii sunt pequeño propietarios (mici proprietari) sau ejidatarios (posesori de titluri de posesie sau rentieri de loturi ejido) cu parcele mici, care au ajuns în timp la aceste dimensiuni reduse (2, 4 sau 6 hectare), din marile proprietăți inițiale, ca urmare a împărțirii moștenirilor. Este greu de stabilit numărul exact de mici proprietari sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o viață plină de divertismente. Activitățile cele mai prizate sunt cele care se îndepărtează cel mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lipsuri, la calicie sau nemaisusținându-și rangul decât datorită pomenilor venite din partea regelui: niște indivizi care ar fi căzut în rândurile claselor inferioare, dacă n-ar fi fost menținuți în mod artificial în cadrul elitei” (Kolabinska, 1912, pp. 111-112). „Speculatorii” și „rentierii” În opinia lui Pareto, schimbarea socială și circulația elitelor sunt larg expuse influențelor exercitate de persoane ale căror venituri își au ca sursă, pe de o parte, exploatarea directă a pământului sau economiile și, de pe altă parte, acțiunile de antreprenoriat
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
antreprenori, deținători de acțiuni, speculanți din sectorul imobiliar sau la bursă, bancheri ce obțin profit din împrumuturi de stat și din camătă, dar și toate persoanele care depind de ei și obțin avantaje din operațiile lor (ibidem, § 2233). În categoria „rentierilor” intră „persoanele cu venit fix sau aproape fix, care, prin urmare, depind puțin de combinațiile ingenioase la care ne-am putea gândi”: posesori de economii, beneficiari de rente viagere sau de pensii, deținători de titluri cu dobândă fixă, proprietari de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nedestinate speculei; în sfârșit, agricultorii, muncitorii și funcționarii ce depind de aceste persoane (ibidem, § 2234, 2235). Speculatorii sunt indivizi la care predomină reziduurile specifice primei clase: instinctul combinațiilor. Ei se află la baza schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină reziduurile din a doua clasă: persistența agregatelor. Aceștia din urmă constituie „un puternic element de stabilitate”. O societate echilibrată este una în care nici una, nici cealaltă din cele două categorii nu predomină în mod exclusiv (ibidem, § 2235). Speculatorii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem, § 2235). Speculatorii nu sunt câtuși de puțin indivizi care „duc la îndeplinire planuri perverse”; ei sunt persoane „preocupate pur și simplu de afacerile lor și ale căror reziduuri din prima clasă sunt puternice”. Dozajele diferite de speculatori și de rentieri (cu alte cuvinte, persoanele la care predomină reziduurile din prima sau din a doua clasă) în rândurile clasei conducătoare sunt revelatoare pentru stilul de guvernare. Potrivit lui Pareto, în clasa conducătoare găsim indivizi care muncesc cinstit în serviciul unor scopuri ideale
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această bază, Pareto sugerează existența unor mișcări de circulație a elitelor care se combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind tipurile sociale ale „rentierului” și „speculatorului”, Pareto sugerează insistent că procesul ciclic de circulație a elitelor este dublat de unul de reproducere a elitelor. „Rentierii” nu joacă în această privință decât un rol șters: într-adevăr, ei sunt „foarte ușor de guvernat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind tipurile sociale ale „rentierului” și „speculatorului”, Pareto sugerează insistent că procesul ciclic de circulație a elitelor este dublat de unul de reproducere a elitelor. „Rentierii” nu joacă în această privință decât un rol șters: într-adevăr, ei sunt „foarte ușor de guvernat și de jefuit”. În schimb, „speculatorii” descriși de Pareto apar ca niște oameni îndrăzneți și abili. „În aparență, ei se supun întotdeauna celui
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu și vor să utilizeze forța și în care există puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu și vor să utilizeze forța și în care există puternice persistențe ale agregatelor”. Aceștia din urmă mătură puterea „speculatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al funcțiilor creative, „poezia livrescă se ivește în umbra celei clasice, reflexive și vizionare, destructurând nucleul ei funcțional”. După modul în care receptează „convenționalizarea poemului” și după reacția la „presiunea ideologiei literare”, poeții livrești se grupează, în terminologia criticului, în „rentieri ai convenției” și în „prizonieri ai convenției”. Obiectivul cărții nu este o investigare strict teoretică a livrescului, deși autorul caută să identifice criteriile tematice și stilistice, de atitudine și de viziune care îl delimitează, ci descrierea și valorizarea varietăților sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Simona Popescu), București, 1991; Efebia, Timișoara, 1994; Spălându-mi ciorapii, Constanța, 1994; Balamuc sau Pionierii spațiului, București, 1994; Dragi tovarăși sau Recviem pentru anii ’60, București, 1995; Modernitatea ultimă, București, 1998; Deadevă, Pitești, 1998; Inamicul impersonal, Pitești, 2001; Semizei și rentieri, București, 2001; Mihai Eminescu, Brașov, 2002. Antologii: Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. Andrei Bodiu, Brașov, 2003 (în colaborare cu Andrei Bodiu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; George Popescu, Anatomia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
putem rezista... „Noi“ sunt eu - un obicei vechi de la curtea Spaniei. În astă-seară mă consolam la gândul de a părăsi aceste nefericite și prăfuite Spanii, atât de compromise în aceste timpuri din urmă, și de a mă întrupa într-un rentier literat, un iluminat din timpurile Renașterii sau din secolul al XVIII-lea... Trebuie să mă consult în această privință cu Estremadura. și într-adevăr, până la urmă, când ne săturam de Spanii, de mauri și de curvăsăraie, ne retrăgeam în dulcea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
asigura drumul sigur al copiilor spre școală, spre pace, spre normal. și oamenii m-au înțeles. Au înțeles rostul de familie al comunității. După venirea de la Făget a inspectorului Brașoveanu s-a recompus și interesul pentru meserie al colegilor. Muriseră “rentierii”. Bichigi - un sat unde aproape săptămânal se petreceau minuni. Se micșora făina de grâu pe fundul sacului, dimineața găseam un singur sac cu boabe în magazie iar lângă sacul gol, un nou tain de făină. Număram pe degete lemnele pentru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a deschide un bar topless, o benzinărie sau o pensiune turistică (unde era cazul), ca să trăiască fericiți până la adânci bătrâneți. Deci, o parte semnificativă a forței de muncă se retrăgea prematur din procesul economic și intra într-o logică de rentier și speculant. Până la războaiele care le-au destrămat țara și au făcut imposibil acest scenariu, așa au trăit iugoslavii. Același lucru tot fără turism, dar cu bani din migrație și de la UE s-ar putea întâmpla și în România. Până la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu, Dem. [Tache], avocat, deputat, str. știrbei-Vodă, 14; Ionescu, N., deputat, str. Academiei, 41; Ionescu, Th., profesor, str. Poetului, 32; Ispirescu, P., tipograf, str. Sălciilor, 17; Isvoranu, C., rentier, Calea Grivița, 34; Isvoranu, G., proprietar, Calea Călărași (colț cu str. Sf. Vineri); Isvoranu, I., funcționar, str. Silfidelor, 4; Kalinderu, L., președinte al Consiliului de administrație al Căilor Ferate Române, administrator al Domeniilor Coroanei, str. Renașterii, 2; Kalinderu, N., doctor al Facultății
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
țării dar, mai ales, se bucură de aprecierea forurilor financiare externe de care avem nevoie mai mult ca oricând. [...] În 1996, CDR a pus accentul mai mult pe măsuri de salvgardare a categoriilor nevoiașe lovite de reformă, promițând doar capitalismului rentier restituirea proprietăților expropriate de comuniști. [...] PDSR, care în 1994 se afla în ofensivă, exploatând atât mizeria socială, cât și lipsa de perspectivă a oamenilor, acum se află în dificultate: trebuie să împace și capra și varza. Capra este popularitatea generată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
defilare neîncetată, În altă parte, În soarele fierbinte. La Nisa, pe Promenada Englezilor. Pentru că, Înainte de a veni la Vichy, Hélène Lange trăise cinci ani la Nisa. — A trăit cinci ani la Nisa, spuse el cu glas tare. — Unde sunt mulți rentieri... — Tocmai. Mici rentieri, dar și oameni din toate mediile sociale, ca aici. Mă Întrebam alaltăieri ce-mi amintea mulțimea care se plimbă prin acest parc sau stă pe scaune. E aceeași ca pe malul mării, la Nisa. O mulțime cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
altă parte, În soarele fierbinte. La Nisa, pe Promenada Englezilor. Pentru că, Înainte de a veni la Vichy, Hélène Lange trăise cinci ani la Nisa. — A trăit cinci ani la Nisa, spuse el cu glas tare. — Unde sunt mulți rentieri... — Tocmai. Mici rentieri, dar și oameni din toate mediile sociale, ca aici. Mă Întrebam alaltăieri ce-mi amintea mulțimea care se plimbă prin acest parc sau stă pe scaune. E aceeași ca pe malul mării, la Nisa. O mulțime cu origini atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
de sub tutela criticului. Livrești, reflexive și autoreferențiale, poemele postulează ingenuitatea ca deziderat intangibil, și nu ca pistă de decolare a aventurii lirice. Din acest punct de vedere, drumul străbătut acoperă distanța de la stadiul de „prizonier al convenției” la acela de „rentier” al acesteia (Al. Cistelecan). Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient de clar încă din primele două cărți. Tributare tradiției ardelene pe filiera Goga-Blaga, Propuneri pentru o fântână și Biata mea cumințenie descriu o lume citadină prin structură, dar patriarhală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
a fost pe rând ziarist, sufleur la teatru, director de teatru, director al berăriei academice Bene Bibendi, director al revistei Moftul român, redactor la Universul, director al Berăriei Cooperative, este, în teatru, pictorul amuzant și sagace al societății, administrației și rentierilor, un fel de Henri Monnier și Labiche. I.L. Caragiale este poetul satiric al burgheziei românești. Spirit profund observator, el sesizează cu o pătrundere uimitoare și redă cu o puternică plăcere a expresiei cusururile și ridicolul acestei clase sociale care a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]