1,689 matches
-
că se simte bine. Nu dormise destul sau n-avea poftă de mâncare (cu toată dezmințirea dată de fapte la masă), se simțea istovită de puteri. Când credea că nu e văzută de nimeni, madam Pomponescu-mamă avea gesturi degajate și repezi, mergea sprinten. Îndată ce simțea pe cineva apropiindu-se, începea, după împrejurări, să geamă intermitent (dacă se constituise bolnavă), să târască pașii în mers, să tremure fălcile. Părea mai bătrână cu douăzeci de ani. Poate că n-avea conștiința de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce urmă fu formidabil. G. Călinescu - Tată, țipă Petrișor la masă, ai vândut cavoul! Regele Lear privi pierdut în toate părțile, spre a vedea dacă are vreo cale de salvare, apoi se hotărî să înfrunte taurul ca toreadorii, cu mișcări repezi. - Păi, nu m-ați îndemnat voi să-l vând, copii? - Foarte bine, noi te-am îndemnat, dar de ce să mă facide râs, să țin omul cu vorba? L-ai vândut altcuiva. - Gîndiți-vă și voi, încercă Hagienuș persuasiunea, unlucru de artă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ÎN CASA COMUNELOR.. "] În Casa Comunelor d. Ashley au atras atenția adunărei asupra întîrzierei continue cu care ajung raporturile guvernului asupra cruzimelor comise în Bulgaria. De aceea el a imputat guvernului englez și în special lordului Elliot lipsa unei acțiuni repezi și energice. Tot în Casa Comunelor au ajuns a se discuta bilul asupra acțielor Canalului 174 {EminescuOpIX 175} Suez. Lowe a cerut informații asupra stării întreprinderei de la Suez și asupra atitudinei guvernului în fața ei; Bylands îi impută guvernului că prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zis, ele nu prezintă vrun mare interes dramatic, dar jocul actorilor a fost escelent. Astfel în piesa a doua actorul ce jucă pe hasid a reprezentat atât de fidel pe evreu cum îl vedem în toate zilele, apucat, cu vorba repede și măruntă, încrezut, râzând iute și clipind din ochi, încît trebuie să-i recunoaștem mult talent. În piesa a treia ginerele a fost jucat de un alt actor, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată. El a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a da samă despre succesul reprezentației dramei "Orfelinele", succes pe care în n-rul trecut l-am numit deplin. În sine, drama, compusă cu recunoscutul talent tehnic al autorilor francezi, cu acea maiastră creare de situații interesante și variate, cu treceri repezi de la peripeții dureroase la altele mângâioase, poetice ori pline de duioșie, a ținut vie atențiunea publicului în timp de trei ore. Actorii, identificîndu-se cu rolurile lor, au produs în public acel efect pe care fiziologul îl privește ca o adevărată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unite în rezoluțiile lor, nimeni nu crede că conferența va avea succes, pentru că poarta nu va concede nimica. Mai nainte promitea tot pentru a nu ținea nimic; dar acuma, când lucrul se 'ngroașă, ea a și început a face pași repezi înapoi. Astfel la cea din urmă dezbatere a constituției în Consiliul de Stat articolele privitoare la responsabilitatea ministerială au fost reduse la cea mai slabă espresie, cele atingătoare de restrângere suveranității sultanului șterse cu desăvârșire. Ziarul "Ittihad ", anteluptătoriul pentru reforme
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
l. Lăsând să urmeze estrase "ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
militari, presa noastră dizbate cu generozitatea ei cunoscută alegerile la Senat și ceea ce ea numește "crimele" cabinetului trecut. Paralel cu lupta jurnalistică, a cării importanță sau adâncime e afară de cadrul foii noastre, Ministeriul de război dezvoltă o deosebită activitate pentru repedea concentrare a trupelor, care ușor va succede considerând spiritul de disciplină și supunere a soldatului român. În fine, ministeriul nostru de esterne, condus de astădată de d. Cogălniceanu, a cărui tact și vederi drepte nu sunt contestate de nimenea, a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turci au avut loc pe șoseaua militară care duce la Kars. Mica importanță a ciocnirei se vede din faptul că cu această ocazie s-a făcut prizonieri numai vro 200 turci. [17 aprilie 1877] PÎNEA ȘI CARNEA Pentru a curma repedea și nejustificata suire a prețurilor pînii și cărnii aflăm că onor. consiliu comunal de Iași a hotărât a lua cele mai energice măsuri. În ședința consiliului din 15 l. c. s-a hotărât a se da d-lui primar putere discreționară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
direcția școlii de azi; -Murgocești-Slobozia, loc unde în perioada interbelică funcționa din când în când o punte de trecut cu piciorul; -pe direcția Cătunași-Torcești; aici locuitorii au construit cu resurse proprii pod rudimentar, ce primăvara era luat ușor de șuvoaiele repezi și de sloiurile de gheață, când apele Bârladului veneau mari și produceau stricăciuni. Iar fenomenul acesta se repeta aproape anual în anii mai de demult și în perioada interbelică. Iarna se traversa pe apa înghețată. Spre primăvară, gheața se rupea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grigoraș și Perju, care-și lucrau terenurile cu brațele celor care nu aveau pământ. O parte dintre aceștia din urmă au fost împroprietăriți din moșia Crețu Puiu în 6 martie 1945, cu câte 0,5 ha de familie. Pe pârâul Repedea erau amplasate morile lui Grigore Diaconu și ale lui Milea, iar la hotar cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de vânt aveau Ioan Movila și Ciulei. Tot în Dealul Perjului, la podul lui Obreja, străjuia moara lui Samson
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șefi de școli filosofice, artistice, științifice că școala, ca instituție educativă a mulțimilor, nu are rostul mecanic, militarist și trivial al uniformizării gândului și al reglementării creării, ci datoria mult mai modestă a desanimalizării capetelor de sută și al procurării repezi a mijloacelor tehnice de lucru pentru capetele geniale”. Cartea noastră dorim a fi o contribuție de reflecții și discuție pentru a ne aduce cu toții contribuția la Însănătoșirea sistemului de Învățământ. În primul rând avem În vedere faptul că la o
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
siguranța dinastiei și a autorităților române, dar și de aprovizionarea trupelor din Moldova, Mârzescu nota: "avem interes ca în Basarabia să se găsească trupe devotate nouă, dacă nu se poate trupe curat românești"97. Peste câteva zile, guvernul decidea "ocuparea repede a Chișinăului și Basarabiei, cu condiția să fim în formă acoperiți de guvernul de acolo, oricât de puțină autoritate ar avea (s.n. C.M.)"98. Inițial, s-a încercat utilizarea voluntarilor ardeleni aflați în apropierea Chișinăului, comandamentul român hotărându-se cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mureșanu (pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și patriotică d upă 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic în cadențe ample mom entul decisiv al „Deșteptăriiʺ. Și adaugă: „Imaginea poetului, exponent al unui întreg popor, tonul grav, sumbru și răsp
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dureri ce două sore Măririi tale-au dat! KENT: Prințesa dragă! CORDELIA: Să nu le fi fost tata,-aste-albe plete Le cereau milă. Era-acesta-un cap Să-l lași să-nfrunte plesnetul de vînt? Adîncu,-ngrozitor vuindul trăznet? Și-ntru teribilă și repedea izbire A-ncrucișării fulgerelor? Să veghezi pierdut Cu-acest subțire coif? Și-al důșmanului cîine, Chiar de m-ar fi mușcat, ar fi stat noaptea-aceea La focul meu. Și-a trebuit, biet tata, Să te-aciuiezi cu porcii și pierduții
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și din cele mai imaculate mătăsuri ale dragostei lui romantice"). Într-un peisaj selenar, rezemat cu coatele pe bârnele podului de la Râpa Galbenă, în locul "de unde obișnuia odinioară să privească spre dealurile din față al Socolei, al Cetățuiei, până departe spre Repedea și Bârnova", Eminescu se afundă tot mai mult în trecut, luând aminte la "toate neamurile poposite aici", pentru ca de pe înălțimea altui "pod" ("de raze"), "aruncat de lună și de fantezia lui", să poată contempla în voie "cetatea adormită în faldurile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l părăsise și se regăsea în noaptea spuzită de stele pe podul fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia rămas bun de la Creangă (într-o scenă melodramatică, în care plâng amândoi abundent) și se urcă în tren
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care a trebuit să bată atâta drum de la orașul reședință de județ. „Dacă nu se lasă convins cu vorba bună, spune-i că punem buldozerul și-l împingem la vale cu deal cu tot”, îi spunea dimineață șeful cu glas repede și sacadat, dând cu muchia palmei în tăblia mesei de lemn masiv peste care fusese pusă o foaie de sticlă groasă. Îl ascultase mult timp cu gândul aiurea, mutându-și privirea când spre capul cu păr rar până spre creștet
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cum se face pe la noi, bea, o să-ți priască după frigul pe care lai tras. Dar scoate- ți cizmele celea, sau stai, mai bine ți le trag eu, că te văd încă înțepenit puțin. Îi scoase cizmele cu smucituri repezi și le duse în sala de la intrare, apoi puse în pahar lichidul incolor care făcea mici bule la turnare. - Dumneata nu bei? - Eu nu, numai când am nevoie, adică atunci când sunt răcit, sau uneori așa când îmi vine, odată sau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de zăpadă, chinuiți de vântul nemilos, erau purtați aiurea și nu reușeau să se aștearnă comod pentru iernat; unii îi pătrundeau chiar sub haină. Era și normal. Mâine va fi Sfântul Nicolae. Începând din noapte aceasta se apropie cu pași repezi anotimpul alb. Oare de ce lumea se sperie de el? Unul mai frumos și mai sănătos, nici că se poate. Totuși, pentru a pune sângele în mișcare, trebuia să grăbească pasul. În cel mult douăzeci de minute va fi la el
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aveam însoțitori până acasă. Dacă dimineață când plecasem vremea era mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
liberale care doreau dezvoltarea comerțului în ansamblu și timpul trecea pe măsură ce se înnoia legislația. Senatul aprobase trei amendamente, iar Camera Reprezentanților, patru. În ședințe nu s-au putut rezolva toate detaliile și data de 30 iunie se apropia cu pași repezi. În ultima zi, Camera Reprezentanților și Senatul au aprobat prelungirea cu trei ani a Legii controlului exporturilor, revizuită prin amendamente. Cele mai importante dintre ele se refereau la lărgirea criteriilor de respingere a licențelor de export. Legislația din 1949 era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]