5,917 matches
-
Cenaclul ieșise iar la lumină”. Citind cartea lui Zenovie Cârlugea, nu mi-am putut împiedica năvala propriilor amintiri legate de Lucian Blaga, în făptura căruia, pentru subsemnatul, domina o generozitate copleșitoare... Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga - Între amintire și actualitate. Interviuri & reportaje, Ed. Scrisul Românesc, 2011, 264 pag.
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
de discuții de tipul celor cu privire la proza psihologică sau la poezia tinerilor, orice fel de dispută despre înnoirea sau conservarea literaturii partinice. Numere întregi ale revistei sînt confiscate de asemenea evenimente extraliterare, care prilejuiesc nu doar articole festiviste, publicistice sau reportaje, ci și o întreagă literatură care, formal și ca tematică, mesaj etc. iese cu totul din vreo logică literară, artistică a momentului și se plasează într-un spațiu anistoric din punct de vedere literar, dincolo de binele și de răul discuțiilor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]
-
Cronicar România la televizor Am urmărit, pe TVR Info, un reportaj foarte bun. Subiectul: prima impresie a unui călător român sau străin când intră în țară pe la diversele puncte de trecere a frontierei. Postul respectiv de televiziune a pus în aplicare o idee simplă: și-a trimis reporterii în absolut toate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
avangardist Sașa Pană, care publică o poezie partinică în mesaj, dar foarte interesantă în procedeele sale care amintesc de începutul de secol sincronizat cu tot ce avea Europa mai nonconformist. Poezia se numește La clubul socialist, este un fel de reportaj retrospectiv și începe așa: „Pe-atunci, clubul era într-o casă veche,/ O hardughie cu pereții coșcoviți de ani și ploi./ (Acolo-i azi un bloc cu nouă etaje/ În care locuiesc doar muncitori/ Iar la parterul cu pereții de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5296_a_6621]
-
assist those interested to buy a property or open a business in Transdniestr,”1 ne-a atras atenția. Tot ea ne va ajuta să trecem granița ilegal. Așa îmi închipuisem că vor decurge lucrurile. Diferiți jurnaliști și turiști relatează în reportajele lor despre corupția de la graniță, dar pe înserate, când ajungem noi la granița cu Transnistria, nu e nici urmă de această tradiție. În fața noastră e o camionetă care așteaptă să treacă granița. În rest nu e trafic mai deloc. Alexi
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
contul său oficial de Twitter, Dmitri Rogozin a transmis că rușii așteaptă "acum cu nerăbdare, la Moscova, delegații guvernamentale ale României și Republicii Moldova". În același mesaj, vicepremierul Rusiei a postat un link către postul de televiziune Rossia 24, cu un reportaj privind dificultățile întâmpinate de delegația rusă în drumul spre Moscova, scrie Mediafax. Dmitri Rogozin a anunțat, sâmbătă, ca a revenit la Moscova, din Republică Moldova, în pofida faptului că avionul sau a fost obligat de către avioane ucrainene de interceptare să se
Rogozin, mesaj pentru oficialitățile din România și Moldova: Vă așteptăm cu nerăbdare la Moscova by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54269_a_55594]
-
luna decembrie la Washington, Nuland a declarat că SUA au ajutat guvernul ucrainean "să-și atingă obiectivele europene" și a dat garanții că Washingtonul va continua să sprijine Ucraina pe drumul către viitorul pe care fostul satelit sovietic îl merită. Reportaje difuzate de Russia Today în timpul protestelor de pe EuroMaidan vorbeau despre sume de bani pe care manifestanții le primesc pe zi. Persoane care apăreau în mass-media finanțată de Kremlin își declarau convingerea că petrolul folosit pentru cocktailurile Molotov, bâtele și echipamentele
"SUA au cheltuit 5 miliarde pentru democrația din Ucraina" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54377_a_55702]
-
dintre tragedii a câștigat ? Răspunsul, în septembrie, la gala de la New York”, a scris Luca Niculescu pe Facebook. "A fost o experiență interesantă grație dublei diversități. În primul rând o diversitate oferită de programele pe care le-am vizionat, cele mai multe fiind reportaje realizate de televiziuni din Asia sau America Latină. Premiile Emmy încearcă să evite ca jurații din Europa să judece reportaje produse de televiziuni europene, ca să prevină conflictele de interese. Și apoi a mai fost și diversitatea juriului. Eram oameni de televiziune
Luca Niculescu, șeful RFI România și jurnalist Digi 24, în juriul premiilor Emmy by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54621_a_55946]
-
o experiență interesantă grație dublei diversități. În primul rând o diversitate oferită de programele pe care le-am vizionat, cele mai multe fiind reportaje realizate de televiziuni din Asia sau America Latină. Premiile Emmy încearcă să evite ca jurații din Europa să judece reportaje produse de televiziuni europene, ca să prevină conflictele de interese. Și apoi a mai fost și diversitatea juriului. Eram oameni de televiziune și radio din multe țări, cu istorii personale și profesionale diferite, dar, după aproape zece ore de văzut reportaje
Luca Niculescu, șeful RFI România și jurnalist Digi 24, în juriul premiilor Emmy by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54621_a_55946]
-
reportaje produse de televiziuni europene, ca să prevină conflictele de interese. Și apoi a mai fost și diversitatea juriului. Eram oameni de televiziune și radio din multe țări, cu istorii personale și profesionale diferite, dar, după aproape zece ore de văzut reportaje, cred că am ales ceva relevant. Rezultatul va fi văzut la gala Emmy din septembrie".
Luca Niculescu, șeful RFI România și jurnalist Digi 24, în juriul premiilor Emmy by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54621_a_55946]
-
părțile noastre ascunse. Dar există o tendință literară social-realistă care vede în mod simplist lumea. Literatura nu este asta, ci un lucru interior, o lume a psihicului. Asta din cauză că jurnalele au un nivel foarte jos. Multe din cărțile realist-socialiste sunt reportaje și jurnalele fac din asta cărți. |sta e curentul viitorului, care va deveni ceva mortal după care ni se va interzice să scriem într-o altă manieră! Acest fel de a scrie are toate semnele inflației, limba devine un impostor
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
O discuție cu potențial interesant, dar rămasă deocamdată la stadiul unei compilații de opinii, care lasă impresia c-a fost însăilată pe fugă a publicat ROMÂNIA LIBER| din 14 noiembrie a.c.: „Cît ține de foame o carte publicată” este titlul reportajului semnat de Manuela Golea, în care se încearcă, oare a câta oară, sondarea pieței românești de carte. Reportajul nu are din păcate altă ambiție decât pe aceea de-a reitera concluzia cunoscută potrivit căreia scriitorii români nu pot trăi din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
a fost însăilată pe fugă a publicat ROMÂNIA LIBER| din 14 noiembrie a.c.: „Cît ține de foame o carte publicată” este titlul reportajului semnat de Manuela Golea, în care se încearcă, oare a câta oară, sondarea pieței românești de carte. Reportajul nu are din păcate altă ambiție decât pe aceea de-a reitera concluzia cunoscută potrivit căreia scriitorii români nu pot trăi din scris. Nici cei străini n-o prea pot face, precizează Nicolae Manolescu, așadar nu aceasta ar fi problema
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
ridicol) și de comentariile pe această temă ale câtorva scriitori români, cărora pare să li se fi pus doar întrebări vagi, generaliste (ca dovadă, câțiva răspund cu aprecieri despre inspirație și Dumnezeu), era interesant de urmărit într-un astfel de reportaj pur și simplu (?) parcursul banilor din domeniul editorial. Dar și teme precum motivul pentru care drepturile de autor nu depășesc 10% din vânzarea cărților și chiar și-așa sunt supuse TVA, numărul de cărți tranzacționate în România, în comparație cu alte state
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
încălzirea spațiului locativ, pentru o situare mai exactă a cărților în contextul posibilită- ților de consum ale pieței românești. Altfel, o lamentație în plus pe tema faptului că scriitorii nu pot trăi din scris nu servește nimănui, mai ales că reportajul nu izbutește nici să răspundă la întrebarea pe care și-o pune în chapeau: „din ce trăiesc cei care scriu”. Sau ar trebui să luăm drept simptomatic răspunsul emis de Radu Aldulescu: „Eu trăiesc, ca noi toți, din mila lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
-ncărcate cu napalm ieri/ coborând/ cu indiferență tehnologică/ peste jungle și orezării” (p. 31) Titlul, Collapsed in Love, e caracteristic pentru prima parte a poemului și deconcertant dacă o avem în vedere pe cea de-a doua. Jumătate lamento, jumătate reportaj flower power din Vietnam. Aici, imagismul pare singura soluție de lectură. Două stări conflictuale, una intimă, alta publică, una spontană, alta premediată. Dragoste și luptă. A le alătura e de-ajuns. Dar de alăturare e vorba? La suprafață, da. Ce
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
Ingvar Kamprad, fundatorul companiei Ingvar Kamprad Elmtaryd Agunnaryd (IKEA), a recunoscut că firma sa, ce a luat naștere în Suedia, este gestionată printr-o societate care operează din paradisul fiscal din Liechtenstein. Puțin înainte ca televizunea suedeză să emită un reportaj pe acest subiect, omul de afaceri a recunoscut existența fundației Interogo, deși a negat că se folosește de aceata pentru a nu plăti impozit. Fondurile transferate către Liechtenstein ar ajunge, conform televiziunii suedeze, la 100.000 de milioane de coroane
Ikea operează din paradisul fiscal din Liechtenstein () [Corola-journal/Journalistic/53335_a_54660]
-
Liechtenstein ar ajunge, conform televiziunii suedeze, la 100.000 de milioane de coroane, adică aproximativ 11.300 de milioane de euro. În plus, Kamprad, unul dintre oamenii cei mai bogați din lume, trăiește în Lausanne, alt paradis fiscal din Elveția. Reportajul explică cum magazinele pe care multinaționala le deține în 26 de țări sunt gestionate de către Inka Holdings, dar, de fapt, proprietarul drepturilor de autor pentru fiecare produs vândut de Ikea este Interogo, creată acum două decade, cu filiala în Luxemburg
Ikea operează din paradisul fiscal din Liechtenstein () [Corola-journal/Journalistic/53335_a_54660]
-
lupta ONG-urilor cu primăria» să nu iasă vreo «tărăgănare, să nu ne mai dea banii». Altfel, procesele ar fi bune, dacă «am avea și noi ceva de câștigat».” Fără alte comentarii. Cea mai bisericoasă țară din Europa Un scurt reportaj video realizat de Deutsche Welle și comentat până acum de foarte puțini jurnaliști români face cunoscută în Europa măsura laicității statului român: în vremuri de criză, în care se taie de la toate sectoarele vieții publice, inclusiv de la sănătate și de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5358_a_6683]
-
2010: 129) Răspunsurile sunt contradictorii și parțiale. La origine, nu se putea vorbi de un gen bine definit. Pentru scriitorul „crime”, temele erau recrutate, cum spuneam, într-o democrație cvasihaotică, din viața de zi cu zi, din tradiția orală, din reportajele jurnalistice ori chiar din documentele juridice oficiale, biografii ale marilor criminali. Sub presiunea tiparului, exista prea puțin timp de reflecție.
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
pe drumul revoluției culturale (1951); Uniunea Sovietică pe calea construirii comunismului (1959). Puțini știu, poate, că d-sa a publicat două cărți de interes pentru istoria culturii române. Prima este Cum am supraviețuit holocaustului în Ucraina (1941-1943); întâlnirile mele (amintiri - reportaj), Netanya, 2000 (68 pag., carte publicată în regie proprie). Cea de-a doua: Amintirile unui fost ziarist comunist, redactor-șef al „Scânteii”, din 1947 până în 1960, Editura Compania, București, 2004. În 1989, Sorin Toma a trimis o scrisoare deschisă Europei
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de Matei Călinescu, Ov.S.Crohmălniceanu, G.Dimisianu și urmează în general linia deschiderii spre literatura de calitate estetică. Între cronici însă și restul articolelor și chiar al literaturii publicate discrepanța este însă evidentă. Numeroase articole, mai ales sub formă de reportaj (dar și de reportaj poetic, semnat de pildă de Florența Albu în numărul 12 al revistei), dar și relatări triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
Crohmălniceanu, G.Dimisianu și urmează în general linia deschiderii spre literatura de calitate estetică. Între cronici însă și restul articolelor și chiar al literaturii publicate discrepanța este însă evidentă. Numeroase articole, mai ales sub formă de reportaj (dar și de reportaj poetic, semnat de pildă de Florența Albu în numărul 12 al revistei), dar și relatări triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din Oltenia”) sau din uzine
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
ales sub formă de reportaj (dar și de reportaj poetic, semnat de pildă de Florența Albu în numărul 12 al revistei), dar și relatări triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din Oltenia”) sau din uzine („Ce e nou la uzina de pompe și mașini agricole”). Poezia militantă, socială, cu tematică partinică nu suferă în nici un caz, ba chiar cîștigă și poeți tineri. Așa se întîmplă cu Adrian
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
informația transmisă de la unul la altul va deveni realitate, iar realitatea însăși, cea pe care tradițional o consideram obiectivă, se va opaciza, refuzând accesul la înțelesuri și legături ascunse. Precedente sunt deja consemnate în istoria noastră recentă: aș menționa marele reportaj televizat al revoluției de la '89 sau procesul și moartea cuplului Ceaușescu, două exemple care atestă capacitatea mijloacelor de comunicare de a construi o realitate alternativă. Atunci era analogică. Acum este digitalizată, adică formată din biți și pixeli. Comunicarea concurează cu
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]