1,144 matches
-
alte naționalități : sefarzi, turci, români, armeni, ruși” <endnote id="(325)"/>. În perioada august-octombrie 1919, Benjamin Fundoianu a publicat În revista evreiască de limbă română Mântuirea o serie de 11 eseuri, sub titlul „Iudaism și elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un amplu volum cuprin- zând publicistica lui Fundoianu <endnote id=" (529)"/>. Până la urmă Însă, cenzura a impus eliminarea eseului respectiv din cuprinsul cărții. Acest important studiu filozofic a fost reeditat abia În 1999, după 80 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Luni, 2 iunie, ambasada Danemarcei din Islamabad (Pakistan) a fost ținta unui atac sinucigaș cu o mașină-capcană; au murit 8 oameni și au fost răniți vreo 30, toți pakistanezi aflați, întâmplător, prin preajmă. Se crede că atentatul este urmare a republicării, în unele ziare din Danemarca, a celebrelor caricaturi cu profetul Mahomed, pe care musulmanii le consideră o ofensă gravă adusă islamului. Întâmplarea, banală, de altfel, dacă ținem cont de seria nesfârșită de astfel de atentate din ultimii ani, a repus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
corespondență despre evenimentele remarcabile petrecute la Ediția a XXI-a a Festivalul „Enescu” din 2013. Apreciem că a-Ți dărui talentul și munca intensă neamului tău este un act de eroism! Prin generozitatea importantei edituri ieșene, avem o sponsorizare pentru republicarea acestei lucrări, putând fi răspândită în toată Țara datorită tirajului important. Prin prezenta intervenție publică, încercăm să beneficiem de organizarea, în anul 2015, a unei Ediții Jubiliare, cea de a XXII-a, cu sărbătoriri mai ample în toate marile orașe
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
republică texte literare, versuri, proză din revistele Luceafărul (1902-1920), Gazeta de Transilvania, Ramuri (19051947) Semănătorul (19011910), Însemnări literare: „Amurg de toamnă” de Demostene Botez, „În Bucovina” și „Noapte de april” de M. Sadoveanu, „Cu G. Coșbuc” de G. Bogdan-Duică. Apar republicări ale scrierilor lui D. Anghel, Ilarie Chendi, T, Ștefanelli, studiile lui Titu Maiorescu despre Ioan Popovici Bănățeanu - nr.60/1919 din revista Convorbiri literare de la Iași, fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, din opera lui George Bacovia sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, G. T. Pamfil, Octavian Goga (Vlaicu). Dintre colaborările de interes ar fi de semnalat o scrisoare a reginei Maria către revistă (1921), precum și un cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
a VIII-a, a XI-a, a XII-a. După 2000, studiul s-a restrâns la clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a24. Practic, "istoria românilor" ca materie distinctă nu mai apare în programele școlare revizuite în urma republicării din 2003 a legii învățământului 25. În general, numărul de ore alocat studiului istoriei în școală a fost, din anii '90, în continuă scădere 26. Reducerea a afectat cel mai mult segmentele temporale îndepărtate preistoria, antichitatea și epoca medievală 27
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sportiv". Ministerul își rezerva dreptul de a publica anual lista disciplinelor opționale și metodologia de examinare. Aceeași lege, republicată la 10 decembrie 1999, diferenția bacalaureatul după filierele de învățământ parcurse, menționând istoria doar ca probă la alegere (conform art. 26). Republicările din 2003 și din 2004 au menținut statutul său opțional. În plus, examinarea urma să se facă după tipuri de subiecte diferențiate în funcție de profilul liceului și de numărul orelor de studiu alocate săptămânal istoriei. În 2007, în urma frecventelor acuzații de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Decembrie ziua națională a României" (art.1) și se abrogă H.C.M. nr. 903/1949, prin care se decreta ca zi națională data de 23 august (art. 2). Constituția din 1991 a inclus această prevedere, care s-a păstrat și în republicarea sa din 2003 (art.12, alineat 2). 2 Prin proclamarea zilei de 1 decembrie ("în unanimitatea adeziunii") ca zi națională "s-a făcut dreptate însuși poporului român", după cum scria istoricul Cristian Popișteanu, în cuvântul introductiv al "Magazinului istoric" din decembrie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anume vid. Astfel, în mai 1988, examenele și programele obligatorii de istorie au fost provizoriu suspendate în școli (Wladimir Berelowitch, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, p. 112). Rescrierea și republicarea manualelor a început foarte timid în același an, apoi au fost reluate cu dificultate în 1992, pentru a se revigora abia după 1995 (Ibidem, p. 113). 46 Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990, p. 317
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
până la vremile noastre. Sibiu, 1838, introd. edit., Alba Iulia, 1995 (în colaborare cu Eva Mârza). Repere bibliografice: Ioan Aurel Pop, „Școală și națiune”, ECH, 1987, 6-7; Miskolczy Ambrus, Iskola és nemzet, „Uj Erdélyi Muzeum” (Budapesta), 1989, 1-2; Octavian Șchiau, La republicarea „Disertației...” lui Vasilie Popp, „Universul catedrei”, 1995, 46. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
cu caractere chirilice (George Bariț XE "Bariț" o folosește mereu În publicistica sa), cât și În ortografia etimologizantă cu litere latine. Cipariu XE "Cipariu" , de pildă, scrie „franc”, dar, potrivit sistemului său ortoepic, pronunția este tot „frânc”, așa cum o dovedesc republicările sau transcrierile de texte latinizante În ortografie chirilică, situație În care „franc” devine „frânc”. „Frânc” este un cuvânt vechi În limba română și prezența sa În toponimie și onomastică Îi dovedește clar circulația populară, chiar dacă atestările scrise pot conduce, În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în tipar 12. În cursul anului 1940, între momentele la care a luat parte și în care s-a implicat, putem remarca următoarele: decernarea premiului C. Chiru lui Virgil Vătășianu, renumitul istoric de artă, sprijinul acordat lui Ștefan Pascu în republicarea operei lui Alexandru Papiu-Ilarian și susținerea ridicării monumentului lui Spiru. C. Haret, fost ministru al Cultelor și Artelor 13. În condițiile social-politice ale deceniului al cincilea, în țară se desfășurau evenimentele poate, cele mai dramatice din istoria românească contemporană. Cel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt de început devine supărător când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga, Nae Ionescu (Ființa noastră spirituală și omul de caracter, fragment din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
de peste munți. S-au retipărit adesea versuri de Matilda Cugler-Poni ș.a., basmele lui Petre Ispirescu. Un merit cu adevărat mare al redactorilor de la T. este acela de a fi contribuit la cunoașterea în Transilvania a operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea operei poetului: studii scrise de G. Bogdan-Duică, Vasile Goldiș, A. C. Domșa, alături de amintirile lui A. C. Domșa, versuri închinate lui Eminescu, alcătuite de Al. I. Hodoș (Ion Gorun) etc. Principalii autori transilvăneni publicați de T. sunt Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
NOUA BIBLIOTECĂ POPULARĂ, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1889 și 15 martie 1891. Inițiativa pare să fi fost a lui Gr. H. Grandea, care și-l asociază pe editorul D. I. Cerbureanu pentru a scoate o revistă dedicată republicării celor mai valoroase opere ale literaturii române. Fiecare număr este consacrat unui scriitor. Grandea semnează studii biografice, în general bine documentate, dar minate de un anacronic entuziasm romantic și lipsite de spirit critic, care însoțesc o antologie de texte reprezentative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
școalei primare, un discurs ținut în 1890), V. Gr. Borgovan ( Din corespondența mea pedagogică cu Al. I. Odobescu), N. Iorga (Institutor în România Mare). Se remarcă dorința redactorilor de a readuce în atenția cititorilor texte literare clasice, de unde și numeroasele republicări, atât de poezie (Mihai Eminescu , G. Coșbuc, St. O. Iosif, cât și de proză (I. L. Caragiale, Al. Vlahuță ș.a.). A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
un discurs al ministrului Ion Petrovici. Tot aici, publică un articol de același profil Pamfil Șeicaru. Apare și numele lui N. Iorga, cu o scurtă notă. Literatura inserată este didactică, legată de evenimentele și de ciclurile școlare. Poezia (originală și republicări) aparține lui I. Nenițescu, G. Coșbuc, I. U. Soricu, Carol Scrob, G. Tutoveanu, Scipione Bădescu, Mircea Rădulescu, Horia Furtună, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Al. Iacobescu, H.G. Lecca, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Al. Vlahuță, G. Topîrceanu, O. Goga, Aron Cotruș, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
Houghton a Universității Harvard (Cambridge, Massachusetts) a manuscrisului latin cuprinzând ultima formă a Istoriei creșterii și descreșterii Imperiului Otoman aparține istoricului Virgil Cândea, iar traducerea acestei prime părți (Praefatio) aparține latinistului Dan Slușanschi. Avem, prin intermediul revistei mai sus citate, începutul republicării acestei opere „cunoscute până acum în copii defectuoase și în traduceri trunchiate”; vezi și Dimitrie Cantemir, Monarchiarum phisica examinatio sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700), ediție îngrijorată de N. Locusteanu, București, 1928; Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, traducere, studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Gheorghiu La Vingt-cinquième heure și prin intuiția certificată de timp că „ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale”, Mircea Eliade îi acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
nimic la F.p. Schițe umoristice, nuvele, amintiri publică V. A. Urechia, G. Coșbuc, D. Karnabatt, I. C. Georgescu, I. Ighel-Deleanu, Th. Cornel. În 1901, sub semnătură lui I. L. Caragiale, apar Triumful talentului, Grand Hôtel „Victoria Română”, Amatorul și artistul, toate fiind republicări. Între scriitorii traduși se numără Lenau, Uhland, Goethe, Heine, J.-J. Rousseau, Chateaubriand, Hugo, Al. Dumas, Baudelaire, Zola, J.-H. Rosny, D’Annunzio, Longfellow, Turgheniev și Dostoievski (prin intermediar francez), Sienkiewicz, Petőfi și Vörösmarty Mihály. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
17 februarie și 23 iunie 1902. Director: G. Marinescu. Revista publică sau reproduce poezii de Alex. St. Vernescu, G. Marinescu, N. Beldiceanu, Radu D. Rosetti, Const. Gh. Damaschin, Adrian Sulcină, D. I. Bonteș, Gheorghiu Dem., N. A. Bogdan, Gr. Lupu, Corneliu Moldovanu. Republicări sunt și poezia Numai una de G. Coșbuc sau transpunerea lui St. O. Iosif din Petöfi, Soarele. De remarcat un început de traducere din Odissea, semnat de Hristian N. Țapu și multă literatură populară. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286812_a_288141]
-
de limbă română Lumea liberă. La șase ani după discuția noastră, dl Pacepa încerca să atragă atenția încă și încă o dată că demantelarea Securității nu prea începuse. Când mi-a împărtășit gândul de a oferi Jurnalului Național spre publicare și republicare paginile de astăzi, l-am întrebat de ce o face. Mi-a răspuns succint așa cum îi este obiceiul: „Paginile acestea sunt încă de stringentă actualitate, deoarece telefoanele continuă să fie interceptate ilegal în București și România continuă să fie singura țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cultura națională a unei părți din creația gazetarului. S-a întâmplat în același timp ca și poema Doina să fie republicată, după patru decenii de cenzură, atât în volumul jubiliar, Institutul pentru relațiile cu Străinătatea condus de Virgil Cândea realizând republicarea identică a ediției Maiorescu din decembrie 1883, cât și în alte ediții omagiare, apărute la editurile din Iași, Cluj și Timișoara. Toate acestea se întâmplau în anul 1989, pe baza unui program care se elaborase încă dinainte de un avizat colectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea și republicarea Constituției, articolul 146 lit. a)], text care dă dreptul Curții să se pronunțe asupra inițiativelor de revizuire a Constituției. În ceea ce privește efectele deciziilor Curții Constituționale, articolul 145 al Constituției făcea distincție între deciziile pronunțate de Curte în exercitarea atribuțiilor de control
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
curent cu proiectele lui literare și care îi arătase, cu puțin timp înainte de moarte, manuscrisul volumului al doilea din Ciocoii vechi și noi, intitulat Ciocoii noi. Lui N. Filimon i se dedică, de altfel, o bine scrisă prezentare, ce însoțea republicarea în foileton a nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]