2,221 matches
-
îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor și elevi. Dimpotrivă, provocarea unei atmosfere de neîncredere și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un nivel înalt de aspirații și se așteaptă sau, cel puțin, aspiră la o creație eficientă, la o contribuție semnificativă. Totuși, beneficiul eforturilor de o viață poate părea neînsemnat. În unul dintre caietele sale de început, Darwin a descris cu resemnare această dilemă: Să menționăm că primii astronomi au fost persecutați - și apoi să adaugăm că binele cel mai mare pe care îl pot face oamenii de știință este să ducă știința lor cu câțiva ani înaintea vremii lor (Caietul C
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lacrimile ușurează?” (Voltaire) În lumea fenomenelor psihice e vorba, adesea, mai mult decît de o descărcare energetică: se produc frecvente schimbări de semnificație; În cazul de față, „lacrimile” corespund unei Împăcări cu situația. Însă pot fi nu numai lacrimi ale resemnării, ci și ale reproșului și ale revoltei! „Ceea ce diferențiază omul de celelalte animale este, poate, mai mult sentimentul decît rațiunea.” (Miguel de Unamuno) Desigur, pentru faptul că „sentimentul” reprezintă calea principală prin care integrăm „binele”, „adevărul”, și „frumosul” În viața
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a spera.” (Vauvenargues) Deși are calitatea de a acorda șanse, „răbdarea” nu trebuie totuși prelungită prea mult, pentru a nu deveni ridicolă; la fel, Încrezîndu-te doar În ea, Îți pierzi facultatea de a mai acționa, iar uneori Îți induce resemnarea. Frumosul și urîtul „Orice lucru are frumusețea lui, dar nu oricine o vede.” (Confucius) CÎnd, de exemplu, vrem să sesizăm frumosul din individualitatea psihologică umană, nu reușim În absența unei nevoi interioare de un frumos moral, de un frumos spiritual
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
interesele/opțiunile altor segmente ale societății; d. nu există resursele necesare, iar canalizarea resurselor către rezolvarea problemei ar presupune un efort excesiv, fapt care ar slăbi capacitatea sistemului de a face față altor probleme. Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: fie colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea, fie, din diferite motive, se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea de a nu fi găsit soluții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: fie colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea, fie, din diferite motive, se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea de a nu fi găsit soluții care par să fie eficiente. Corupția este negativ estimată colectiv, dar într-o stare de pasivitate, de îngrijorare. În starea manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, fiind formulată ca problemă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca o problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ocupată în sistemul de priorități. O asemenea analiză va trebui să identifice poziția în conștiința colectivă a problemei-stare: potențială (nu există o conștientizare a ei), latentă, maniestă, centrală. Este important să se identifice stările subiective colective asociate: atitudine pasivă, de resemnare cu problema, motivația/voința de a acționa. Trebuie luată în considerare și diversitatea conștientizării problemelor sociale. Unele grupuri/segmente sociale consideră „ceva” ca fiind o problemă, altele o ignoră sau nu o consideră a fi o p.s. Importanța/centralitatea problemei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
7 februarie 2006, la ora 17, foaierul Teatrului Odeon s-a dovedit neîncăpător pentru publicul venit (invitat numai pe căi informale, în absența - intenționată - a oricărei publicități) să asiste la prezentarea unui spectacol-lectură cu tema „Violența domestică între revoltă și resemnare”, urmat de o dezbatere la care au fost prezenți oficiali din domeniul politicilor publice, ziariști și critici de teatru, actori și regizori, cercetători și cadre didactice, reprezentanți ai societății civile. Cele patru texte care au fost lecturate de actorii Diana
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
potrivită pentru a reda bogăția de Înțelesuri a acestora: „Avem proverbe care sunt biciuiri de foc și proverbe care Înainte de a se preface În cuvinte au fost flori. Unele, discrete, deschizând orizonturi metafizice. Altele sunt surâsuri desprinse dintr-o tragică resemnare În fața vieții. Unele au urâtul obicei al dascălilor care moralizează. Altele, un umor izbăvitor de tristețe. Adâncime, joc, grotesc Întâlnești la fiecare pas, dacă nu la orice țăran, atunci În belșugul de Înțelepciune al acelui țăran fără de nume, sinteză rezumativă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sub semnul nici unui spiritualism, ci sub semnul unei concreteți raționale, deși bazate pe sentiment. În schimb, este abstract, inuman și prost cel ce pronunță condamnări facile împotriva unor întregi perioade ale istoriei omenești în care „poporul” a răspuns dominării prin resemnare. Spiritul unui asemenea popor care să fie potențial revoluționar găsea întotdeauna modalitatea de a se exprima altfel: poate chiar prin resemnare și, mai ales, prin aceea că era total străin de cultura clasei dominante. În momentul în care, sub fascism
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cel ce pronunță condamnări facile împotriva unor întregi perioade ale istoriei omenești în care „poporul” a răspuns dominării prin resemnare. Spiritul unui asemenea popor care să fie potențial revoluționar găsea întotdeauna modalitatea de a se exprima altfel: poate chiar prin resemnare și, mai ales, prin aceea că era total străin de cultura clasei dominante. În momentul în care, sub fascism, deși supunându-se mecanic unor anumite impuneri „armate”, poporul rămânea în realitate perfect străin de cultura puterii (din punct de vedere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o retribuție care să corespundă cu nevoile cotidiene, dar și în situațiile în care angajații nu au posibilitatea de a-și dezvolta o carieră, de a obține o avansare într-o funcție mai înaltă. Putem vorbi astfel de o oarecare „resemnare” a angajatului în ceea ce privește așteptările sale de la compania în care lucrează. Este tipul angajatului care consideră că actualul său loc de muncă nu este o excepție, ci că situația cu care el se confruntă este una generalizată, în ea încadrându-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu cântec, RL, 1993, 51-52; Andreea Deciu, Din păcate, RL, 1994, 37; Ioana Pârvulescu, Viața ca un dulce coșmar, RL, 1994, 49-50; Dan Stanca, Acordeonul apolitic, VR, 1994, 11-12; Tania Radu, Romantismul dezabuzării, LAI, 1995, 13 februarie; Lena Ruști, Căutând resemnarea, CC, 1995, 1-2; Dan C. Mihăilescu, Proza de „urât și mizerie”, „22”, 1998, 22; Geo Filișanu, Între Scylla și Caribda vieții noastre, VR, 2000, 12. D.C.M.
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
altora, dar și încondeiază, cu bonomie, veșnice deficiențe omenești sau deplânge discret suferințe consumate în tăcere și singurătate. Este o perindare de oameni comuni, „fără bucurii prea mari și fără dureri prea adânci”, ale căror principale trăsături par să fie resemnarea, seninătatea, bunătatea. În narațiune descrierile, dialogurile, epitetele sunt menite să autentifice faptele, fără să se poată evita o anume impresie de artificial. Masivul roman Cumpăna vremii (1943) dezvăluie o viziune mai cuprinzătoare, probând și anumite propensiuni filosofice. Ponderea epică o
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
anii dictaturii carliste și ai „nebuniei legionare”, existența se schimbă profund, autorul cunoscând de aproape perfidia vremurilor cârmuite de ocupanții sovietici și teroarea instaurată pretutindeni. Pe bază de probe inventate va sta în detenție șaisprezece ani și jumătate, suportând cu resemnare torturi și vexațiuni de neînchipuit, într-o atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut imagina”, scrie cel care ajunsese să aibă la eliberare doar puțin peste patruzeci de kilograme. Cu o portretistică
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
perioada când își gândea arhitectura din trilogia exilului. Personajele acestor romane sunt, într-o măsură semnificativă, proiecții ale unui singur portret. Trăind în epoci diferite ale istoriei - Ovidiu (Dumnezeu s-a născut în exil) în Tomisul augustan, Radu Negru (Cavalerul resemnării) în Evul Mediu valah, Toma Singuran (Prigoniți-l pe Boețiu) într-o contemporaneitate odioasă -, ele urmează un drum ce le poartă spre descoperirea unor adevăruri fundamentale. Imaginea tradițională a marelui poet roman surghiunit la țărmul pontic și doborât de durerea
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
propria lume lăuntrică, sufletul. E un drum pe care, împreună cu scriitorul, îl parcurg aproape toate personajele cărții: substanța lor fizică se contopește cu una spirituală. Dar nu printr-o simplă contemplație, ci - așa cum se spune limpede la sfârșitul romanului Cavalerul resemnării - printr-o luptă dură, „de finalul căreia depinde tot ceea ce este mai omenesc încă în om”. Așa se întâmplă și în La Septième lettre (1964) sau cu un alt personaj-cheie al operei lui H., El Greco din Un sepulcro en el
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
studiu Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, Craiova, 1991; ed. tr. Al. Castaing, Ileana și Mihai Cantuniari, pref. Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999; La rebeldía de los escritores sovieticos, Madrid, 1960; Le Chevalier de la résignation, Paris, 1961; ed. (Cavalerul resemnării), tr. Ileana Cantuniari, postfață Monica Nedelcu, Craiova, 1991; Les Impossibles, Paris, 1962; Quaderno italiano, Pisa, 1962; Diccionario de los Papas, Barcelona, 1963; ed. (Dicționarul Papilor), tr. Ana Vlădeanu, București, 1999; Giovanni Papini, Paris, 1963; La Septième lettre, Paris, 1964; Platón
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
6; Constantin Amăriuței, De l’exil politique à l’exil littéraire, „La Nation roumaine”, 1962, 211; H. St. [Horia Stamatu], „Les Impossibles”, „Cuvântul în exil”, 1962, 4; George Uscătescu, „Dieu est né en exil”, „Destin”, 1962, 12; Monica Lovinescu, Haiducia resemnării, „Ființa românească”, 1963, 1; Mircea Eliade, Papini văzut de un român, „Cuvântul în exil”, 1964, 22-24; V. I. [Virgil Ierunca], De la Vintilă Horia la Jérôme Carcopino, „Ființa românească”, 1964, 2; George Uscătescu, Platon, personagiu de roman, „Destin”, 1964, 13-14; Monica
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana a doua, sprijinindu-se pe câteva „simboluri potrivite”, pentru a sugera că „inițierea” în existență poate sminti sufletul, scufundându-l în experiență. Subtilul discurs epic vorbește despre singurătate și resemnare, despre orgoliul asumării acestora, luând uneori înfățișarea unui poem al solitudinii acceptate. Volumele Două părți cal și una vizitiu (1991) și Jocuri și zile (2000) cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
unificând iubire și maladie, maternitate și aprehensiune a morții, cotidianul și ritmurile eterne. Efervescența, mobilitatea, gesticulația retorică, iluminările nu pot disimula anxietățile, nici răsucirile lăuntrice, spaimele, nostalgiile acute; însă, spre deosebire de lirica feminină de până atunci, nu șoaptele, nu suavitățile, nu resemnarea sunt caracteristice. Tumulturile acestui lirism, cu urcușuri spectaculoase, accentele în notă socială activă, revoluționară chiar, coborârile în mâhnire, toate comportă trăsături aspre, energice, într-o notă, s-ar spune, masculină. Simbolizare a verticalității, muntele e punct de observație spre zări
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
pentru vizualizare prin consemnarea unor amănunte descriptive sau privitoare la modul de viață, la atitudinile, obiceiurile specifice unui mediu. Tonul este familiar, înviorat adesea de remarci umoristice. Episoadele triste sunt tratate fără accente dramatice, într-un spirit de acceptare, de resemnare, care estompează suferința și dă o notă de tihnită contemplare relatării. Continuând o preocupare mai veche și impulsionat cu deosebire de evenimentele din 1940, I. devine un cântăreț al Basarabiei, adunând în volumul Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
a constituit, în întreg spațiul ortodox, un punct de referință în ceea ce privește atitudinea ortodocșilor, sau cel puțin a ierarhiei ecleziastice ortodoxe, față de Biserica romano-catolică. În cazul grec, refuzul ierarhiei bisericești de a accepta Unirea cu Roma a fost determinat și de resemnarea în fața puterii militare a turcilor. Deceniile de mijloc ale secolului XV au adus mutații importante și în relațiile Moldovei cu Poarta. Constrânși să aleagă între „războiul antiotoman permanent“, de partea Ungariei, și politica conciliantă a Poloniei, moldovenii, în încercarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care se adaugă inconsistența asumării valorilor și a culturii politice democratice; soluțiile mesianice promovate de carlism, dar și de regimurile legionar și antonescian, care au coincis cu aruncarea peste bord, fără o rezistență semnificativă a instituțiilor și a culturii democratice; resemnarea fatalistă în fața ideii „necesității“ dictaturii în vremuri de restriște (să notăm că înainte de a „beneficia“ de „necesitatea“ comunismului am experimentat „necesitatea“ regimurilor autoritare, idee ce a fost îmbrățișată în devălmășie atât de elitele politice, cât și de cele intelectuale și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]