2,430 matches
-
tipul secvenței și durata sentimentelor. Secvențele au fost codate în două categorii de factori: factori de nivel I (nivel obiectiv secvență reală care a generat respondenților sentimentele pozitive sau negative) și factori de nivel II (nivel subiectiv semnificația dată de respondenți secvențelor de evenimente). Pentru analiză au fost utilizați 14 factori de nivel I: recunoaștere, realizare, posibilitatea de creștere, progres, salariu, relații interpersonale, control tehnic, responsabilitate, condiții de muncă, munca în sine, factori ai vieții personale, status, securitatea postului. Factorii de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
analiză au fost utilizați 14 factori de nivel I: recunoaștere, realizare, posibilitatea de creștere, progres, salariu, relații interpersonale, control tehnic, responsabilitate, condiții de muncă, munca în sine, factori ai vieții personale, status, securitatea postului. Factorii de nivel II exprimau sentimentele respondenților față de factorii de nivel I, cuprinzând: sentimentul de recunoaștere, sentiment de eșec, sentimentul de realizare, sentiment de nerealizare etc. Din totalul factorilor, cei care au înregistrat cele mai mari frecvențe, au fost împărțiți de cercetători în două grupe distincte: 1
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
infirmă declinului sugerat de Miner pentru perioada ulterioară anului 1977. Nu în ultimul rând teoria rolului de tip ierarhizat a fost criticată pentru avantajarea bărbaților, scala MSCS cuprinzând itemi care descriu roluri de tip masculin, asigurând scoruri mai ridicate pentru respondenții bărbați: a juca golf, a participa la concursuri de atletism, a purta cravată, a face pantofii etc. Deși Miner respinge toate aceste critici invocând studiile proprii sau cele conduse de alți cercetători, este cert faptul că cele patru teorii au
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din cele două dimensiuni ale modelului combinat Maslow-Herzberg s-a aplicat o secvență de interviu semistructurat. Pentru analiza și interpretarea datelor s-au aplicat următoarele criterii: 1. Gradul de saturare a factorilor igienici este dat de gradul de mulțumire a respondenților față de aceștia. Nemulțumirea față de recompense, echipamentele de lucru, condițiile fizice, programul de lucru, exercitarea controlului disciplinar, modul de conducere a organizației indică nesatisfacerea factorilor igienici din modelul Herzberg, respectiv a nevoilor de nivel inferior potrivit modelului Maslow. Comportamentul așteptat al
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Caracterul semi-structurat al interviului a permis identificarea factorilor de tip igienic care nu sunt satisfăcuți, precum și tipul de intervenție corectivă care poate conduce la eliminarea insatisfacției. 2. Gradul de saturare a factorilor motivaționali este dat de gradul de mulțumire al respondenților față de aceștia. Nemulțumirea față de munca în sine, nivelul responsabilităților, posibilitatea exprimării libere, utilizarea abilităților personale, posibilitatea de a învăța lucruri noi, relația cu colegii și șefii, prestigiul companiei indică nesaturarea factorilor incitativi. Din această categorie au fost dezvoltate pârghiile de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă. 3. Saturarea maximală a factorilor igienici și/sau a factorilor incitativi denotă demotivare. Potrivit lui Maslow, saturarea nevoilor de nivel inferior nu se realizează integral, absența oricărei forme de nemulțumire la acest nivel exprimând absența din sfera de interes a respondentului a acestei categorii de nevoi. De asemenea, satisfacerea integrală a nevoilor de nivel superior nu este posibilă, mulțumirea maximală exprimând neactivarea nevoii de autorealizare. Pentru elaborarea rapoartelor individuale de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. Creșterea productivității prin acțiunea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivația intrinsecă, managerii trebuie mai întâi să investească în factorii extrinseci: condiții fizice, recompense, echipamente de lucru etc. Limitele metodologice au rezultat din operaționalizarea conceptelor și din tehnicile de culegere a datelor. Interviul individual semi-structurat, face to face a pus respondentul în fața unui set prestabilit de itemi față de care acesta și-a exprimat satisfacția/insatisfacția. Realitatea a fost predefinită de către cercetător, iar subiectul a fost determinat să se manifeste în limitele acesteia. Există posibilitatea ca anumite nevoi să fi fost excluse
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
strada Brezoianu, adică exact până la ei) dădeau biroului un aer plăcut. Apoi parcurse cu atenție materialul. (Marginal) TRADIȚII: POSTUL CRĂCIUNULUI Ancheta noastră (de rând) DE CE POSTESC OAMENII? (bold) (Chapeau) Redacția Universul a adresat acestă întrebare unui grup de 100 de respondenți. Iată, pentru cititorii noștri, ce explicații am primit. Unele grave, altele glumețe, după firea omului. 21 au răspuns: Eu, unul, postesc pentru că așa-i obiceiul. 13 Ca să mă îngrijesc. 13 Ca să mă stimeze vecinii. 1 Ca să fac hatârul soacră-mii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de popa al nostru, care nu postește. 7 Ca să n-am ceartă-n casă. 2 Ca să fac pe placul viitorilor socri, care nu-și dau fata după un eretic. 2 E la modă. 9 Habar n-am de ce. Un singur respondent a spus: „Pentru că sunt creștin.“ Redacția noastră vă dorește, fie că ați postit, fie că nu, un Crăciun fericit alături de cei dragi! Domnul Procopiu avea mustața dată cu ceară cosmetică și și-o tot pipăia, de parcă voia să se convingă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
postit, fie că nu, un Crăciun fericit alături de cei dragi! Domnul Procopiu avea mustața dată cu ceară cosmetică și și-o tot pipăia, de parcă voia să se convingă că e la locul ei, în timp ce citea. Tăie din capul paginii cuvântul „respondenți“ - sună rău, noi evităm radicalele - și puse în loc „creștini“, iar la final scrise, în loc de „un singur respondent“, „un singur abonat al ziarului Universul, din cei chestionați“. — Felicitările mele, domnule coleg, e foarte bine, vă puteți socoti angajat, spuse apoi primul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cosmetică și și-o tot pipăia, de parcă voia să se convingă că e la locul ei, în timp ce citea. Tăie din capul paginii cuvântul „respondenți“ - sună rău, noi evităm radicalele - și puse în loc „creștini“, iar la final scrise, în loc de „un singur respondent“, „un singur abonat al ziarului Universul, din cei chestionați“. — Felicitările mele, domnule coleg, e foarte bine, vă puteți socoti angajat, spuse apoi primul redactor. Bine-ați venit printre noi! Permite-mi însă să-ți spun dumneata, cred că suntem congeneri
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în perioada cînd scria la Cronica (1915-1916) rămîne doar un detaliu... În nr. 76, Contimporanul găzduiește o anchetă de referință despre poezia argheziană (un gest asemănător făcuse revista Integral). Opiniile sînt foarte variate (fiecare autor își are propriul Arghezi..), iar respondenții - de asemenea: modernistul Camil Petrescu, de pildă, stă alături de tradiționalistul Octavian Goga, aflat de cîțiva ani în conflict cu Ion Vinea. Răspunsul celui din urmă putea fi însă oricînd semnat de Vinea însuși: „N-am avut răgaz să scriu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alte variante de contracte mai flexibile care să vină în întâmpinarea unor nevoi ale lucrătorilor sau unor situații specifice ale angajatorilor.10 În Comunicarea Comisiei privind finalizarea dezbaterilor generate de Cartea verde din octombrie 2007, se consemnează opiniile diferite ale respondenților, semnificativ fiind faptul că atât Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European, cât și statele membre au evidențiat că stabilitatea și securitatea în muncă a lucrătorilor este dată numai de contractul de muncă standard. 2.3. Piața muncii segmentată, sintagmă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de opinie, bazat pe un chestionar aprofundat cu 115 întrebări, este realizat în rândul managerilor generali și de departamente din toate economiile acoperite de WCY. Pentru a fi reprezentativ, mărimea eșantionului este proporțională cu PIB-ul fiecărei economii, eșantionul de respondenți acoperind o secțiune transversală din comunitatea de afaceri, având în vedere fiecare sector economic (primar, secundar și terțiar), pe baza contribuției lor la PIB-ul economiei. Trebuie menționat că respondenții la sondaj sunt autohtoni sau străini, aflați în întreprinderi locale
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
eșantionului este proporțională cu PIB-ul fiecărei economii, eșantionul de respondenți acoperind o secțiune transversală din comunitatea de afaceri, având în vedere fiecare sector economic (primar, secundar și terțiar), pe baza contribuției lor la PIB-ul economiei. Trebuie menționat că respondenții la sondaj sunt autohtoni sau străini, aflați în întreprinderi locale sau străine în țara respectivă și care, în general, au o dimensiune internațională. Aceștia trebuie să evalueze condițiile de competitivitate prezente și prognozate ale economiei în care operează și în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
manageri (aproximativ 77 per țară) din cadrul celor 58 de economii studiate au răspuns la sondaj (datele obținute sunt confidențiale). Chestionarul este elaborat de IMD și a fost revizuit și actualizat, în decursul anilor, în colaborare cu institutele partenere din toată lumea. Respondenții evaluează problemele de competitivitate, răspunzând la întrebări cu punctaje pe o scară de la 1-6, în general, răspunsul 1 indică o percepție negativă și 6 indică percepția cea mai bună. WCY calculează valoarea medie pentru fiecare economie, apoi datele sunt transformate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
o scară de 0-10, folosind formula următoare. În final, răspunsurile la sondaj sunt transformate în valorile lor standard de deviație, pe baza cărora se calculează clasamentul. Potrivit IMD, subiectivitatea răspunsurilor la sondaj este limitată de bogata experiență internațională a managerilor respondenți. Dar, cu toate acestea, răspunsurile la sondaj pot fi mai volatile decât datele statistice (răspunsurile din anumite economii pot fi influențate mai mult de valori culturale și societale sau de moștenirea tradițională) și, din acest motiv, în grupul-țintă este inclus
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sondaj pot fi mai volatile decât datele statistice (răspunsurile din anumite economii pot fi influențate mai mult de valori culturale și societale sau de moștenirea tradițională) și, din acest motiv, în grupul-țintă este inclus un număr suficient de mare de respondenți din fiecare stat, pentru ca eșantionul să nu încline în favoarea unui anumit grup. Deoarece majoritatea criteriilor sunt clasificate diferit, se folosește metoda deviației standard (SDM) - o scară standard comparabilă pentru a calcula rezultatele globale - pe factori și pe subfactori. Aceasta măsoară
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de chestionare, din 139 de economii (care reprezintă peste 98% din PIB-ul mondial), completate și returnate în perioada ianuarie-mai 2010. În urma procesului de centralizare, au fost reținute 13.607 răspunsuri la sondaj, ceea ce reprezintă o medie de 98 de respondenți pe țară.<footnote Ibidem, p. 57. footnote> Sondajul, realizat într-un mod similar în toată lumea, este divizat în 13 secțiuni:<footnote Ibidem, pp. 57-58. footnote> date despre compania respondentului; percepția globală asupra economiei țării în care se desfășoară activitatea; instituții
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
607 răspunsuri la sondaj, ceea ce reprezintă o medie de 98 de respondenți pe țară.<footnote Ibidem, p. 57. footnote> Sondajul, realizat într-un mod similar în toată lumea, este divizat în 13 secțiuni:<footnote Ibidem, pp. 57-58. footnote> date despre compania respondentului; percepția globală asupra economiei țării în care se desfășoară activitatea; instituții guvernamentale și publice; infrastructură; inovare și tehnologie; mediul financiar; concurența internă; operațiunile și strategia companiei; educație și capital uman; corupție, etică și responsabilitate socială; călătorii și turism; mediu; sănătate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în care se desfășoară activitatea; instituții guvernamentale și publice; infrastructură; inovare și tehnologie; mediul financiar; concurența internă; operațiunile și strategia companiei; educație și capital uman; corupție, etică și responsabilitate socială; călătorii și turism; mediu; sănătate. Majoritatea întrebărilor din sondaj cer respondenților să evalueze, pe o scară de la 1 la 7, un anumit aspect din mediul în care funcționează. La un capăt al scalei, 1 reprezintă situația cea mai rea, iar 7 reprezintă situația cea mai bună.<footnote Ibidem, p. 58. footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sondaj presupune o dublă stratificare bazată pe mărimea întreprinderii și sectorul de activitate. Instrucțiunile de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă de respondenți potențiali, care include firme din principalele domenii de activitate ale economiei: agricultură, industria prelucrătoare și neprelucrătoare, precum și servicii; 2) separarea cadrului în două liste: una care include doar firme mari și a doua, care include toate celelalte firme (ambele liste
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
că mediul instituțional se află într-un proces de deteriorare, 16,95% consideră că, deși aflat la un nivel scăzut, se observă o îmbunătățire a mediului instituțional, iar 13,40% declară că mediul instituțional este mai puțin eficient. 2) Percepția respondenților față de gradul de dezvoltare a infrastructurii din țara noastră Aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate - 73,04% (76,62% în industrie, 75,00% în construcții, 70,61% în comerț și 73,72% în cazul altor servicii) - consideră că infrastructura din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
27% în comerț și 1,57% în cazul altor servicii). Restul de 25,11% dintre cei chestionați consideră că infrastructura din România este la un nivel mediu de dezvoltare. 3) Modul în care subiecții percep mediul macroeconomic din România Majoritatea respondenților (54,70%) sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor (57,14% în industrie, 54,17% în construcții, 54,29% în comerț și 54,51% în cazul altor servicii), această
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fiind aceea că prețurile pe care trebuie să le plătească furnizorilor sunt, în unele cazuri, exprimate în euro și, prin urmare, o apreciere a acestei valute înseamnă pentru ei costuri mai mari. Factorii determinanți ai competitivității economice 198 5) Percepția respondenților referitoare la calitatea serviciilor de sănătate din România Majoritatea celor chestionați (53,77%) consideră că servi ciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene (58,44% în industrie, 52,78% în construcții, 53,88% în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]