1,275 matches
-
1 se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Deciziile sau măsurile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporționalității. CAPITOLUL IX Dispoziții finale Articolul 29 Persoanele care au fost excluse de la beneficiul protecției temporare sau al reunificării familiale de către un stat membru vor putea să intenteze o acțiune în justiție în statul membru în cauză. Articolul 30 Statele membre stabilesc regulile referitoare la sancțiunile aplicabile încălcărilor prevederilor naționale adoptate în contextul prezentei directive și iau toate măsurile
jrc5124as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90292_a_91079]
-
nu pot rezolva o dispută, fie cu privire la necesitatea de a realiza un transfer, fie cu privire la aducerea rudelor să locuiască împreună pe baza art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 343/2003, sau cu privire la statul membru in care trebuie sa se realizeze reunificarea, acestea pot recurge la o procedură de conciliere stipulată la alin 2 al acestui articol. 2. procedura de conciliere este inițiată la cererea unuia dintre statele membre aflate în dispută înaintată Președintelui Comitetului stipulat în art. 27 al Regulamentului (CE
jrc6156as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91328_a_92115]
-
5.385 locuitori, din care 3.691 de origine etnică germană. În anul 1946 localitatea Cisnădie a fost ridicată la rangul de oraș. În anii 1950 a început exodul sașilor transilvăneni către Republica Federală Germania, mai ales pe motiv de reunificare a familiilor în care bărbații au fost deportați după al doilea război mondial. După 1989, ritmul emigrării a crescut mult. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cisnădie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
bun”, dar la 12 martie 1938, naziștii austrieci au preluat conducerea, în vreme ce trupele germane au ocupat țara. La 13 martie 1938, s-a declarat oficial "Anschluss"ul Austriei (unirea cu Germania). După două zile, Hitler (austriac prin naștere), a proclamat „reunificarea” țării sale cu restul Germaniei în Heldenplatz din Viena. Printr-un plebiscit, unirea a fost confirmată în aprilie 1938. Austria a fost incorporată în al Treilea Reich și a încetat să existe ca țară independentă. Arianizarea averilor austriecilor de origine
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
putere economică importantă a Europei. În 1990, după căderea comunismului în Europa, cele două state germane s-au reunificat, prin aceea că landurile fostei RDG au aderat oficial la RFG, adoptând bineînțeles și constituția RFG. Tratatul care a definit această reunificare se numește "Doi Plus Patru" (a fost încheiat de către cele două state germane și cele patru puteri care dețineau suveranitatea asupra întregii Germanii: SUA, Marea Britanie, Franța și URSS). Statul unit este acum una dintre cele mai importante țări din Uniunea Europeană
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
noiembrie. Primele alegeri libere au loc în RDG pe 18 martie 1990, iar succesorul PUS, PSD, a câștigat 10% din voturi. Alianța conservatoare pentru Germania, condusă de președintele-ministru-Lothar de Maiziere, a preluat puterea și a început negocierea unui tratat de reunificare cu guvernul vest-german. Situația economică tot mai gravă din RDG, și valul continuu de emigranți au condus la formarea unei uniuni economice, monetare și sociale între cele două state pe 1 iulie 1990. Fiziunea reală dintre RFG și RDG într-
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
o Germanie unică s-a realizat prin acordul puterilor victorioase în al doilea război mondial. A fost începută negocierea Acordului Doi plus Patru între ambele guverne și miniștrii de externe ale forțelor aliate. La 45 de ani de la sfârșitul războiului, reunificarea a fost proclamată la 3 octombrie 1990. Grupurile est-germane s-au alăturat Verzilor vest-germani și au format o alianță. STASI a fost dizolvat după deconspirarea unor documente secrete. Primele alegeri ale Germaniei unificate sunt câștigate de Kohl. Deși industriile din
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
care a folosit avionul cu motor de rachetă. Între 1955 și 1990 în Germania au existat două forțe aeriene, ca rezultat al împărțirii Germaniei înfrânte între cei patru aliați, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1990, după reunificarea germană, forțele aeriene ale RDG-ului au fost dizolvate, iar structurile lor au fost preluate de "Luftwaffe" din RFG. În Bosnia, în 1990, a fost prima dată când "Luftwaffe" a acționat în afara țării după cel de-al Doilea Război Mondial
Luftwaffe () [Corola-website/Science/300227_a_301556]
-
întrebuințat acronimul "BRD", cu o conotație politică disprețuitoare. Însă în RFG acronimul "BRD" nu s-a folosit de către populație aproape deloc, iar autoritățile vest-germane chiar s-au împotrivit folosirii lui, "BRD" nefiind o desemnație oficială a statului "Bundesrepublik Deutschland". Odată cu reunificarea Germaniei, finalizată la 1 octombrie 1990, respectiv odată cu sărbătorirea primei aniversări a Germaniei Reunite la 3 octombrie 1990, statul comunist "Deutsche Demokratische Republik" a încetat să mai existe. Începând de atunci numele său și acronimul "DDR" se folosesc în Germania
Republica Democrată Germană () [Corola-website/Science/298570_a_299899]
-
separă de Biserica Mamă și nu se consideră autocefală", aceasta indicând că "BORR" se considera ocrotitoarea și purtătoarea de cuvânt a tuturor ortodocșilor ruși din afara URSS-ului. După încheierea celui de-al doilea război mondial, Patriarhia Moscovei a întrevăzut posibilitatea reunificării bisericilor moscovite și "BORR", cel mai probabil cu aprobarea guvernului sovietic, care adoptase o atitudine mai conciliantă față de religie și care se pare că încerca să obțină o imagine internațională mai favorabilă. Această reunificare nu a fost acceptată de "BORR
Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei () [Corola-website/Science/299657_a_300986]
-
mondial, Patriarhia Moscovei a întrevăzut posibilitatea reunificării bisericilor moscovite și "BORR", cel mai probabil cu aprobarea guvernului sovietic, care adoptase o atitudine mai conciliantă față de religie și care se pare că încerca să obțină o imagine internațională mai favorabilă. Această reunificare nu a fost acceptată de "BORR", care considera că Rusia este încă o dictatură comunistă. De la sfârșitul Uniunii Sovietice, "BORR" s-a luptat să-și mențină independența față de Biserica Ortodoxă Rusă. Unul dintre motivele acestei acțiuni este acela că Biserica
Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei () [Corola-website/Science/299657_a_300986]
-
stalinistă, părea din ce în ce mai depărtat de noile realități. În ciuda acestui fapt, el a reprezentat încă o dată, cu tenacitatea cunoscută, URSS la o conferință internațională, și anume la Conferința de la Geneva din 1955, unde s-au discutat problemele securității europene, dezarmării și reunificării Germaniei. Evenimentele care au dus la ieșirea de pe scena politică a lui Molotov au început în 1956, când Hrușciov a lansat o neașteptată denunțare a lui Stalin la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist. Stalin a fost
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
rezolvarea conflictului. Trupele rusești staționează în continuare pe teritoriul moldovenesc, în pofida obligațiilor asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 și 2001. În iulie 2002, OSCE, împreună cu mediatori ruși și ucraineni au semnat un document care conținea premise pentru reunificare Moldovei într-o federație. Neconcordanțe fundamentale asupra împărțirii puterilor au făcut imposibilă aplicarea acestui document. În luna noiembrie a anului 2003, Rusia a realizat un memorandum care conținea, până la acel moment, cea mai detaliată propunere de constituire a unui stat
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
1955, i-a acordat statutul de membru deplin al NATO. În luna mai 1953, Lavrenti Beria, aflat atunci, după moartea lui I.V. Stalin, în postul de vice prim-ministru al guvernului sovietic, a făcut o propunere nereușită de a permite reunificarea Germaniei într-o țară neutră pentru a preveni încorporarea Germaniei de Vest în NATO. În 1949, Armata Populară de Eliberare a lui Mao Zedong a învins trupele Kuomintang (KMT) ale lui Chiang Kai-shek, sprijinit de Statele Unite ale Americii, iar Uniunea
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
fiind irelevantă și, în consecință, sovieticii au declarat oficial că ei nu ar mai interveni în afacerile interne ale statelor aliate din Europa de Est. În 1989, forțele sovietice s-au retras din Afganistan și, în anul 1990, Gorbaciov a consimțit la reunificarea Germaniei, singura alternativă la acestea fiind un scenariu de tip Tiananmen. Atunci când a căzut Zidul Berlinului, a început să ia formă conceptul lui Gorbaciov de "Casă Europeană Comună". La 3 decembrie 1989, Gorbaciov și succesorul lui Reagan, George H. W
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
aproape 99 de ani. Sub presiunea populației, la 9 noiembrie 1989, a căzut și Zidul Berlinului, ceea ce a marcat căderea simbolică a blocului estic. Peste un an, la 3 octombrie 1990, și cu acordul lui Gorbaciov, a avut loc și reunificarea Germaniei. La 25 ianuarie 1989 sovieticii întocmesc planul de retragere a armatei sovietice de sud, care staționa în Ungaria. Partidul Socialist al Muncii din Ungaria, la 11 februarie 1989, aprobă trecerea treptată la sistemul multipartid. La 16 iunie, Imre Nagy
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
naționalități și-au format propriile partide. Polonezii din Imperiul Rus, care suferiseră o rusificare administrativă și educațională semnificativă, au format partidul naționalist "Partidul Socialist Polonez" la Paris în 1892. Fondatorii acestui partid au sperat că acest fapt va ajuta la reunificarea Poloniei divizate, cu teritorii deținute de Austro-Ungaria, Germania și Rusia. În 1897, muncitorii evrei din Rusia au creat "Bund" ("Liga"), o organizație care a devenit populară în vestul Ucrainei, Belarus, Lituania și în teritoriile poloneze. "Partidul Social Democrat al Muncii
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
plecăm și să încercăm să visăm totul din nou”. Marcați de criticile primite de "Rattle and Hum", cei patru au operat o schimbare calculată în sens muzical și tematic, cea mai dramatică de la "The Unforgettable Fire". Căutând inspirație în ajunul reunificării Germaniei, au început să lucreze la al șaptelea album de studio, "Achtung Baby", la din Berlin în octombrie 1990 cu producătorii Daniel Lanois și Brian Eno. Ședințele de înregistrare erau pline de conflicte, membrii formației certându-se pe tema direcției
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
în mod activ în extinderea democrației în lume. Procesul de schimbare în Europa de Est, în mare parte pașnic, a fost susținut ideologic, politic și economic de administrația Bush. Conflictul Est-Vest, care definește teoria și practica în politica americană, se încheie odată cu reunificarea Germaniei și colapsul Uniunii Sovietice în 1991. SUA, ca unica superputere, a preluat rolul nedisputat de lider al noii ordini mondiale care se conturase în 1991. După o intervenție militară în Panama în decembrie 1989, trupele americane au răsturnat dictatura
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
Eliberare a Palestinei, care a reunit o mare parte parte din organizațiile politice și combatante ale arabilor palestineni. În iunie 1967, în cursul Războiului de Șase Zile armata israeliană a ocupat partea de est a orașului, inclusiv orașul vechi, realizând reunificarea teritorială a localității. La 30 iulie 1981 Ierusalimul de acum întregit a fost proclamat de Knesset drept capitala Israelului. Însă în ultimele decenii mișcarea națională arabă palestiniană reprezentată de Organizația pentru Eliberarea Palestinei, și după 1994 Autoritatea Națională Palestiniană revendică
Ierusalim () [Corola-website/Science/297829_a_299158]
-
Orașul Vechi" cuprins între zidurile ridicate în secolul al XVI-lea în timpul Imperiului Otoman și domniei sultanului Suleiman Magnificul, are o suprafață de cca. 1 km pătrat, iar Ierusalimul în limitele lui municipale ajunge la 125 de km pătrați. După reunificarea și extinderea orașului în anul 1967 a început o intensă activitate de construcție de cartiere noi, amplasate la sud (Gilo, Har Homa), la nord și nord-vest (Ramot, Ramat-Eșkol, Ghivat Țarfatit), sau la nord-est (Neve Yakov și Pisgat Zeev). Ierusalimul este
Ierusalim () [Corola-website/Science/297829_a_299158]
-
să fie folosit numele de „Biélorussie”. Mai multe ziare populare publicate pe plan local păstrează însă numele vechi al țării în limba rusă, ca de exemplu "Komsomolskaia Pravda v Bielorussii", varianta locală a unui popular ziar rusesc. Cei ce doresc reunificarea Belarusului cu Rusia continuă să utilizeze și ei termenul de „Bielorusia”. În regiune, au fost descoperite atât rămășițe de homo erectus cât și de Neanderthalieni. Între anii 5000 și 2000 î.e.n., au predominat culturile Bandkerimik. Pe lângă acestea, în Belarus și
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
limba română i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb) j = i scurt ca în românescul cai (kaj [cai] = și) ĵ = românescul j (ĵargono [jargono] = jargon) ŝ = românescul ș (ŝtofo [ștofo] = stofă) u nu este niciodată scurt (reunuiĝo [re-unuigio] = reunire, reunificare) ŭ = u scurt ca în românescul tău (kaŭri [cauri] = a sta pe vine) a, e, i, o, u indică vocale; j și ŭ indică semivocale. Toate celelalte litere indică consoane. Accentul tonic este stabil, pe penultima silabă. Literele cu diacritice
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
infiltrarea diferitelor organizați precum: sindicatele, cooperativele, consiliile comunale și sovietele, pentru a presa guvernul burghez până când condițiile sociale și economice vor fi putut face posibilă izbucnirea revoluției socialiste. Martov a fost un menșevic de stânga și a susținut încercarea de reunificare a partidului din 1905. Reunificare a fost de scurtă durată, cele două facțiuni despărțindu-se în 1907. În 1914, Martov s-a opus primului război mondial, pe care îl considera război imperialist, la fel cum apreciau Lenin și Troțki. El
Iulius Martov () [Corola-website/Science/298471_a_299800]
-
cooperativele, consiliile comunale și sovietele, pentru a presa guvernul burghez până când condițiile sociale și economice vor fi putut face posibilă izbucnirea revoluției socialiste. Martov a fost un menșevic de stânga și a susținut încercarea de reunificare a partidului din 1905. Reunificare a fost de scurtă durată, cele două facțiuni despărțindu-se în 1907. În 1914, Martov s-a opus primului război mondial, pe care îl considera război imperialist, la fel cum apreciau Lenin și Troțki. El a devenit liderul "facțiunii internaționaliste
Iulius Martov () [Corola-website/Science/298471_a_299800]