2,570 matches
-
fost mai întîi sesizat. ... (4^1) În caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiuni pentru care competența aparține Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, competența de a efectua urmărirea penală în cauză reunită aparține organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat. Dispoziția nu este aplicabilă în situația în care s-a dispus disjungerea cu privire la infracțiunea care atrage competența celeilalte structuri. (5) Urmărirea penală a infracțiunilor savirsite în condițiile prevăzute în art. 31
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
care tocmai o instalase la Toulouse pentru a-i converti pe cathari prin predici. Începînd cu 1220, ordinul dominican își constituie primele structuri, cu un magistru general căruia i se supun toți "frații predicatori" și cu un capitul general care, reunit anual, elaborează regulile ordinului și controlează aplicarea lor. Această regulă este cea a canonicilor Sf. Augustin: ea acordă un loc larg rugăciunii și impune călugărilor obligația sărăciei și a cerșetoriei. Folosiți în lupta împotriva ereziei cathare, mai întîi ca predicatori
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
unui document riguros și coerent" (Comunicat de presă, Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dictatura judicativului, formulată mai sus: a) calea genealogiei acesteia, folosind tehnica reducției de tip fenomenologic, pentru a-i sesiza originaritatea convențională; b) calea unui proiect non-judicativ, folosind tehnica unei "reducții non-judicative" (lămurită în contextul potrivit) și a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de povestiri, cu modestia cuvenită, memoriei omului excepțional care a fost Al. Mirodan: cărturar de seamă, ziarist intransigent și, după spusele lui Radu Beligan, "dramaturg de cea mai înaltă clasă" devenit, prin avântul energiilor sale, autorul moral al scrierilor aici reunite. Partea I REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? "Amintirile" pe care le-am publicat în revista Minimum au păstrat un număr considerabil de episoade și experiențe acumulate în decursul a peste treizeci de ani de diplomație efectivă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
organizației față de țara noastră drept o schimbare radicală de la situația de criză generalizată la normalitate. Aș aminti doar primul Simpozion al intelectualilor israelieni și palestinieni, în anturajul unor oameni de litere invitați din Egipt, Maroc, Franța, Turcia, Statele Unite, Spania etc., reuniți (în decembrie 1993) la Granada, orașul unde regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat Edictul de expulzare a evreilor din regatul spaniol. Ședința inaugurală a avut loc chiar în Sala Tronului unde a fost semnat actul, iar prezența noastră aici
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
rămână in suspenso, continuându-se măsurile în vederea alipirii Bucovinei de Galiția, sub un regim civil 159. Totuși, înainte de a hotărî definitiv soarta Bucovinei, Iosif al II-lea s-a hotărât să ceară părerea în această privință și șefului Cancelariei Aulice Reunite Boemiano-Austriece, contele Blümegen, trimițându-i, la 10 decembrie 1780, memoriul în cauză. În nota de răspuns a șefului Cancelariei Aulice, din martie 1781, după lecturarea memoriului lui Balș, acesta preciza că: "Bucovina în nici un caz nu trebuie să fie unită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să nu facă uz de privilegiile obținute față de nici o persoană 241. Ca urmare, pe 27 noiembrie 1786, contele Kollowrat făcea cunoscut șefului Consiliului Aulic de Război că împăratul a poruncit mutarea concepistului Vasile Balș de la această instituție, la Cancelaria Aulică Reunită Boemiano-Austriacă, deoarece Bucovina a fost unită cu administrația provincială a Galiției, ce se afla în subordinea acesteia. La începutul lunii decembrie, lui Balș îi era adus la cunoștință decretul imperial de mutare în serviciul cancelariei politice a curții, cu păstrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
limba română, ardelenii Georg Oechsner și Ioan Budai-Deleanu, primul ajungând grefier la Tribunalul provincial din Lemberg, iar cel de-al doilea secretar al aceleiași instanțe 255. III.12. Boala și dizgrația În timpul îndeplinirii stresantelor sale îndatoriri oficiale la Cancelaria Aulică Reunită Boemiano-Austriacă, în primăvara anului 1788, extenuarea provocată de activitatea susținută depusă în slujba serviciului l-au făcut să aibă unele căderi nervoase, care au fost interpretate de contele Odonel referent la aceeași instituție, ca semne ale unei boli nervoase grave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bucovinean, constituie începutul reintrării sale în viața publică. Doleanțele stărilor bucovinene, cuprinse în memoriu, vor găsi un ecou favorabil la autoritățile centrale vieneze. În expunerea asupra problemei despărțirii Bucovinei de Galiția, prezentată împăratului la începutul lunii iunie 1790, de Cancelaria Reunită Boemiano-Austriacă, de Cămara Aulică și de Banca Deputăției Ministeriale (Ministerial Banco Deputation)13, erau aduse o serie de argumente desprinse din memoriul bucovinean. Expunerea arăta că partea din Moldova cedată imperiului de Poartă în 1775, numită acum Bucovina, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
enormă, ele ar fi putut fi o povară, dacă lacurile, râurile și canalele nu s-ar fi modelat atât de fericit, ele arondează, fac comunicația ușoară și rapidă și produc cea mai dorită proporție, dacă nici natura și nici arta reunite, nu i-ar fi oferit atât de creator toate avantajele unui mic imperiu și toate resursele și însemnătatea unui mare stat. Diferitele zone care trebuie să aibă o astfel de întindere a teritoriului furnizează în cea mai mare cantitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
chemat chiar și la reuniunea ținută de Înalta Curte de Justiție. Decretul de recomandare care i-a fost dat cu ocazia acestei schimbări de la cezaro-crăiescul Consiliul Aulic de Război, precum și noul decret de numire în funcție la cezaro-crăiasca Cancelarie Aulică Reunită, care nu ignoră cunoștințele sale politice, îi vor servi mereu la viitoarele împuterniciri și le alătură în copie acestui memoriu. G. Cu ocazia mai sus amintitei uniri a Bucovinei cu Galiția, el s-a dus la Maiestatea Sa, fie-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Superior - CNCSIS, înființarea de centre de cercetare pentru programe majore, denumite în continuare centre de excelenta, și de școli de studii postuniversitare, în cadrul universitatilor acreditate. Articolul 2 Centrele de excelenta sunt structuri formate din cadre didactice și/sau din cercetători reuniti în jurul unei/unor personalități științifice recunoscute pe plan internațional, în scopul de a dezvolta cercetarea științifică fundamentală și aplicativa în domenii de vârf ale cunoașterii. Articolul 3 Școlile de studii postuniversitare sunt organizate în scopul de a dezvolta cercetarea interdisciplinara
ORDONANTA nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind stabilirea unor măsuri pentru stimularea revenirii în ţara a speciali��tilor tineri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126769_a_128098]
-
de administrație ale societăților pe baza avizului comisiilor parlamentare de resort. ... (4) Comisia își alege un președinte, iar în cazul în care acesta nu este ales în termen de 15 zile, el va fi desemnat de comisiile parlamentare de specialitate reunite. ... (5) Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze: ... a) apărarea ziariștilor și a celorlalți realizatori de emisiuni față de încercările de a li se știrbi independenta profesională și de a li se leza drepturile; ... b) participarea la luarea
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
administrație respectiv. ... Articolul 20 (1) Membrii consiliului de administrație sunt numiți pe o perioada de 4 ani. ... (2) Membrii Parlamentului și ai Guvernului nu pot face parte din consiliile de administrație ale celor două societăți. ... (3) Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere pot propune, cu votul majorității membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administrație, a cărui activitate este necorespunzătoare. Parlamentul decide prin votul majorității. Locul devenit vacant în acest mod sau din orice alt motiv
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
se desfășoară pe baza bugetelor proprii. ... (4) Conturile de execuție a bugetelor celor două societăți vor fi prezentate Parlamentului o data cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultura, arta și mijloace de informare în masa, precum și al celor pentru buget, finanțe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului și vor fi date publicității. (5) Din veniturile realizate din alte surse, consiliul de administrație poate hotărî utilizarea unor sume pentru dotări și retehnologizare. ... Articolul 40 Veniturile proprii ale Societății Române de Radiodifuziune și
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
contul de execuție bugetară al fiecărei societăți, va fi depus până la data de 15 aprilie a anului următor și, cu avizul comisiilor pentru cultura, arta și mijloace de informare în masa, vor fi supuse dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite. ... (4) Rapoartele și informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se vor solicita prin hotărâre a comisiei permanente de specialitate din Senat sau, respectiv, din Camera Deputaților, cu referire la abateri grave privind obiectivele generale ale activității celor
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
profesionale. ... (5) Rapoartele, informațiile și documentele vor fi depuse în termenele stabilite de comisii, dar nu mai mari de 10 zile, comisiile având dreptul să decidă cu privire la soluționare. ... (6) În cazul nerespectării termenelor prevăzute la alin. (3) și (5), comisiile reunite pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație, care este răspunzător de întârziere. ... (7) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administrație respectiv. ... (8) În situația în care plenul Camerelor reunite
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
reunite pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație, care este răspunzător de întârziere. ... (7) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administrație respectiv. ... (8) În situația în care plenul Camerelor reunite ale Parlamentului nu se întrunește din lipsă de cvorum legal, birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților numesc un director general interimar al societății, pe o perioadă de 60 de zile. ... ----------- Alin. (8) al art. 46 a fost introdus de
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
de 7 zile, candidatul recomandat de către membrii titulari ai consiliilor de administrație. Audierea candidatului se face de către comisii, în prezența membrilor consiliului de administrație respectiv." 44. La articolul 21, alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere pot propune, cu votul majorității membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administrație, a cărui activitate este necorespunzătoare. Parlamentul decide prin votul majorității. Locul devenit vacant în acest mod sau din orice alt motiv
LEGE nr. 124 din 22 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121053_a_122382]
-
contul de execuție bugetară al fiecărei societăți, va fi depus până la data de 15 aprilie a anului următor și, cu avizul comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vor fi supuse dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite. ... (4) Rapoartele și informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se vor solicita prin hotărâre a hotărâre a comisiei permanente de specialitate din Senat sau, respectiv, din Camera Deputaților, cu referire la abateri grave privind obiectivele generale ale
LEGE nr. 124 din 22 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121053_a_122382]
-
profesionale. ... (5) Rapoartele, informațiile și documentele vor fi depuse în termene stabilite de comisii, dar nu mai mari de 10 zile, comisiile având dreptul să decidă cu privire la soluționare. ... (6) În cazul nerespectării termenelor prevăzute la alin. (3) și (5), comisiile reunite pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație, care este răspunzător de întârziere. ... (7) Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea, de drept, a consiliului de administrație respectiv." ... 81. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.
LEGE nr. 124 din 22 iunie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121053_a_122382]
-
impactul unor asemenea dileme, J. Looner și M. Malpass (1984) afirmau că antropologii sociali caută să identifice "universalul" (ceea ce e general uman, dincolo de determinările sociale, culturale și istorice), prin studierea sistematică a diferitului cultural, articulat tocmai ca urmare a influenței reunite a acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă că procesele pe care le studiază sînt universale, deși ei sînt inserați cel mai adesea în culturi individualiste și cu o distanță mică față de putere, iar inferențele lor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a simți bucurie", ci se datorează prezenței reale sau imaginare a altora. în al treilea rînd, un alt grup de cercetători a remarcat că proba specifică rezultată din paradigma universalității expresiilor faciale conținea un număr ridicat de erori metodologice, care, reunite, ar fi putut da naștere acelui "acord înalt" asupra recognoscibilității emoțiilor (Russel, 1991a, 1991b, 1994; Ekman, 1994; Izard, 1994). Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]