1,195 matches
-
mai bun până când propriile mele mâini s-au făcut praf iar el a căzut leșinat la picioarele mele. CAPITOLUL PAISPREZECE Pierderea primului meci Bleichert-Blanchard mi-a adus faima locală, un post la Arestări și aproape nouă mii de parai. Câștigarea revanșei mi-a adus o încheietură scrântită la mâna stângă, două carpiene dislocate și o zi în pat, unde m.a prăvălit o reacție alergică la pastilele de codeină pe care mi le-a dat căpitanul Jack când a auzit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nicicând zic eu. „Cei din categoria mijlocie. Zale, Graziano, La Motta, Cerdan. Ce, mă iei de fraier?“ — Mai e în oraș? — N-aș crede. Localul ăsta-i al meu și n-a mai dat pe-aici. Vrei să-ți iei revanșa? Să pui de-un meci? — Vreau să-l scot din rahatul în care s-a băgat singur. Bătrânul pugilist mi-a cântărit cuvintele, apoi mi-a răspuns: — Am o slăbiciune pentru pugiliștii tehnici ca tine, așa că o să-ți dau singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
spui tu e foarte logic, dar dacă ai suferit din cauza cuiva, atunci proverbul ăla cu „răzbunarea e o mâncare bună când e rece“ sună reconfortant, dar nimic nu se compară cu satisfacția instantanee pe care o ai atunci când îți iei revanșa, indiferent cât de insignifiant ar fi. Julia a pufnit trufașă. — Oamenii ar trebui să se ridice deasupra unor astfel de necesități. Sunetul zgomotos al suflării nasului s-a auzit chiar atunci ridicându-se de sub masa unde Susan se îngropase, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cred că te-am așteptat patruzeci de minute! Omar își simți saliva cu noduri atunci când o înghiți: — Te rog să mă ierți, m-am grăbit, am plecat fără numărul de aici și pe drum am făcut o pană. Găsise atâta revanșă în cuvintele lui Max-Dinte, ca și cum așteptase să i-o plătească de mult. Pacientul cu falca se grăbise să treacă prin ușa întredeschisă a cabinetului, așa că Omar se fixă cu tot spatele spre intrare, ca să-l vadă pe Max în ochi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
alături de mine, ce să mai stau pe gânduri?! Să-i facem! Dar cu o condiție, vezi! să nu vrei ca asta să-ți fie ca fericire sau vindecare! — Atunci ce faci cu banii? — Cumperi timp, sănătate, plăceri sau îți iei revanșa! — Asta cu revanșa, explic-o! — Încerc, însă nu îți promit că și izbutesc înainte ca tu să înveți să gândești în limba locului ăstuia ce l-ai ales. Atunci tu ai să-mi dai un răspuns. Vinul de nisip, doamnă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
să mai stau pe gânduri?! Să-i facem! Dar cu o condiție, vezi! să nu vrei ca asta să-ți fie ca fericire sau vindecare! — Atunci ce faci cu banii? — Cumperi timp, sănătate, plăceri sau îți iei revanșa! — Asta cu revanșa, explic-o! — Încerc, însă nu îți promit că și izbutesc înainte ca tu să înveți să gândești în limba locului ăstuia ce l-ai ales. Atunci tu ai să-mi dai un răspuns. Vinul de nisip, doamnă? — Vinul de nisip
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
spânzurat, Julien a fost ghilotinat, iar eu am murit În Închisoare.” Sunt cuvintele unui bărbat târât În procese pentru corupere de minori, un scriitor condamnat la muncă silnică, un om sfârșit la doar 46 de ani. Târzia, dar nu zadarnica revanșă ar fi uriașul succes al operei sale În Întreaga lume. De la Viena la Madrid, de la Roma la București, Praga sau Berlin, o nouă generație de wildieni Îi poartă mesajul până În pragul celui de-al doilea război mondial. Tragică e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci Tratatul de viață elegantă o revanșă? Tot ce se poate. Pentru că deslușim În cele câteva zeci de pagini un amestec bine distilat de ironie, când subtilă, când sarcastică, și de fascinație adulatoare. Ținta acestui vălmășag de sentimente este o lume fundamental străină lui, dar după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să reducă defectele trupului ei; Însă ar Însemna să nu fie femeie dacă și-ar Închipui că reușește să creeze cea mai mică iluzie. Domnișoara de La Vallière șchiopăta cu grație și numeroase sunt femeile cocoșate care știu să-și ia revanșa prin farmecul minții sau uimitoarea strălucire a unei inimi pline de pasiune. Nu știm când va sosi clipa În care femeile vor Înțelege că un defect le aduce uriașe câștiguri!... Bărbatul sau femeia aproape de perfecțiune sunt ființele cele mai lipsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ziua Parăzii, pentru a-l sili să-și încovoaie spinarea în fața Creatorului său, comentă Salma. Numai că bătrânul sultan nu se dădu învins. S-a refugiat la Málaga, și-a adunat credincioșii în jurul lui și a pus la cale o revanșă împotriva fiului. Regatul era de acum împărțit în două principate vrăjmașe, care aveau să se sfâșie sub privirea amuzată a castilienilor. „Uite, s-au făcut deja șapte ani de război civil, își zicea maică-mea, șapte ani dintr-un război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o defilare neîntreruptă de tineri și bătrâni, care stăteau la o distanță respectuoasă de „obiect“, comentându-i cu glas scăzut rotunjimile bine proporționate și botul amenințător. Cât despre Abu-Khamr, se afla și el acolo, cu propriile-i rotunjimi, savurându-și revanșa. „Mergeți și spuneți șeicului să vină aici, în loc să-și petreacă zilele cu rugăciuni! Întrebați-l dacă știe să aprindă un fitil la fel de ușor cum arde o carte!“ Cei mai cucernici se îndepărtau în grabă, mormăind imprecații, în vreme ce alții îl întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l aperi ca un bărbat!“ i-ar fi spus, se pare, Fatima, mama sa. — În ochii acestei femei, avea să-mi spună mai târziu tata, ceea ce se petrecuse nu era numai victoria castilienilor; era, poate mai presus de orice, și revanșa rivalei sale. Fiică de sultan, soție de sultan, mamă de sultan, Fatima era plămădită din politică și uneltiri, mult mai mult decât Boabdil, care s-ar fi mulțumit ușor cu o viață de plăceri, fără ambiții și fără riscuri. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nostru. Fie ca Cel-de-Sus să-i lungească zilele și să-i acorde victoria asupra vrăjmașilor noștri! — Asta nădăjduim și noi, încuviință mama. Dacă Dumnezeu binevoiește să ne redea într-o bună zi țara, sultanul va fi brațul Lui. Pentru Salma, revanșa asupra castilienilor era desigur una dintre dorințele cele mai arzătoare. Dar ceea ce îi ocupa deocamdată gândurile era mai puțin soarta Granadei, cât aceea a propriului ei cămin. Dacă arăta atâta bucurie la revederea Sarei, era pentru că-și amintea cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
gândesc eu despre patima tatălui tău pentru acea rumiyya. Și-a pierdut capul cândva, pentru că ea a fost pe punctul să-l abandoneze, pentru că el socotise că îi era în joc onoarea, pentru că voia, în felul său, să-și ia revanșa asupra castilienilor. De atunci, el nu și-a mai regăsit dreapta judecată. Dar cele ce tocmai s-au întâmplat nu îi privesc nici pe Mohamed, nici pe Warda, și nici măcar pe acea nefericită de Mariam; întreaga comunitate granadină din Fès
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care îmi vestea în cuvinte abia deghizate cucerirea Rhodosului de către Soliman: Marea i-a dus pe ai noștri în vârful stâncii, iar pământul a fremătat la strigătele noastre de triumf. Văzut din celula mea, evenimentul mi-a apărut ca o revanșă personală împotriva lui Adrian și a viselor lui de cruciadă. Iar când, în cursul lunilor următoare, detenția s-a înăsprit, când n-am mai avut nimic de citit, nimic pentru a putea scrie, nici pană, nici cerneală, nici hârtie, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
gînd trecător; o ispită alungată curînd, căci mai presus de orice pe lumea asta Iguana Oberlus era o ființă care se agățase de viață, un supraviețuitor Înnăscut pe care părea să-l Însuflețească un sentiment indestructibil de a-și lua revanșa, ca și cum În adîncul sufletului nu și-ar fi pierdut nici o clipă speranța că Într-o zi avea să reușească să se răzbune pe Dumnezeu și pe oameni, iar Destinul avea să-i dea Înapoi cu vîrf și Îndesat tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ferguson atrăgea atenția, mai tîrziu, asupra importanței „mitului moder nității”, pe care elitele post-moderne se străduiesc să-l deconstruiască, dar care pentru populațiile marginale ale modernității a devenit un ideal practic și chiar, tendențial, un stil de viață practicat ca revanșă istorică. Din această perspectivă, se pare că rusticul ca discurs este expresia decolonizării tăcute a Țăranului : din „operă de artă” și alte „tezaure vii”, din obiect de admirație încremenită în proiect (și, eventual, obiect al unei modernizări forțate și străine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
A, dar am altă veste pentru dumneata. În Franța s-a făcut o gazetă numai cu femei, La Fronde. Santa Maria, Madre di Dio! Acolo m aș angaja. — Ca fumător, cred c-ai avea unele probleme, găsi primul redactor prilejul revanșei, cu un reproș subînțeles. Ce facem cu articolul de mâine, ai vreo idee? MARȚI 23 DECEMBRIE Hazardul 1 A seară papa, abia întors de la Giurgiu, s-a speriatcând a auzit că am umblat toată ziua prin frig,așa că azi mi-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
iubirii. Iubirea noastră e tot mai suprarealistă. Tineretul de azi nu mai poate suporta aluviunile lirice nici în iubire. Să nu ne lăsăm conduși de femei nemângâiate. Nici un om nu e de prisos pe harta iubirii. Iubirea ar putea fi revanșa tuturor injustițiilor existențiale. În cazul artiștilor, până și scurtele lor iubiri pot căpăta dimensiuni estetice. Marile iubiri nu se împotmolesc în epidermă. Iubirea poate fi cea mai îmbujorată dimineață a vieții. Iubirea conferă tinereții o oarecare aură de infailibilitate. În
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o infracțiune. În esență, iubirea este o inefabilă rugăciune. Nici poezia și nici iubirea nu mai sunt șoapte rostite sub patrafir. Drapelul care flutură la despărțire în inimile tuturor îndrăgostiților este, de fapt, o batistă. Să facem din iubire marea revanșă la adresa morții. Multe capodopere își au sorgintea în tulburătoare seisme erotice. După un timp, în cuplurile de mari îndrăgostiți, una dintre inimi rămâne de prisos. De regulă, iubirea este o rană. Cu sau fără pansament. A ajuns, iată, și iubirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
gurile de evacuare blocate. În politică, pamfletul se strigă, nu se scrie. În politică, principala regula vestimentară e să-ți acoperi spatele. Politicienii știu să transforme trecutul într-o ficțiune a prezentului. Cele mai multe ideologii apar pe lume cu statut de revanșă. De multe ori, politica este axată pe înaltele principii ale jocului de noroc alba-neagra. Politica generează fascinație. Și mai ales, repulsie. Erodați de mass-media, politicienii capătă irizări interlope. Libertatea înseamnă capacitatea omului de a spune nu când ceilalți aplaudă. Sub
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
puțin reîntoarcerea noastră în copaci. Printre puținele lucruri care i - au reușit omului se află și arta. Luciditatea în artă netezește drumul spre identitate. Artiștii nu suportă tirania rigorii. Numai cultura ne - ar mai putea topi solzii de pe creier. Marea revanșă la deșertăciunea vieții este creația. Uneori în artă e ca în totalitarism. Ierarhiile antume nu mai pot fi modificate decât de Dumnezeu. Cultura a transformat ciomagul în sarcasm. Sporindu-i în mod substanțial, eficiența. Arta nu decodează misterele, le amplifică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
consumat și s-au stins de la sine, ca la o comandă le-au coborât și pleoapele îndepărtând trecutul pentru ca, în clipa următoare, să-i transfere într-un viitor miraculos și controversat. Epilog Zgârcită în precipitații vara, toamna și-a luat revanșa cu ploi bogate ce au scos la suprafața solului enorme cantități de cereale, legume și fructe pentru a umple pătulele, podurile și cămările multor milioane de consumatori. O zi de toamnă, desprinsă dintr-un album răsfoit la întâmplare, umedă, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Când fata aprinse, făclia el se gândi: Grünlich scăpase. Îl amuză să aprecieze cât de greu i-ar fi unui creștin să Împace reușita acestuia cu propria lui moarte. Zâmbi puțin, malițios. Dar apoi educația sa creștină Își luă o revanșă ironică asupra doctorului, pentru că și el Începea să Împace evenimentele din ultimele zile și să se Întrebe unde anume greșise și cum se făcea că alții reușiseră. Văzu expresul În care călătoriseră sfâșiind ca o rachetă cerurile Întunecate. Ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bătrîna. Hilfe șopti, mișcîndu-și mîinile În rotocoalele de lînă: — Dacă-mi Înapoiezi revolverul, Îți dau filmul... Dacă mi-l oferi, Înseamnă că-l ai la dumneata. Așa că n-am nici un motiv să fac schimb. — Bine, dacă vrei să-ți iei revanșa, nu te pot opri. Credeam, Însă, că nu vrei ca Anna să fie amestecată În afacerea asta. Nu uita că ea m-a lăsat să fug... Uite, aproape c-am terminat, zise bătrîna. — Pe ea probabil că n-au s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]