2,383 matches
-
1980; Glonțul de zahăr, București, 1981; Dosarul aviatorului singuratic, București, 1983; Operațiunea „Soare”, București, 1984; Ultima noapte de război, prima zi de pace, București, 1985; Noaptea cea mai lungă, I-II, București, 1986-1987; Fiecare om cu clepsidra lui, București, 1988; Revelion ’45, București, 1989; Coșciugul agentului K-05, București, [1991]; Suspecta moarte a lui Mario Campanella, I, București, 1991; Temerarul, București, 1991; Interpolul transmite: „arestați-l”, I-II, București, 1993; Moartea m-a bătut pe umăr, București, 1993; „Spion” prin arhive secrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
preocupările privind modul cum se vor fi descurcat cu multiplele privațiuni cei patru membri ai familiei mele, rămasă la București, în plină iarnă și în condițiile când aprovizionarea cu minimul necesar de alimente era foarte dificilă. Vorbisem, în noaptea de Revelion, la telefon, cu Nicoleta, care mă asigurase că aveau cele necesare pentru sărbători, că pătura din lână de lama este binevenită, fiind foarte călduroasă, că le-a lipsit tradiționala vacanță la munte și odihna activă de pe pârtiile de la Predeal și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
decembrie 2000, Shinya a venit în România și a cerut mâna uneia dintre fiicele mele, Cristina. Trecerea dintre ani am sărbătorit-o cu toții, și am considerat un semn bun faptul că am pășit împreună în mileniul 3. În noaptea de Revelion am savurat mâncăruri tradiționale românești, dar și japoneze. A fost o seară deosebită, ocazie cu care, viitorul ginere, ne-a vorbit despre țara lui... „Japonia este o țară cu o istorie milenară, răstimp în care, la conducerea ei, s-au
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de un an. Datorită acestei legende, copiii erau foarte cuminți și ascultători. Astăzi, prin deschiderea porților către Occident, „moș Kuroshu” a devenit „Santa Claus” care vine din Laponia cu sania trasă de reni. După Crăciun, japonezii intră în pregătirea petrecerii Revelionului și întâmpinării Noului An. Pentru unii, vacanța de Anul Nou începe de pe 28 decembrie și se termină pe 7 ianuarie. Anul Nou în Japonia (“Soogatsu” sau „Oshougatsu). Este una dintre cele mai importante sărbători ale japonezilor întrucât reprezintă o renaștere
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o mătură pe care o folosește la strângerea acelor de pin. “ Obiectele de artă, reprezentând acest cuplu celebru, sunt daruri foarte prețuite de Anul Nou întrucât simbolizează longevitatea și înțelegerea în cuplu. Ceea ce am mai remarcat în timpul pregătirilor pentru sărbătorirea Revelionului, a fost faptul că japonezii țin foarte mult la felicitările „nenga jo” trimise prietenilor, colegilor și colaboratorilor, pe care le procură din timp, și pe care poșta le colectează și le livrează în ziua de Anul Nou cu ajutorul voluntarilor, studenți
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Sake la Anul nou Un castron de „Soba” rece cu crevete și legume și o cupă de sake servit fierbinte, sunt binevenite în noaptea de Anul Nou... Stropite cu sake „ginjo-shu” rece și sake „junmai shu” încălzit, se finalizează un revelion tradițional japonez, așa cum clopotele bat la templele budiste, conform ritualului de la miezul nopții, de 108 ori. Cel mai des folosite sortimente de sake sunt: „Junmai Daigingo” (iute); „Junmai Ginjo” (dulce și cu 17 %, alcool) și „Junmai-shu” (dulce). Cupele de sake
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în casă începea o agitație de nedescris. Cum plecarea se întîmpla pe la trei-patru, copilul trebuia să se culce devreme și să tragă un somn bun pînă atunci. Lui Dănuț, situația aceasta cu culcatul obligatoriu din vreme îi aducea aminte de Revelion ; e de la sine înțeles că nu dormea deloc, că era foarte agitat și își bombarda periodic mama cu formula „Vai ! cît de puțin mai avem și - ne-am dus !“. Asta spre groaza femeii, care ținea la unele cuvinte și care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
l-a vizitat la Paris, i-a servit o cu totul altă versiune asupra motivului detenției lui, nici aceasta adevărată: „30 decembrie [1977] Vine să mă vadă Ion Caraion. Notez acest episod, pentru că nu l-am auzit niciodată: noaptea de revelion 1944-1945. Caraion lucra la Scânteia tine retului. Într-o mare sală, cu un bufet bine garnisit, erau adunați vreo sută de gazetari comuniști și membri ai partidului. Cu vreun sfert de ceas înainte de miezul nopții, apare Gheorghiu-Dej; e primit cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prin acest curier am să încerc să-ți trimit o rochie superbă, de un verde ca jadul, pe care Maria mi-a dat-o pentru tine în contul lecțiilor. Dacă ți-o ajustează croitoreasa, poate că o s-o porți de Revelion. Am să încerc să-ți mai trimit un inel cu două diamante mari și cu o perlă, „Ana“. Depinde și de prețul care mi se va cere ca să transform doi cercei ai mumei într-un inel sau o broșă pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Mov., de asemenea; mâine-dimineață am s-o iau de la capăt, scumpa mea, doar ca să salvez obiectele dragi pe care le cunoști și le-ai iubit. Sâmbătă are să fie gata frumosul inel și poate, printr-o minune, o să-l ai de Revelion. Draga mea, va trebui să treci cu vederea greșelile de ortografie din scrisoarea asta. [...] Totul se poate reface, se poate regăsi; totul are să fie bine, dacă ești tu sănătoasă; cât despre mine, nu-ți face griji. Sper că oasele astea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pornirea (veche) de a face „însemnări zilnice”. Pe acestea le încep azi, joi 3 ianuarie 1975, la redacție, cu lume în birourile alăturate, fără putința unei maxime concentrări. Se înțelege: am, mai întîi, de recapitulat cele întîmplate ieri și alaltăieri. Revelionul a fost „aerisit”, deloc obositor. De altfel, au rezistat și copiii pînă spre patru. Am întîmpinat Noul An relaxat, cu o singură dorință clară: aceea de a fi cu toții sănătoși. După-amiază m-a vizitat Corneliu Dima-Drăgan. S-a lamentat mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ațipesc, dar fiecare nouă bubuitură mă ține treaz. La un moment dat, geamul camerei mele s-a deschis cu violență, umflînd perdeaua și ridicînd coperțile cîtorva cărți de pe birou. În balcon a fost răsturnată o sticlă cu vin rămasă de la revelion. Afară, cei ce se întorc din vizite (sîntem pe 2 ianuarie 1976) par niște jucării instabile. Vorbesc tare între ei, merg răsuciți și își păzesc cu mîinile ridicate căciulile și broboadele. Epuizat de oboseală și încordare, am adormit totuși într-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
imens platou nelucrat. Îmi zvîcnesc brațele la gîndul că-mi vei îngădui să intru în posesia lui. După ce s-a terminat slujba la biserică, „Bunicul” a urcat în bloc, la noi. L-am întrebat cum și-a petrecut noaptea de revelion, știind că „Bunica” e la Lena, iar el a fost singur. „Bine, foarte bine!” și întrucît eu m-am arătat nedumerit, a adăugat: „Sînt mulțumit de felul în care am petrecut-o!” Figura sa e, însă, destul de încordată. L-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care le rețin. Uneori mă impresionează foarte puternic și mă neliniștesc. Așa s-a întîmplat și de data asta. Eram într-o casă în care se făceau pregătiri pentru o reuniune a foștilor mei colegi de studenție. O aniversare? Un revelion? Mă mișcam dezinvolt, amuzat, printre cei ce se agitau în încăpere, dar la un moment dat m-a apucat plînsul că n-o să mai fiu la revelionul (dacă asta ocazionase întîlnirea noastră) următor. Atunci visul s-a tulburat. în ultima
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pregătiri pentru o reuniune a foștilor mei colegi de studenție. O aniversare? Un revelion? Mă mișcam dezinvolt, amuzat, printre cei ce se agitau în încăpere, dar la un moment dat m-a apucat plînsul că n-o să mai fiu la revelionul (dacă asta ocazionase întîlnirea noastră) următor. Atunci visul s-a tulburat. în ultima lui secvență călătoream pe acoperișul unui autobuz deteriorat. O mulțime apărută de nu știu unde încerca să oprească „hardughia”. Cînd a reușit, șoferul și alți cîțiva inși au fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care tocmai o ascultase. I-am răspuns că sînt încîntat și că mă autofelicit că văd lucrurile... de departe! Deși am încercat să mă sustrag agitației acestor zile, cînd aproape toți sînt preocupați de cumpărături, de aranjamente și combinații pentru revelion, n-am prea reușit. Ceva din frenezia colectivă m-a cuprins și pe mine. Azi, de pildă, mergînd pe stradă, am simțit o vie plăcere să fac și să primesc urări. Cum se explică această creștere a pulsului mulțimii, contagioasa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să fiu!...” Trecut și eu prin teatre, am privit o neîncrezător și, vorba cîntecului, am tăcut și n-am mai spus nimic. *Cum au întîmpinat ziua de 1 ianuarie anumiți scriitori? întrebarea mi-a apărut în minte aseară (seara de Revelion) în timp ce citeam însemnările lui Jules Renard din 1 ianuarie 1895. Am să caut în Amiel, Julien Green, Joyce, Canetti, Kafka, Maiorescu, Galaction ș.a. Bănuiesc că, la toți, preponderent e bilanțul moral. Revelionul e noaptea maximei treziri a conștiinței în cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-a apărut în minte aseară (seara de Revelion) în timp ce citeam însemnările lui Jules Renard din 1 ianuarie 1895. Am să caut în Amiel, Julien Green, Joyce, Canetti, Kafka, Maiorescu, Galaction ș.a. Bănuiesc că, la toți, preponderent e bilanțul moral. Revelionul e noaptea maximei treziri a conștiinței în cei preocupați de trecere, nu de petrecere. El e și o fascinantă iluzie: aceea a posibilității de a ne renova. Zic „iluzie”, pentru că nimeni nu reușește să-și uite complet habitudinile. Tragem după
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iluzie”, pentru că nimeni nu reușește să-și uite complet habitudinile. Tragem după noi mici mizerii biologice, ducem antipatii ce nu se pot șterge și datorii de un fel sau altul. Dacă am reuși să păstrăm hotărîrile înalte din noaptea de Revelion și voința de a le aplica, altminteri ar arăta anul care a început și anii care vin. Dar cine poate? Slobozim imediat chingile, dăm comodităților dreptul să se reinstaleze și slăbiciunilor să revină. *M-a doborît răceala. Am febră (38
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în cenacluri, că ulterior vor cîștiga diverse „concursuri de creație”, îndeosebi sindicale. Neîndoielnic, printre ei sînt și „ciubucari”, dar nu banul (mai degrabă pentru bani o fac „consacrații”) e cel ce îi determină să treacă peste umilințe și să prefere Revelionului obișnuit, Revelionul ospătarilor! *Dimineață, în timp ce mergeam pe Carpați, spre redacție, a trecut pe lîngă mine Filioreanu, la volanul Daciei sale negre. Deși rula încet, s-a prefăcut că nu mă vede. Eram în întîrziere, dar nu i-am făcut semn
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că ulterior vor cîștiga diverse „concursuri de creație”, îndeosebi sindicale. Neîndoielnic, printre ei sînt și „ciubucari”, dar nu banul (mai degrabă pentru bani o fac „consacrații”) e cel ce îi determină să treacă peste umilințe și să prefere Revelionului obișnuit, Revelionul ospătarilor! *Dimineață, în timp ce mergeam pe Carpați, spre redacție, a trecut pe lîngă mine Filioreanu, la volanul Daciei sale negre. Deși rula încet, s-a prefăcut că nu mă vede. Eram în întîrziere, dar nu i-am făcut semn să oprească
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mele. *Alintîndu-se, doamna B. spune despre sine că e „o perversă”: „îmi place Joyce!” „Numai de asta?”, o întreb. Chiar acum cînd vorbește la telefon, mă „tricotează” ca pe ultimul naiv: „Dacă ar fi după mine, aș sta acasă de revelion”. Se va duce totuși la DJGAIA, pentru că au invitat-o, „insistent”, „niște prietene”. Un alt motiv e că bărbatului său, tip distractiv, îi place (curată potrivire) să danseze. Însă nu mai departe ieri deplîngea faptul că și-a perforat sternul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
petrecut ceasuri bune cu scrierea câtorva sute de felicitări pentru autoritățile braziliene, corpul consular, românii din Brazilia și pentru cei de acasă președinte, prim-ministru, ministru de externe, directori, colegi... Dacă la Rio Crăciunul n-are farmec, în schimb de Revelion se dezlănțuie toată frumoasa nebunie a acestor oameni minunați. Auzisem multe despre cum petrec și ce auzisem era nimic pe lângă ce aveam să aud și mai ales să văd. La Consulat, unde pregătisem totul pentru Revelionul nostru, am lăsat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
farmec, în schimb de Revelion se dezlănțuie toată frumoasa nebunie a acestor oameni minunați. Auzisem multe despre cum petrec și ce auzisem era nimic pe lângă ce aveam să aud și mai ales să văd. La Consulat, unde pregătisem totul pentru Revelionul nostru, am lăsat de pază portarul și administratorul și ceilalți, cu două mașini, ne-am deplasat la Copacabana, unde avea loc spectacolul. Cu câteva ore înainte de plecare, ne adunasem cu toții în salonul mare și am ciocnit câte o cupă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
având număr diplomatic, ne-am strecurat prin puhoiul de mașini, ajutați și de polițiștii amabili, și am ajuns pe la ora 22,30 la "destinație". Vestita plajă Copacabana are de la un capăt la altul 7 kilometri, pe care în noaptea de Revelion se aflau peste un milion de "cariocani" naturali sau de adopție ca noi și câteva mii de gură-cască de toate naționalitățile, veniți special pentru Revelionul de la Rio. Majoritatea erau îmbrăcați în alb, pregătiți pentru ruga către Iemanja, zeița mării. Trimeteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]