133,552 matches
-
luminată de o anume semnificație". Două valențe are așadar spiritul poetic. El este un agent al formei și un generator de sens. Pentru activarea acestor valențe e nevoie de mobilizarea integrală a organismului poetic, proces în care o funcție esențială revine afectivității. Generarea realului poetic, prin activarea celor două valențe, se savîrșește prin reducția stării naturale a realului obișnuit și integrarea lui într-un nou sens. Trei feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
active ca și eul liric care le-a somat să apară.". Fiecare poem ar fi, în acest sens, un cîmp de tensiuni pe care o lectură adecvată ar avea menirea să le semnaleze. În constituirea subiectului liric, o funcție determinantă revine experienței existențiale a poetului. Dar acesta, subiectul liric, reprezintă un conglomerat în care sînt angajate toate etajele ființării. Fiecare din acestea poate avea o funcție selectivă de constituire a poemului. Locul instanței constitutive a acestuia e ocupat, în fiecare experiență
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
a echilibrului celor două realități. Dezechilibrarea acestui raport produce doar documente autobiografice, imposibil de inserat în destinul culturii. Nu e prima oară cînd Doinaș respinge ideea poemului ca autobiografie (Mallarmé). Firește, pentru constituirea poemului ca obiect estetic, subiectului poetic îi revine misia esențială. El e activizatorul limbajului prin intermediul căruia supune standardul lumii unor tratamente necesare apariției realului poetic. Realul standard, tratat poetic, se convertește în realitate culturală. În operaționalizarea limbajului pentru tratarea realului, o funcție aparte revine inconștientului, chiar dacă procesul conștientizării
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
estetic, subiectului poetic îi revine misia esențială. El e activizatorul limbajului prin intermediul căruia supune standardul lumii unor tratamente necesare apariției realului poetic. Realul standard, tratat poetic, se convertește în realitate culturală. În operaționalizarea limbajului pentru tratarea realului, o funcție aparte revine inconștientului, chiar dacă procesul conștientizării nu e exclus. Procedeele au, totuși o valoare instrumentală. Ele pot avea funcționalitate estetică doar în prezența "personalității și a substanței lirice". Altminteri, comunică doar "un mimetism steril, o simplă gesticulație verbală".
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
făcut Înalte studii sindicale și la tătuca Jdanov și la nea Fane Gheorghiu! Să se știe! C-așa au zis ăștia: că nu mai e rușine. Dacă ne-am reconciliat, nu mai e rușine!... (De aici, devine modest și timid, revenind, Încet și disimulat, de abia spre final, la tonul obraznic și autoritar.) Dom’le, io, până acum, am tăcut. Am ținut nasun jos că toată lumea știa cam fost președinte de sindicat, adică cureaua de transmisie; adică sindicat din ăla seriosu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor, că se poate pune și ca inscripție pe un blazon regal!... Să moară copiii mei din care vreau să fac prințese, mânca-v-aș! Comunicare academică (de natură financiară) Iar acum, revenind la importanta problemă financiară a lichidității, mottoul comunicării noastre este: «Ori se rupe, ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Comunicare academică (de natură financiară) Iar acum, revenind la importanta problemă financiară a lichidității, mottoul comunicării noastre este: «Ori se rupe, ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și eu o intervenție științifică: să tot sugă din ea guvernul lichidități, așa cum Îi place!... Nu; nu lichiditățile. Îi place să dea explicații false... Parcă noi nu știm!... Parcă ei nu știu!... Știu, dar
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
se reduce În esență la identificarea celor două spații ontologice, „respectiv uman și hyperionic”, ceea ce se opune de fapt finitudinea infinitului demarcat doar de gând. În ultima parte a capitolului de față, În care este analizat finalul poemului, evocarea Cătălinei revine iar. De această dată, George Popa reia o idee fundamentală a studiilor eminesciene mai vechi În care „elanul ascensional” al Cătălinei se frânge „În brațele teluricului său omonim”. George Popa are meritul de a fi observat În premieră că numai
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Oana. Soțul ei, director general... Dar exista acest parfum în urmă cu peste patruzeci de ani? Poate că se numea altfel, poate că era, de fapt, un Guerlain, un Dior, un Chanel. Nimic nu-i nou, totul se reia, totul revine: moda, gusturile, ideile... îi luă mâna, care-l mângâia ușor prin bluza întredeschisă a pijamalei și i-o așeză, frumos, peste plapumă. Apoi se întoarse spre noptieră, aprinse lampa, luă cartea și se prefăcu că citește. La fiece respirație efluviile
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
tău drept către fagure, spre tainicul Hexagon. Când te văd zburând - încotro, unde, cu povara ta mică și dulce pe picioarele aurii, firavă, parcă temându-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să-ți revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce variațiuni, - încotro, unde, cum, până când -, către tainicul Hexagon. Te pot asemăna doar cu Bach, cumplitul, ciupind
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
se năpustește asupră-ți cu vocea copiilor rămași nefecundați cu plânsul din zid al lapidaților cu suspinele femeilor părăsite într-un port îndepărtat pe fluviul lipsit de maluri visezi mulțimi regate mari și secte sesam al unei lumi ce nu revii hoarde de mâl oștiri de trestii triburi de branhii și stihii stoluri de păsări fremătânde vă-ndepărtați ca o cometă spre-a rutului democrații Calma putere a florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
ar spune că timpul nu știa unde se află cine este și ce face ori cui folosește pecetluită cu un sigiliu roșu gurița ei își sugea înapoi cuvintele ca fumul subțire al sufletului agățat de un fir străveziu un pacient revenind în viață o clipă să se uite încă o dată-n oglinda tuciurie și plutitoare precum zmeiele de hârtie creponată ceva neștiut o zonă ultravie zvâcnea în burtă ca un pui de cangur cât despre bărbatul-pescar își ținea ochii în mâini
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
plapumă. Slabă, un schelet cu gura deschisă. Retrăiesc ultimele zile, ultimele ore ale Mamei. Dar... Nici ea, nici soțul ei nu vor să știe ori să înțeleagă ce li se întâmplă! Sunt convinși că, dacă nu mâine, atunci poimâine vor reveni acasă, că boala va da înapoi, că... Oare, într-adevăr, nu văd, nu înțeleg ceea ce se poate atât de ușor citi în ochii fiicei lor, pe fețele surorilor, ale medicilor?! Oare iluzia, minciuna pot fi mai puternice decât inteligența, rațiunea
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
găsit pretextul de a-mi accelera plecarea, nici gând să aștept mai mult. Am hotărât, cu Ultima, să părăsim Franța la sfârșitul lunii august! Joi, 25 aprilie Cu excepția Ultimei, care își petrece Paștele ortodox la Bucureși (plecată pe 18 aprilie, revine la Paris pe 7 mai), o parte însemnată din "ai lui Titus Ennius" s-au aflat, azi, în jurul interesatului: Prima, Secundus însoțit de doamna sa, Quarta și Quintus; nu lipsea decât Tertia. O după-amiază fericită, începută pe la orele 15 cu
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
său, el e în pas cu vremea: un apartament de patru camere, la al patrulea și ultimul etaj al unui imobil din Drumul Taberei, printre coroane de arbori! Aici, la Paris, noi doi dialogasem îndelung asupra apropiatei mutări la București. Revenită de acolo, Ultima îmi aduce un fel de acord al fiului ei și al mamei sale la proiectul nostru. Deci, eu voi împrumuta la bancă 16 000 de euros, rambursabili în patru ani, și-mi voi cumpăra un apartament de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
de Marc Chagall Le-ai strigat ultima oară lîngă Monumentul Reformei din Geneva Regretă nimicul promis Te înalță, te scufundă făcînd din tine un grădinar al eșecului Nu cumva tu ești cel născut în moarte? Ademenite de oglinzi se îndepărtează, revin Fiecare ar vrea să afle destinul său Dirijate de o ninsoare încinsă se întîlnesc în final licitînd regatul fiecărui val Revista Mai întîi sosi revista - sol ce anunță rugul Tremur de margine - cronica? Cascadă înălțată la cer - poemele? în luciul
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
lui Chirițescu nu pot nici acum să pricep, de n-o fi inventat toată povestea în doru' lelii. O lăsasem pe farfuză sub bombardament, pe colțul mesei, și încercam să întregesc scena, până la plecarea avioanelor și încetarea alarmei. Când am revenit în restaurant, la masă se aflau și alți negustori, între care Iacob Albala, însoțit de Radu, un băiat cu vreo patru ani mai mare decât mine, ce nu trebuia trimis pe afară să verifice starea vremii. Ce naște din pisică
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
în orașul natal, terminând primul în clasificarea finală. Urmează fizica la Iași (1902 -1912). În anul 1924 devine doctor în fizică, cu o teză de optică. Asistent la Universitatea din Iași încă din anul obținerii licenței în fizică (1912), Procopiu revine în acest oraș după susținerea doctoratului, numit profesor titular în 1925. Aria preocupărilor științifice ale lui Ștefan Procopiu a fost vastă, el efectuând studii de magnetism, electricitate, electrochimie, acustică, optică, electroscopie, căldură și termodinamică, telegrafie fără fir, în toate aceste
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
Kurtág (ambii muzicieni sperau să studieze compoziția cu idolul lor, Béla Bartók, care însă se va stinge tragic, la New York, în acea toamnă), de care-l va lega o prietenie de-o viață. În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
sănătate. Evident, prietenul sufletului meu mi-a răspuns imediat, dar dureros de Întristat de atitudinea celor În care crezuse: Observând că ești Între cei ce s-au interesat În săptămânile trecute de soarta mea, sunt dator cu câteva lămuriri. Am revenit acasă pe 1 Noiembrie după o spitalizare Însoțită de o intervenție chirurgicală asupra naturii căreia nu stărui aici. Având În vedere că refacerea sănătății va fi Îndelungată (și Însoțită și de alte examinări, investigații etc.) sunt În incapacitate de a
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
viața ar fi putut să i le ofere, la cei 80 de ani ai săi, parcă, Îndoit, sastisit de zădărnicia Întrebărilor acesteia, Octavian Paler conchide, ca după căderea unei ghilotine, pe eșafod: „arta adevărată nu ne-a spus niciodată adevărul”. Revenit admirativ la România și nu la sine, după un enunț cu iz patetic, trece la un esopism par lui meme: “Îmi pasă ce se Întâmplă cu nefericita noastră țară. Nu pot Închide ușa casei cu dorința de a nu mai
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
artizanale întâlnite la toate colțurile, a tapiseriilor cu Răpirea din Serai, a veșmintelor și podoabelor din plastic etc. Nu semnalez alcătuiri izolate, într-un sector sau registru al artei, ci exemplific un fenomen amplu, promovat abuziv, de unde decurge gravitatea situației. Revenind într-o sferă mai salubră; în definitiv, postmodernismul (neomodernismul) nu se separă de modernism prin metode, cât prin felul cum sunt ele folosite, articulate, puse în lumină. Cunosc numeroase opere denumite postmoderne, sau pe care autorii lor le apreciază așa
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
vom discerne, descrie și aplica în configurarea concretă a enunțului muzical. Vom aborda în acest sens structurile prime, elementare și inevitabile ale discursului muzical și anume: frecvența sonoră (audibilă sau nu - de obicei numită tăcere sau „pauză” - la care vom reveni) și viteza atacurilor elementare pe unitate de timp (denumită Tempo). Ambele privind spațiul (muzical) al înălțimilor sunetului (temperat sau netemperat) și cel al vitezelor de succesiune a evenimentelor (muzicale): măsurat sau global („strié” sau „lisse”). Este vorba despre două ordini
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în 1984, conform mărturiilor autorului toată lumea știa: 9 martie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Cărțile tipărite la Humanitas între anii 1991-1996 au drept dată a nașterii lui Mircea Eliade 28 februarie 1907. Volumele apărute în 1997 au... schimbat macazul. Cititorii Yogăi, Șamanismului, Ocultismului, Vrăjitoriei și modelor culturale au aflat cu surprindere că s-a revenit la 9 martie 1907. Cine a comis această vrajă, n-am reușit încă să descopăr. începând cu anul 1998 nu s-a mai schimbat nimic, decretându-se: Mircea Eliade s-a născut la București, la 28 februarie 1907. Pentru numele
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]