2,855 matches
-
gospodar trebuia și putea să fie în stare a-și construi din lemn cele trebuitoare în gospodărie și nu erau puține acestea, fără să apeleze la un specialist. Care să fie explicația acestei situații ? E ușor de găsit și ea rezidă în faptul că, așa cum scrie cercetătoarea și buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subzistență ale timpului. Iar când condrenii și sălcienii se învrăjbesc cu sinpărtașii lor umbrăreșteni, nemulțumirea reclamată rezultă din situația că primilor „li se închide satul și nu au pe unde să-și scoată vitele la pășunat și adăpat”. Iar închiderea rezidă din faptul că umbrăreștenii obținuseră de la subprefectură învoirea ca „să facă șanțurile și îngrăditurile nu după cele vechi, ci din nou”, adică pe alte limite ce implicau închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie substanțial crescut, suprafețele de teren, rămânând aceleași, devin tot mai neîndestulătoare pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă din Umbrărești, Lazăr și Buculeiu din Umbrărești apar în „suta lui Pohrib”. Prin urmare, identificăm un număr de opt persoane din Umbrărești angajate în serviciul militar permanent, cu toate că, în timp de pace, slujitorii aceștia rezidau în propriile sate, îndeplinind și alte sarcini obștești. Într-o asemenea postură îi aflăm pe unii locuitori menționați într-o mărturie din 26 martie 1682, dar și în zapise anterioare sau posterioare datei respective emise cu ocazia vânzărilor din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
riscă să comită acte violente. Alături de apărătorii libertăților, Devine se teme de "un profiling" sau clasificarea pe stereotipuri a anumitor elevi care nu fac decât să se îmbrace diferit sau să asculte anumite genuri de muzică [...]. Pericolul unui asemenea sistem rezidă în riscul ca, identificând copii potențial violenți, să-i eticheteze în același fel pe mulți tineri non-violenți" (Devine, 2001). Toate acestea demonstrează, în orice caz, cât de importantă este piața securității școlare. De vreme ce această piață există, deși trebuie s-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sale, uitând uneori factorii sociali. E important însă să vedem că aici, o dată în plus, nu e vorba de un fapt sau un comportament izolat, ci de repetarea și asocierea lor, iar în această repetare și această asociere a victimizărilor rezidă, în opinia noastră, nu toată violența din școală, ci violența ei cotidiană, realitatea ei comună. Microviolențele Într-o cercetare asupra tipurilor de victimizări suferite cel mai frecvent de elevii italieni, cercetătorii de la universitatea din Florența (Fonzi et al., 1999, p.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
între "barbari" și "civilizați", în care "necivilizații" s-ar împotrivi luminilor rațiunii și l-ar reprezenta pe "celălalt", adesea provenit din imigrație. Utilizările unui termen criminologic au glisat spre o calificare antropologică și totodată naturalizantă și stigmatizantă. Un alt pericol rezidă în folosirea excesivă a faimoasei "metafore a geamului spart": tentația de a descrie ca un mecanism ineluctabil trecerea de la o incivilitate la delincvență și la infracțiune, încărcând până la saturație cu un determinism fatal orice comportament divergent. "Un geam spart pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alimenta violența. E vorba de îmbunătățirea competențelor sociale, nu de reflexe condiționate. Dar această îmbunătățire a competențelor sociale nu se obține prin predici moralizatoare sau prin metode de instruire de tip DARE, a căror ineficacitate a fost demonstrată. Strategia adecvată rezidă în programe cu adevărat interactive, ceea ce nu înseamnă direcția, frecventă un timp în discursul francez, a simplului "îndemn la lege", fie și prin expoziții itinerante despre drepturi și îndatoriri. În orice caz, pare evident, din lucrarea lui Gottfredson și din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
scriam mai sus, cu lucrările lui Gottfredson (1985) sau cu propriile noastre lucrări (Debarbieux, 1996) și așa cum sugerează întregul curent al analizei contextuale (Benbenisthy și Astor, 2005) sau studiul clasic al lui Rutter (Rutter et al., 1979): explicația acestor diferențe rezidă și în interiorul școlii, nu doar în fundalul familial ori socio-economic. De unde o concluzie netă (Galloway și Roland, loc. cit): Problema este că multe programe care urmăresc să schimbe comportamentele, printre care și programele anti-bullying, tind să privească problema de comportament
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cauză este considerată destul de largă încît să cuprindă cele trei modele ale viitorului într-o singură disciplină. Este ceea ce încearcă Gilpin să arate în tratatul său de mai tîrziu. Totuși, cele trei ideologii nu par a avea coerență internă. Dificultatea rezidă în modelul liberal. Există în cel mai bun caz o tensiune în soluția pe care Gilpin ne-o oferă. În cartea sa despre corporațiile multinaționale, modelul liberal este subsumat literaturii interdependenței. Principala susținere a acestei literaturi este că interdependența econo-mică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pleacă de la premisa că fiecare persoană este un individ capabil să facă alegeri libere în legătură cu un număr aproape infinit de lucruri și atunci se naște întrebarea: Cum putem noi gândi comportamentul uman ca regulat și predictibil? Cel mai bun răspuns rezidă în constatarea că fiecare dintre noi trăiește experiența regularităților și ele-mentelor predictibile ale comportării umane cotidiene. În esență, comportamentul uman este repetitiv datorită modelelor, tiparelor (pattern-urilor) stabilite social. Datorită acestui fapt putem face predicții în mod rezonabil despre aproape
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care au izvorât strategiile pe baza cărora se realizează cercetarea. Autori importanți (Norman Blaikie, 2000, p. 24) consideră că alegerea unei strategii de cercetare ori a unei combinații a acestora, constituie a doua decizie ca importanță în designului cercetării. Argumentul rezidă în faptul ca cunoașterea poate avansa în științele sociale numai prin folosirea uneia sau mai multor strategii de cercetare. Pe scurt, patru strategii majore de cercetare (inductivă, deductivă, retroductivă și abductivă) asigură în modalități diferite răspunsul la întrebările cercetării. Strategia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
putere sau prestigiu. La fel ca perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictului este una macrosocială care pleacă de la întrebarea: "De ce societatea ia forma pe care ea o are?" Oricum, teoria conflictului dă un răspuns diferit la această întrebare față de teoria funcționalistă. Acesta rezidă în faptul că în societate există grupuri care au conflict de interese, iar natura societății este determinată de rezultatul conflictului dintre aceste grupuri. Pentru reprezentanții acestei teorii, conflictul de interese dintre diferitele grupuri din societate este forța cea mai importantă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor lor de producție materiale. Totalitatea acestor relații de producție constituie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prietenia dintre recruți; ei învață că depind unul de celălalt. * Spiritul birocratic. Recrutul este instruit să accepte fără întrebări tradiția și obiceiul; ordinele se primesc și se dau tot timpul. Aceste procese nu sunt întotdeauna eficiente complet. Unul din motive rezidă în faptul că oamenii sunt, de asemenea, subiect al socializării și din partea colegilor care îi îndrumă să se preocupe de modalitățile de acomodare convenabilă în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de numele lui Max Weber. El i-a dat o definiție precisă si a sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
calcul și administrație. Bineînțeles orice birocrație modernă, aflată permanent sub impactul forțelor științifice, tehnologice, economice și sociale urmărește permanent raționalitatea structurii și funcționării ei. Dar procesul dezvoltării sociale contemporane impune necesitatea unui nou tip de birocrație a cărui premisă majoră rezidă în descentralizarea procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Oamenii societății moderne acționează în contextul constrângerilor organizaționale. Organizațiile sunt de tipuri variate, au obiective di-verse, dimensiuni și complexitate diferite precum și o mulțime de moduri în care se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori pe cale ereditară. În ceea ce privește
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori pe cale ereditară. În ceea ce privește teoriile sociologice referitoare la devianță, acestea diferă de explicațiile biologice și psihologice deoarece plasează cauzele acesteia în ordinea socială mai mult decât în psihologia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să subliniem că proiecțiile populației prin ele însele nu sunt predicții, ci doar afirmații despre ce se va produce într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu are o origine genetică cel puțin în majoritatea cazurilor. Indivizii obișnuiți devin persoane deviante sau nedeviante în procesul învățării normelor sociale, a regulilor societății în care trăiesc. Dezvoltarea devianței este parte virtuală a dezvoltării personalității. Dezvoltarea acesteia poate să rezide fie în inabilitatea de a urma normele general acceptate, fie în eșecul de a accepta aceste norme. Unele persoane sunt astfel constituite biologic, emoțional sau social, încît sunt incapabile să adere consistent la standardele general acceptate. Ele sunt deficiente biologic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
citim” sentimentele altor persoane. Capacitatea sau abilitatea dvs. de a ști sau de a intui ceea ce simte o persoană este cheia succesului în interacțiunile cu ceilalți din cadrul procesului de descoperire a carierei potrivite. Goleman spune că „Cheia intuirii sentimentelor altcuiva rezidă în abilitatea de a interpreta semnalele neverbale: tonul vocii, gestica, mimica ș.a.m.d.” Continuă spunând că „avantajele acestei abilități includ o mai bună adaptare emoțională, mai multă popularitate, mai multă extrovertire și - deloc suprinzătormai multă sensibilitate.” Abilitatea dvs. de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
may, care arată potențialitatea unei acțiuni, poate sugera și posibilitatea ca Mai (May, în textul original) să fie altfel de cum pare la o primă privire, ce se oprește doar asupra frumuseții tinerei. Ceva impenetrabil, și de aceea ambiguu și intrigant, rezidă în această perfecțiune fizică. „Se poate observa o lipsă de entuziasm în descriere, chiar un fel de reținere, de ezitare din partea naratorului în a explora misterul acestei femei. Putem bănui că ceea ce apare pe chipul ei a fi pasivitatea caracteristică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajului feminin aparținând unor contexte sociale și mai ales culturale diferite. Talentul și originalitatea lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că rezidă în eleganța stilului, în bogăția subiectelor abordate, în sinceritatea narațiunii, în dialogul viu și satira fină și nu numai atât.1047 Acești scriitori au rămas nume marcante în literatura universală, deoarece reușesc o evadare în mundan, de care Dante sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu el, tot astfel nous-ul, partea superioară a ființei, o dată eliberat de suflet, evadează la rândul său de pe lună către celălalt astru. Iar sufletele rămase pe lună se descompun acolo asemenea cadavrelor pe pământ. Asemănarea dintre suflete și lună rezidă tocmai În natura lor mixtă și intermediară, În amestecul lucrurilor de sus și de jos (945 d). Așadar, după cea de a doua moarte, spiritul (nous) ajunge la soare și rămâne acolo, „impasibil și suveran”. Cu ajutorul acestui „complement mitologic” pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]