2,551 matches
-
materiale sunt uniformizate. Dup] cum am afirmat anterior, formula utilitarist] ne oblig] la însumarea utilit]ților individuale ale persoanelor implicate. Criticile aduse de-a lungul timpului au avut în vedere compararea utilit]ților care fac obiectul acestei însum]ri. Abord]rile recente pun accentul pe caracterul impersonal al reuniunii utilit]ților. În acest sens, un lucru util r]mane util, indiferent dac] ne aparține nou], rudelor noastre, vecinilor sau unor înfometați etiopieni. În perspectiva utilitarist], datoria individual] și cea colectiv] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Alasdair MacIntyre. În 1958, Anscombe afirmă c] noțiuni precum morală (datoria moral], obligația sau datoria în general) ar fi de neînțeles în zilele noastre. Perspectiva asupra lumii care d]dea sens acestor noțiuni și-a pierdut influență, ins] urm]rile ei au continuat s] se resimt], generând principii cum ar fi acela de „a acționa nu în scopul satisfacerii unei dorințe personale, ci pentru c] așa se cuvine din punct de vedere moral”. Anscombe a considerat aceste teorii ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoria virtuții, desi las] acesteia un larg domeniu de influent]. vii. Esențialismul O chestiune similar] este aceea dac] toate virtuțile sunt excepționale datorit] conexiunii lor cu un țel (telos) unic și dominant al naturii umane. Aceast] problem] provine din încerc]rile de a readuce în actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții, care susțin c] scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s] ne întreb]m mai înainte (așa cum au f]cut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Națiunilor Unite și, mai apoi, Convențiilor Europene. îi. Analiza drepturilor În timp ce unii întâmpin] cu bucurie extinderea drepturilor omului, alții privesc r]spândirea acestor idei că pe o proliferare nodorit] a unei noțiuni care poate fi, ori suspect], ori superflu]. Întreb]rile existente la aceea vreme cu privire la acest subiect sunt o provocare la adresa sensului noțiunii. Pentru a face fâț] provoc]rii, este necesar], în primul rând, o analiz] satisf]c]toare a drepturilor, iar în al doilea rând, o justificare pentru folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țâț juristul H.L.A. Harț - 1976 -, validitatea normelor legale înseși este în sine o alt] chestiune, care ar trebui s] fie stabilit] urm]rînd dac] acestea sunt compatibile cu principiile înscrise în constituția sau legea drepturilor națiunii sau, în ț]rile care nu au o constituție scris], f]când apel la jurisprudenț] și la precedentul juridic.) Exist] multe exemple de drepturi pur legale, care adesea doar chestiuni de calificare tehnic], dar incluzând, de asemenea, o important] categorie a drepturilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privit] ca fiind valid] pentru multe națiuni și culturi, si c] ar trebui m]car s] aib] potențialul de a obliga guvernele s] remarce importantă constrângerilor morale. iv. Pro și contra drepturilor Acestea fiind spuse, ne putem întoarce la întreb]rile specifice menționate mai devreme: 1) Cine sau ce anume poate avea un drept? Diferiți scriitori au sugerat o varietate de criterii referitoare la felul în care putem încadra o entitate într-o categorie acoperit] de protecția drepturilor. O distincție în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se vor supune unor condiții de bâz] ale libert]ții și unei egalit]ți calificate. Justific]rile contractelor sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer] o justificare în acest sens în eseul s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calcul și aspecte care țin de constrângerile de mediu, precum poluarea și degradarea solului. Trebuie spus c] o parte, dac] nu cea mai mare parte a ajutorului oferit, este orientat] în mod direct c]tre dezvoltarea economic] din ț]rile mai s]race, scopul s]u nefiind reducerea s]r]ciei extreme. Asistență oficial] este constrâns] de faptul c] reprezint] un transfer bilateral interguvernamental sau un transfer multilateral: guvern-agenție ONU-guvern. Trebuie respectate, într-o anumit] m]sur], dorințele guvernului ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al doilea rând, din moment ce planetă nu poate suporta creșteri masive ale populației f]r] producerea unor catastrofe ecologice care îi vor afecta pe toți, națiunile bogate au dreptul s] își ia în calcul propriile interese și s] ignore restul. Provoc]rile sunt consistente, dar nu este clar faptul c] dezvoltarea „real]” alimenteaz] creșterea populației. Exist] mai multe dovezi în direcția concluzion]rii faptului c] odat] atins un grad de dezvoltare de bâz] - ofert] adecvat] de alimente, asigurarea s]n]ț]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de resurse suplimentare pe care le poate utiliza în vederea reducerii s]r]ciei în alte state care nu au aceste resurse. Forță argumentului nu este sl]bit] de acceptarea faptului c], în practic], serviciile publice și private din ț]rile bogate nu vin în întâmpinarea nevoilor oamenilor, iar guvernele și oamenii bogați din statele s]race nu își utilizeaz] la maxim capacit]țile. O alt] remarc] este relevant] aici. Trebuie s] ne pese de cei mai puțin fericiți din cadrul propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât dovezile empirice sau, cât și cele practice au rolul lor. Spre exemplu, oponenții exploat]rilor miniere argumenteaz] c] acestea polueaz] râurile, otr]vesc fauna acvatic], pun în pericol specii de animale și dezechilibreaz] ecosistemele. Aceast] împotrivire fâț] de exploat]rile miniere are la bâz] argumente empirice, argumente care expun consecințele prezente și viitoare ale acestei acțiuni. Mulți susțin]tori contest] argumente empirice amintite mai sus, iar unii consider] c], deși aceste argumente sunt adev]rate, exploat]rile miniere trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de exploat]rile miniere are la bâz] argumente empirice, argumente care expun consecințele prezente și viitoare ale acestei acțiuni. Mulți susțin]tori contest] argumente empirice amintite mai sus, iar unii consider] c], deși aceste argumente sunt adev]rate, exploat]rile miniere trebuie s] continue. Stabilirea faptelor nu garanteaz] rezolvarea lor. Argumentele venite în sprijinul acestor realit]ți sunt valide, au sens, doar într-un anumit context, iar eventualele divergențe nu fac decât s] genereze estim]ri diferite cu privire la acțiunile care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un anumit context, iar eventualele divergențe nu fac decât s] genereze estim]ri diferite cu privire la acțiunile care necesit] a fi întreprinse. Dorințele, preferințele, țelurile și principiile, inclusiv cele morale, creaz] contextul. Un ecologist poate dori s] afle dac] exploat]rile miniere sunt nocive mediului deoarece el urm]rește protejarea mediului sau consider] c] distrugerea mediului acestuia greșit] din punct de vedere moral. Principiile morale nu trebuie s] fie cuprinse în mod obligatoriu în contextul evaluativ: anumite persoane pot fi amorale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor oameni; spre exemplu, unii ar putea fi sensibilizați de condiția grea a animalelor, unii întristați de dispariția speciilor, alții, inclusiv membrii unor generații viitoare, privați de anumite pl]ceri recreaționale sau estetice, alții afectați în mod negativ de schimb]rile climaterice rezultate, ieșirile din albie și așa mai departe, iar alții afectați din punct de vedere psihologic de exploatarea unor zone fâț] de care se simt legați spiritual. Aceste rezultate negative ar trebui eliminate din orice creștere a fericirii rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
South Alligator afecteaz] negativ viet]țile, atunci aceasta ar constitui un element de moral] care necesit] a fi luat în considerare indiferent de efectul asupra ființelor umane. Acest exemplu nu este unul fantezist: s] calcul]m efectele pe care defriș]rile, îndiguirile v]ilor râurilor, exploat]rile în carier] a munților sau construirea de conducte de petrol le produc asupra viet]ților. Etică drepturilor animalelor presupune considerație moral] pentru animale luate individual și nu ca specie: felul în care specia este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci aceasta ar constitui un element de moral] care necesit] a fi luat în considerare indiferent de efectul asupra ființelor umane. Acest exemplu nu este unul fantezist: s] calcul]m efectele pe care defriș]rile, îndiguirile v]ilor râurilor, exploat]rile în carier] a munților sau construirea de conducte de petrol le produc asupra viet]ților. Etică drepturilor animalelor presupune considerație moral] pentru animale luate individual și nu ca specie: felul în care specia este afectat] intereseaz] indirect și doar prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general, o etic] a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse. Uneori este utilizat pentru a indica o etic] ce confer] valoare moral] altor indivizi decât ființelor umane, constituind astfel o bâz] solid] pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au afirmat c] eutanasia poate fi ap]rât] din punctul de vedere al moralei. Opoziția oficial] a religiei (de exemplu, cea a Bisericii Romano-Catolice) r]mane oricum neschimbat], iar eutanasia activ] este în continuare considerat] o crim] în toate ț]rile, cu excepția Olandei. În cazul acestei ț]ri, incepand cu anul 1973, pe baza unei serii de cazuri juridice s-au stabilit condițiile în care doar medicii pot practică eutanasia: decizia de a muri trebuie s] fie voluntar] și s] aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât sunt în prezent. Poate este inc] destul] mâncare pentru a hr]ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu poate fi adev]rât pentru totdeauna. Eroziunea solului și schimb]rile climaterice cauzate de distrugerea p]durilor și de arderea combustibililor fosili ameninț] capacitatea solului de a contribui la producerea alimentelor - poate c] în mod drastic - începând cu urm]toarea generație. Totuși, adversarii avortului neag] necesitatea acestuia în scopul evit]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în care legea cere indivizilor (care nu au fost condamnați pentru crime), s]-si sacrifice libertatea, autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru sarcinile involuntare sunt recrut]rile pentru armat]. În orice caz, comparația poate s] ofere o susținere limitat] poziției antiavort, din moment ce justificarea serviciului militar obligatoriu este în sine discutabil]. În retorica popular], mai ales în Statele Unite ale Americii, problema avorturilor este v]zut] pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general în moduri care promoveaz] propria supraviețuire sau pe cea a propriei specii. Dar de ce ar trebui ca acest fapt s] ne induc] ideea respectului pentru toate viet]țile? Sugerez c] etică respectului vieții își g]sește susținerea în preocup]rile ecologice și estetice. Distrugerea viet]ților afecteaz] adesea ceea ce Aldo Leopold a numit „integritatea, stabilitatea și frumusețea comunit]ții biotice”. Protejarea comunit]ții biotice de daune nedorite reprezint] un imperativ moral, nu doar pentru binele umanit]ții, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ethics of Our Treatment of Animals (New York: Avon Books, 1975). Summer, L.W.: Abortion and Moral Theory (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1981). Tooley, M.: Abortion and Infanticide (Oxford: Oxford University Press, 1983). 27 Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Introducere Întreb]rile privitoare la rolul sexului în c]utarea unei vieți bune au fost centrale în filosofia clasic]. Dar a venit o vreme în care chestiunile sexuale, desi importante pentru poeți și libertini, nu au mai consituit o preocupare a filosofilor. Odat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Motivați în parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau scutiți de serviciul militar timp de un an astfel încât cuplul s] se poat] bucură de binecuvânt]rile sexului marital; erau permise c]s]toriile în levirat, în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast] unire fiind privit drept urmaș al decedatului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală sexual]. Abord]rile contractualiste Abord]rile contractualiste pleac] de la ideea c] activitatea sexual] trebuie s] fie evaluat] dup] aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală sexual]. Abord]rile contractualiste Abord]rile contractualiste pleac] de la ideea c] activitatea sexual] trebuie s] fie evaluat] dup] aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]